Discover Dobrogea

Category: Istorie&Cultura

Expoziția „Comunitatea britanică din Kustendjie – Portrete din trecut”, organizată de Ziua Dobrogei la Muzeul de Istorie

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța organizează marți, 14 noiembrie, la ora 12.00, în Sala Vasile Canarache, vernisajul expoziției foto-documentare Comunitatea britanică din Kustendjie (1857-1882) – Portrete din trecut (The British Community of Kustendjie (1857-1882) – Portraits from the Past).

În anul 1857, la doar un an după încheierea Războiului Crimeii, consorțiul britanic Danube & Black Sea Railway and Kustendie Harbour Limited (DBSR) a obținut de la Imperiul Otoman concesiunea construirii căii ferate Kustendjie (Constanța – Tchernavoda (Cernavodă), precum și pe cea a portului Kustendjie. Acest contract a condus la crearea în mica așezare din Dobrogea a unei colonii, a unei comunități britanice. Inginerii, specialiștii, muncitorii sau medicii din Regatul Unit s-au stabilit aici împreună cu familiile lor, locuind în case trainice din piatră, ridicate pe coasta dinspre portul orașului. Această comunitate s-a închegat la scurt timp după semnarea celor două concesiuni și a locuit la Kustendjie până în anul 1882, când statul român a răscumpărat de la DBSR, proprietățile și activele mobile.

Existența comunității britanice la Kustendjie a contribuit mult la dezvoltarea urbei, care dintr-o mică așezare de păstori musulmani a devenit, într-un timp scurt, un oraș modern, cu peste 5000 de locuitori de diverse etnii și cu o intensă viață economică.

Perioada 1857-1882 poate fi considerată o primă etapă din istoria modernă a orașului Constanța, premergătoare instaurării administrației românești în Dobrogea, de la 14 noiembrie 1878.

Expoziția, rod al unei munci de documentare de aproape cinci ani, pune accent pe povestea membrilor comunității din Regatul Unit și mai puțin pe aspectele tehnice ale activităților derulate de către DBSR. Interesul specialiștilor a fost acela de a surprinde detalii ale traiului cotidian și de a recrea portretele oamenilor care au trăit, s-au născut, au muncit sau chiar au murit la Kustendjie, în perioada de referință.

Dr. William Henry Cullen, frații ingineri Barkley, Edith Perkins, William Philip Price, Sir Samuel White Baker, lady Florence von Sasz Baker, reverend Julius Kessler, Frank Fremoult Sankey, Sir John Elijah Blunt și lady Blunt, George Stoker, dr. Harry Leach, Edward Harris al III-lea și dr. Abraham Irwin Bolton sunt doar câteva dintre personajele prezentate în cadrul acestei expoziții. Dincolo de prezentarea fiecăruia, aflăm și povestea familiilor lor, a femeilor și mai ales, a copiilor britanici care s-au născut și au copilărit la Kustendjie.

Care era viața de zi cu zi a comunității, care au fost problemele cu care s-au confruntat de-a lungul timpului, acestea sunt doar o parte din întrebările la care încercăm a găsi răspunsuri. De asemenea, sunt evidențiate și contribuțiile deosebite ale rezidenților britanici în promovarea și conservarea impresionantului patrimoniu arheologic al orașului Constanța, anticul Tomis.

Fotografiile de epocă, documentele arhivelor britanice, jurnalele personale ale unor rezidenți, imaginile și actele puse la dispoziție curatorilor Cristian Cealera și Petre Colțeanu de către o parte dintre moștenitorii celor prezentați, toate acestea se regăsesc în cadrul expoziției.

November 12, 2023
Expoziția „Regina Maria – gusturi și atmosferă regală”, de Ziua Dobrogei, la Muzeul de Istorie Tulcea

Muzeul de Istorie și Arheologie din cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea în parteneriat cu Muzeul Național Bran organizează, luni, 13 noiembrie 2023, ora 15.00, vernisajul expoziției: „Regina Maria – gusturi și atmosferă regală”.

„Regina Maria – gusturi și atmosferă regală”, o expoziție care merită să fie văzută

Expoziția este organizată cu prilejul împlinirii a 145 de ani de la Unirea Dobrogei cu România și a 105 ani de la Marea Unire. Manifestarea aduce în prim-plan portretul reginei Maria, de la a cărei trecere în eternitate comemorăm, în anul 2023, 85 de ani.

Personalitatea reginei Maria a României este strâns legată de reședința regală de vară de la Castelul Bran, una dintre casele de vis ale suveranei, a cărui proprietară a fost în perioada 1 decembrie 1920 – 18 iulie 1938. Dăruit de autoritățile orașului Brașov, ca semn de prețuire pentru aportul adus de suverană la înfăptuirea Marii Uniri, Branul reprezenta pentru regina Maria „un nou câmp de lucru, chemarea la viaţă a unui nou vis de frumuseţe”.

Registrul tematic al expoziției Regina Maria la Bran – gusturi și atmosferă regală, reconstituie o parte din Dormitorul Reginei, un fragment al Salonului de Muzică și grupează câteva dintre piesele de mobilier stil Bran, realizate special pentru interioarele din castel de arhitectul Karel Liman.

Câteva obiecte care au aparținut suveranei și care au decorat în perioada interbelică interioarele castelului, aflate în patrimoniul cultural al Muzeului Național Bran, vor putea fi admirate de vizitatorii care vor trece pragul Muzeului de Istorie și Arheologie Tulcea.

Alături de mobilierul neoromânesc și de cel în stil Bran, sunt expuse și alte piese de mobilier care au fost apreciate de suverană, precum: biroul reginei Maria – piesă în stilul Renașterii engleze târzii, un scaun Savonarola din secolul al XIX-lea, o canapea engleză, complet tapițată și foarte comodă, o măsuță din lemn de nuc, un scaun pentru copii. Mai pot fi admirate: servicii de ceai și de desert din faianță, marca Talavera (Spania), vase orientale din ceramică sau metal, obiecte de cult, cărți cu valoare bibliofilă, ceramică lucrată de Nora Steriadi sau la fabrica de ceramică Dochia a Domeniului Coroanei Regale de la Periş, vase rusești tip Kovsch. Arta populară românească a reprezentat pentru regina Maria o importantă sursă de inspirație și în alegerea vestimentației regale. Pe lângă „costumul viu colorat al țării”, aceasta a adoptat și o îmbrăcăminte stil Bran.

Expoziția va putea fi vizitată în perioada 13 noiembrie 2023 – 26 mai 2024, la sediul Muzeului de Istorie și Arheologie Tulcea din Parcul Monumentul Independenței, de marți până duminică, între orele 08.00 – 16.00.

November 10, 2023
Moștenirea culturală turcă în Balcani: De la Imperiu la Republica Turcă, un nou simpozion la MINAC

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța va deschide, joi, 12 octombrie 2023, ora 11.00, lucrările Simpozionului Internațional Moștenirea culturală turcă în Balcani: De la Imperiu la Republica Turcă.

Manifestarea, care se va desfășura în perioada 12-14 octombrie a.c., reunește o serie de specialiști în domeniu din țară și străinătate și reprezintă un demers cultural și științific menit a marca împlinirea a 100 de ani de la proclamarea Republicii Turcia și de la stabilirea relațiilor diplomatice moderne între noua entitate statală și statul român. Lucrările înscrise în cadrul simpozionului vor aborda o paletă largă de teme legate de istoria Imperiului Otoman și a relațiilor cu Țările Române, Războiul ruso-româno-turc din perioada 1877-1878; Integrarea Dobrogei în granițele statului român; Moștenirea culturală otomană în spațiul românesc și în spațiul balcanic în general, Relațiile româno-turce în perioada secolelor XIX-XX ș.a.

În cadrul manifestării va fi lansat și volumul Dobrogea otomană în documente (1420-1878) și vor fi prezentate publicului larg două expozițiie tematice, respectiv Dobrogea otomană reflectată în documente și artefacte de epocă, organizată de MINA Constanța, Arhivele Naționale ale României și ICEM Tulcea, precum și expoziția Adakale trăiește!, organizată de Centrul de Studii Turce al Facultății de Istorie din cadrul Universității București.

Simpozionul va cuprinde două zile de comunicări, urmând ca în ultima zi de desfășurare, toți invitații să participe la o vizită de studiu la Babadag și Tulcea, unde vor putea fi vizionate mai multe lăcașe de cult și monumente istorice musulmane, precum și Muzeul de Artă Orientală găzduit de Casa Panaghia.

Întreaga manifestare este organizată de către Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în parteneriat cu Uniunea Democrată Turcă din România, Arhivele Naționale ale României, Serviciul Județean Constanța al Arhivelor Naționale, Facultatea de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța și Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea. Procesul de organizare a fost sprijinit constant de Consulatul general al Republicii Turcia la Constanța, iar compania turcă Turkish Airlines s-a implicat printr-un generos act de sponsorizare.

Momentele științifice și culturale ce vor avea loc în cadrul manifestării, ca și întregul demers cultural fac parte din Proiectul cultural P.0199/07.02.2023 Interferențe culturale româno-turce în Dobrogea, desfășurat de MINA Constanța cu co-finanțare nerambursabilă a Administrației Fondului Cultural Național (Aria tematică: Patrimoniu Cultural Material).

October 10, 2023
Pontica – Istorie și Arheologie în spațiul vest-pontic, a 56-a ediție organizată de MINAC

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) organizează în perioada 4-6 octombrie 2023 cea de a 56-a ediție a Sesiunii Științifice Internaționale Pontica – Istorie și Arheologie în spațiul vest-pontic.

Pontica – Istorie și Arheologie în spațiul vest-pontic, un eveniment așteptat de istorici și arheologi, dar și de pasionații de istorie

Deschiderea sesiunii „Pontica – Istorie și Arheologie în spațiul vest-pontic” va avea loc miercuri, 4 octombrie, de la ora 11.00, în Aula Adrian Rădulescu (MINAC), acolo unde vor fi susținute alocuțiunile oficiale, urmate de mai multe lansări de carte. Cu această ocazie, vor fi prezentate asistenței următoarele volume și lucrări nou-apărute:

– Livia BUZOIANU, Vasilica LUNGU, Alexandru Avram & Niculae Conovici – Histria. Les résultats des fouilles. VIII. Les timbres amphoriques. 3. Rhodes, Ed. Academiei Române, 2023;

– Livia BUZOIANU, Maria Alexandrescu –Vianu – Une cité antique à travers ses sculptures. La sculpture en pierre à Tomis à l’époque du Principat (Ier – IIIe siècles), Editura, Istros, – Brăila, 2022;

– Vasilica LUNGU, Vasilica Lungu & Adrian Robu (eds.), Pratiques cultuelles et dynamiques religieuses entre le Pont-Euxin et la mer, Égée dans l'Antiquité, vol. Actes de la session organisée dans le cadre du XIIe Congrès international d’études sud-est européennes, Bucarest, 2-6 septembre 2019, seria Bibliothèque de l'Institut d'Études Sud-Est Européennes, Editura Istros – Brăila, 2022;

– Aurel MOTOTOLEA și Emanuel PLOPEANU, Analele Dobrogei, Seria III, Anul V, Constanța, 2023;

– Aurel STĂNICĂ – Planuri necunoscute ale orașului Kustendje (Constanța). La sesiunea științifică internațională organizată la Constanța și ajunsă la cea de a 56-a ediție participă anul acesta peste 120 de specialiști din țară și străinătate.

Comunicările se vor desfășura, în paralel, pe mai multe secțiuni:

– Interferențe culturale: Artefacte mici cu semnificații mari în Preistorie

– Noi descoperiri, noi abordări în arheologia pontică și danubiană (sec.VII a.Chr. – sec.VII p.Chr.)

– Work shop Arheologia și filologia clasică în învățământul superior românesc

– Arheologie funerară în spațiul est-mediteraneean în arealul danubiano-pontic (sec.VII a.Chr. – sec.VII p.Chr)

– Rute, activități comerciale și factori de difuziune în vestul Mării Negre în Evul Mediu

– Obiecte de prestigiu, obiecte de schimb și monede în societatea tradițională și cea urbană de la Dunărea de Jos în Antichitate

– Economie, Comerț și Război la Dunărea de Jos, de la Imperiul Bizantin la Imperiul Otoman din perspectivă monetară

– Abordări bioarheologice pentru reconstituirea trecutului uman

– Spațiul românesc în sec.XIX-XX

– Comunism și Holocaust

În cadrul sesiunii, miercuri și joi, vor avea loc vernisajele expozițiilor:

– Miercuri, 12.30-13.00 – Petre COLȚEANU (MINAC), Camelia Mihaela VLAD (Asociția Culturală „Obsidian”) Cetățile Antice Dobrogene

– Joi, 14.30 – 15.00 Evgenia KOMATAROVA (NAIM-BAS – Bulgaria) The Invisible Traces of Murfatlar

Vineri, 6 octombrie, în intervalul orar 8.30 – 14.30 este programată pentru participanții simpozionului „Pontica – Istorie și Arheologie în spațiul vest-pontic”.o excursie de documentare la cetatea Histria și la fortificația romană de la Ovidiu.

October 2, 2023
85% dintre participanții la „Festivalul Ulmetum – Eroii din Pădurea de Ulmi” nu știau de existența Cetății Ulmetum

„Festivalul Ulmetum – Eroii din Pădurea de Ulmi” a atras aproximativ 4000 de participanți din Constanța și chiar din București. Peste 85% dintre aceștia au afirmat că nu știau de existența Cetății Ulmetum, însă i-au aflat povestea de la organizatorii evenimentului cultural, au vizitat-o și au fost bucuroși că au participat la o lecție de istorie vie.

„Festivalul Ulmetum – Eroii din Pădurea de Ulmi”, începutul unei serii de acțiuni de promovare a patrimoniului cultural

Între dealurile de la poalele Cetății Ulmetum, timp de trei zile au avut loc demonstrații de luptă, ateliere de promovare a meșteșugurilor antice tradiționale, prezentări de echipamente și mânuiri de armament și activități specifice de tip reenactment și living history, dar și alte activități tematice pentru publicul larg.

Proiectul cultural de popularizare a istoriei Dobrogei, „Festivalul Ulmetum – Eroii din Pădurea de Ulmi”, a fost organizat în perioada 18 – 24 septembrie 2023, în 6 localități din județul Constanța, de Asociația „Grupul pentru Jurnalism, Cultură și Comunicare”, cu sprijinul Consiliului Județean Constanța.

În perioada 18 – 21 septembrie, în localitățile Pantelimon, Târgușor, Crucea, Hârșova, Ovidiu și Vulturu, au fost organizate 6 ateliere de reenactment cu tematică de școală de gladiatori, în cadrul cărora 60 copii cu vârste cuprinse între 10 – 18 ani (câte 10 din fiecare localitate), sub îndrumarea a 6 instructori de reenactment, au deprins cunoștințe specifice coregrafiei de lupte de gladiatori.

În prima zi a festivalului, la poalele Cetății Ulmetum au ajuns mai mulți soldați americani de la Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, care au aflat despre eveniment de pe Facebook și au fost încântați să participe la câteva activități.

Adulți și copii din orașul și din județul Constanța, dar și pasionați de istorie din București au făcut o plimbare până în localitatea Pantelimon, unde au vizitat Cetatea Ulmetum și au luat parte la ateliere și au învățat cum se mânuiesc armele și echipamentele de luptă, de la membrii Asociației Culturale Tomis, care erau îmbrăcați în gladiatori.

La eveniment a participat, sâmbătă, 23 septembrie, președintele Consiliului Județean Constanța, Mihai Lupu. „Istoria şi tradiţiile ne sunt trecut, prezent şi viitor. Ne îmbogăţesc cultural şi ne fac să ne simţim parte dintr-o comunitate unită în jurul unor valori identitare care ne definesc. Cu bucurie, am participat astăzi la Festivalul Ulmetum – Eroii din Pădurea de Ulmi, un eveniment cultural remarcabil, aflat la prima ediţie, organizat cu sprijinul Consiliului Judeţean Constanța. Am avut parte de o fascinantă călătorie în timp, care a dezvăluit trecutul bogat al acestei regiuni, într-o atmosferă plină de energie și de entuziasm”, a scris pe pagina sa de Facebook, președintele CJC, Mihai Lupu.

Copiii care au ajuns la festival au avut parte de un weekend inedit, în care au învățat să tragă cu arcul, și-au confecționat singuri podoabe, au aflat povești despre istoria locului și a Cetății Ulmetum și au participat la numeroase concursuri și spectacole.

„Ne bucurăm că a fost un eveniment cultural apreciat toți cei care au ajuns la festival și că, astfel, mii de oameni au aflat de existența Cetății Ulmetum.

Pentru promovarea Cetății Ulmetum, au fost amplasate panouri informative în diverse zone din proximitatea fortificației romano-bizantine, într-un așa numit „Traseu al Porților” și au fost organizate demonstrații și întreceri populare, dar și spectacole cu conținut tradițional.

În cadrul proiectului am organizat, în aer liber, în 6 localități ale județului Constanța, atât din mediul urban cât și din mediul rural, mai multe manifestări artistice, de reenactment și de tip living history.

Manifestarea culturală fost importantă, atât pentru localnici, cât și pentru vizitatori și, cu siguranță, de la un an la altul va avea un public mai numeros. Deja ne gândim cum să organizăm ediția de anul viitor și ce noutăți să introducem în cadrul festivalului.

Acest eveniment este doar începutul unei serii de acțiuni care vor transforma regiunea centrală a județului Constanța într-o zonă atractivă de turism, prin punerea în valoare a patrimoniului natural și cultural”, a declarat Valentin Coman, președintele Asociației „Grupul pentru Jurnalism, Cultură și Comunicare”.

Participarea publicului la evenimentele organizate a fost liberă și gratuită.

Valoarea proiectului: 326.000 lei (293.000 lei finanțare Consiliul Județean Constanța + 33.000 lei contribuția proprie a solicitantului).

Proiectul a fost realizat cu sprijinul Consiliului Județean Constanța.

September 25, 2023
Proiectul liniei ferate care trebuia să lege Muntenia de Dobrogea și al podului feroviar de la Giurgeni

După construirea liniei Fetești – Cernavodă și a podului Carol I, a fost gândită o a doua traversare feroviară a Dunării, dar, care, din păcate, a ajuns doar până pe malul stâng al fluviului. În planul inițial din 1923, noua linie ar fi trebuit să treacă Dunărea în dreptul localității Hârșova, ulterior s-a decis ca traversarea să se facă în zona Giurgeni.

Este vorba de „programul de dezvoltare“ al căilor ferate, cunoscut și ca „Programul ing. Nicolae Petculescu“ în care apare planul construcției liniei ce urma să conecteze Muntenia de Dobrogea, ruta aleasă fiind Făurei – Țăndărei – Giurgeni – Hârșova – Carol I (Nicolae Bălcescu în prezent) – Canara – Medeea – Constanța.

Astfel, linia urma să treacă Dunărea prin zona Giurgeni, pe un pod lung de 800 m lungime. Din acest plan s-a pus în operă și dat în circulație, numai sectorul Țăndărei – Lunca Dunării (16 km), la 10.12.1942, cu caracter strategic important, pentru vremea respectivă. Linia a fost distrusă parțial în anul 1944 în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, după cum se arată în ,,Monografia Căii ferate Urziceni-Slobozia Veche-Țăndărei-Giurgeni“ de Radu Bellu.

Lucrările la linia Lunca Dunării – Giurgeni (simplă neelectrificată), lungă de 5,2 km s-au reluat în august 1966 și a fost dată în folosință un an mai târziu, pentru organizarea de șantier a podului peste Dunăre de la Giurgeni.

Regimul comunist a decis înlăturarea din proiect a segmentului feroviar al podului de la Giurgeni, care a fost inaugurat la 24.12.1970 doar pentru traficul auto, iar linia ferată Țăndărei – Giurgeni a rămas deschisă pentru marfă/călători. De asemenea, nici restul liniei Giurgeni – Constanța nu s-a mai realizat.

Segmentul dintre Gura Ialomiței – Lunca Dunării – Giurgeni a fost închis după inundațiile majore din anul 1975, când Dunărea a atins cote record.

Linia Țăndărei – Giurgeni a fost dezafectată definitiv în perioada 2000-2001, aflăm dintr-un comunicat de presă transmis de CF Infrastructură Constanța.

Sursa foto: Pascale Roibu

September 21, 2023
Etniile din Dobrogea își prezintă tradițiile și gastronomia, la MINAC, în cadrul proiectului E.T.E.R.I.A.

Etniile din Dobrogea participă, mâine, de la ora 17,30, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Aula „Vasile Canarache” (Sala Ovidiană) la evenimentul „Inter-community lab, Singing Memories. Conviviality”. Manifestarea face parte dintr-o serie de activități culturale derulate, până pe 23 septembrie 2023, la MINAC, în cadrul proiectului internațional E.T.E.R.I.A. (Enhance Transborder Experiences, Rebuild Interactions of Artists), co-finanțat prin programul european Europa Creativă.

Minoritățile din Dobrogea promovează tradițiile culturale și gastronomice

Reprezentații Ansamblului „Brâulețul” din cadrul Centrului Cultural Județean Teodor T. Burada, dar și cei ai Comunității Elene Elpis Constanța, ai Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Uniunii Democrate Turce filiala Constanța, ai Comunității Armâne filiala Constanța, dar și un grup restrâns de ucraineni refugiați în orașul nostru, participă la eveniment și prezintă atât costumele și dansurile tradiționale, cât și gastronomia specifică fiecărei etnii. Manifestarea culturală, la care participă și echipa proiectului E.T.E.R.I.A., își propune să pună în evidență tradițiile și particularitățile artistice ale mozaicului multietnic dobrogean.

Proiectul E.T.E.R.I.A. este coordonat de către International Theatre Institute – ITI (Italia), parteneri fiind, alături de MINAC, AVR Lab – Department of Engineering for Innovation of University of Salento (Italia), Theatro Tsi Zakynthos (Grecia) și Zdruzenie na umetnici Makedonski centar na Internacionalen teatarski institut (Macedonia de Nord).

Rezidența din România, intitulată „Crossroads and Borders”, este organizată și coordonată de către MINA Constanța și a fost precedată, în perioada 12-13 septembrie, de o serie de conferințe online, în cadrul cărora au fost puse la punct detalii tehnice și în care s-au analizat anumite particularități culturale ale activității programate în perioada 14-23 septembrie.

Evenimentele programate la Constanța fac parte din acest amplu proiect internațional, derulat pe parcursul a 18 luni și care au prevăzut, de asemenea, rezidențe și activități desfășurate în localitățile Lecce (Italia), Zakynthos (Grecia) și Skopje (Macedonia de Nord).

Rezidența de la Constanța se va încheia pe data de 24 septembrie, odată cu plecarea participanților din străinătate. Proiectul E.T.E.R.I.A. va continua însă, anul acesta, în cursul lunii noiembrie, când este programată rezidența din insula Zakynthos, Grecia.

Prin aceste activități, MINAC, în calitatea sa de partener al unui proiect european, are posibilitatea de a atrage, din nou, atenția, asupra patrimoniului istoric extraordinar existent în Dobrogea, un ținut al frontierelor și al răscrucilor de drumuri, o provincie multietnică ce merită a fi cunoscută și admirată de întreaga Europă.

September 20, 2023
Evreii sărbătoresc Rosh HaShana sau Anul Nou evreiesc

Comunitatea Evreiască sărbătorește astăzi Anul Nou evreiesc 5784.

„Vineri vom sărbători Rosh HaShana, noul an evreiesc. Acesta este începutul unui nou ciclu, în care lăsăm trecutul în urmă și privim cu optimism spre viitor. Shana Tova u’Metuka!”, este mesajul Ambasadorului Reuven Azar, cu ocazia noul ui an evreiesc 5784.

Rosh HaShana, Anul Nou Evreiesc

Anul Nou evreiesc este sărbătorit timp de două zile, după calendarul evreiesc. Acesta a fost introdus de către Hillel al II-lea, în jurul anului 359, cu mult timp înaintea calendarului gregorian, introdus în anul 1592 și folosit de majoritatea oamenilor de pe glob.

„Spre deosebire de calendarul gregorian, care se bazează doar pe soare, cel evreiesc este calculat atât după soare, cât și după lună, astfel că anii coincid cu soarele,iar lunile cu luna, motiv pentru care nu este sărbătorit în fiecare an în aceeași zi.

În prima zi a anului evreiesc se celebrează momentul creației primului om, Adam, de către Dumnezeu.

Această sărbătoare este centrată pe relația dintre Dumnezeu și umanitate, iar festivitatea se desfășoară pe un fundal sonor produs de „shofar”, un instrument muzical care are forma unui corn de berbec, despre care se spune că este un simbol al plansetului lui Adam, primul păcătos de pe Pământ”, a afirmat pentru Discover Dobrogea, președintele Comunității Evreilor din Constanța, Sorin Lucian Ionescu.

Slujba de Rosh HaShana se desfășoară pe durata întregii zile

Sărbătoarea de Rosh Hashana sau Anul Nou Evreiesc are o însemnătate deosebită, iar slujba oficiată este foarte lungă, ea începând dimineața și teminându-se după-amiază.

Evreii se salută în această zi, spunându-și „L’Shanah Tovah”, în traducere „Un an nou bun”. Potrivit tradiției evreiești, urările făcute, cu credință, în această zi, pot influența soarta oamenilor, în anul care vine.

Merele, mierea și rodiile sunt produsele tradiționale de Rosh HaShana – Anul Nou Evreiesc

”Produsele tradiționale consumate de evrei cu ocazia Anului Nou evreiesc sau Rosh HaShana sunt feliile de mere înmuiate în miere, ele reprezentând speranța că anul care va veni o să fie mai dulce. În timpul consumării acestora, evreii spun rugăciuni.

În cea de-a doua noapte de Rosh HaShana, evreii consumă bucăți de rodie, deoarece conține peste 600 de semințe, câte una pentru fiecare dintre principiile morale prevăzute în religia evreiască. În plus, se spune că persoanele care consumă rodii de Anul Nou evreiesc vor face atâtea fapte bune, câte semințe are fructul”, a precizat pentru Discover Dobrogea, Sorin Lucian Ionescu, președintele Comunității Evreilor din Constanța.

În această zi sfântă, evreii se căiesc pentru păcatele lor

Rosh HaShana reprezintă și o sărbătoare în cadrul căreia evreii își cer iertare pentru greșelile și pentru păcatele pe care le-au făcut în anul care s-a încheiat, deoarece, potrivit tradiției evreiești, pe durata acestei zile, Dumnezeu decide cine rămâne în viață și cine va muri pe parcursul noului an.

”Procesul de recunoaștere a păcatelor se numește „teshuvah”, iar în cadrul sărbătorii, evreii sunt încurajați să se împace cu cei cu care s-au certat și să fie mai înțelegători și mai buni în anul care vine, deoarece această sărbătoare este despre liniște interioară și pace”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Sorin-Lucian Ionescu, președintele Comunității Evreiești din Constanța.

September 15, 2023
128 de ani de la inaugurarea Podului Anghel Saligny, construcția de la Cernavodă care a intrat în istorie

Ziua de 14 septembrie, marca în istoria Dobrogei, în urmă cu 128 de ani, ziua în care a avut loc inaugurarea Podului Anghel Saligny de la Cernavodă, denumit inițial, Podul Carol I.

Inaugurarea Podului Anghel Saligny a avut loc în urmă cu 128 de ani

Inaugurarea s-a făcut în cadrul unor mari festivități la care a participat şi Majestatea Sa Regele Carol I. Un tren special cu oficialități a plecat din Gara de Nord din București la ora 9.05 sosind la Fetești la ora 12.30.

Regele Carol I a bătut în mod simbolic ultimul nit de argint al podului, moment care a fost urmat de o slujbă religioasă, după care, Carol I a citit actul comemorativ:

„Noi, Carol I, prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României în anul 1890 am pus piatra fundamentală a podului, menit să împreuneze cele două maluri ale Dunărei, între Fetești și Cernavodă.După cinci ani de muncă statornică, Dumnezeu hărăzind Țărei liniște și îndestulare, astăzi, în a 14-a zi a lunei Septembrie, din anul mântuirei 1895 și al 30-lea al Domniei Mele, mulțumită râvnei și măiestriei inginerilor români, am trecut pe deasupra valurilor celor două brațe ale Dunărei mărețe și am bătut cel din urmă cuiul, care a încheiat și sfârșit aceste falnice lucrări. (…) De azi înainte, nimic nu mai desparte România din stânga Dunării de Dobrogea, pe care, prin vitejia ostașilor noștri din războiul de la 1877, am împreunat-o din nou cu patria mumă. Astfel, vom putea da acestei provincii și porturilor ei de pe țărmul Mării Negre, toată îngrijirea noastră, spre a lor desvoltare și propășire. Mândri, împreună cu Țara întreagă, că am ridicat un monument care face fala neamului românesc și care va fi pururi îndemn puternic pentru urmașii noștri, spre a purcede tot mai departe pe calea muncii, a civilizației, a măririi”, au fost cuvintele rostite de regele Carol I, la inaugurarea lucrării.

Podul Carol I cu statuile „Dorobanții” este înscris în lista monumentelor istorice. Până la 14 septembrie 1895, apele Dunării au izolat Dobrogea de regatul României. Singura cale de acces către proaspăta provincie revenită la vechile teritorii în urma Războiului de Independență era cu bacul sau cu vaporul, care acostau la Cernavodă.

Podul Regele Carol I, redenumit în perioada comunistă Podul Anghel Saligny, a fost construit între anii 1890 și 1895 pentru a asigura astfel legătura feroviară între București și Constanța.

Suprastructura podului de peste Dunăre a fost proiectată inițial de Gustave Eiffel. Dar, pentru că nu au ajuns la un acord, Guvernul Român a întrerupt tratativele cu firmele de antrepriză a lui Gustave Eiffel și a încredințat proiectarea și realizarea podurilor Direcției Generale a Căilor Ferate Române, sub conducerea ing. Anghel Saligny. Acesta era la vremea respectivă renumit constructor de poduri metalice, profesor la Catedra de poduri a Școlii Naționale de Poduri și Șosele.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, podul a fost minat și bombardat de mai multe ori, dar nu s-a reușit distrugerea lui ci doar producerea de avarii care au fost remediate.

Podul „Anghel Saligny“ a fost folosit timp de aproape un secol până în 1987, când a fost dezafectat. În vecinătatea sa se construise un nou pod și care în acel an a fost dat în folosință.

A fost redeschis însă provizoriu, în septembrie 2015, după ce a fost reabilitat, pentru a asigura traficul feroviar pe direcția Constanța – București și a se menține astfel operaționale două linii. Măsura a fost luată pentru a se putea interveni la podul mixt rutier și feroviar de peste Dunăre pentru reparații.

Podul „Carol I“ / „Anghel Saligny“ a fost construit la 30 de metri deasupra Dunării, pentru a permite vaselor cu catarge înalte să treacă pe sub el. Are o deschidere centrală de 190 metri şi 4 deschideri de 140 metri, alături de un viaduct cu 15 deschideri de 60 metri, şi se afla la 30 metri peste nivelul apelor mari ale Dunării. Podul peste braţul Borcea cuprinde 3 deschideri de câte 140 metri şi un viaduct cu 11 deschideri de 50 metri. Cu rampele de acces, cei 4087,95 metri de poduri formau la acea vreme cel mai lung pod din România şi al doilea ca lungime din Europa, aflăm dintr-un comunicat primit de la Regionala CF Infrastructură Constanța.

September 14, 2023