Category: Istorie&Cultura

  • Sute de constănțeni și turiști participă, astăzi, la evenimentele organizate de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie

    Sute de constănțeni și turiști participă, astăzi, la evenimentele organizate de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie

    Ziua de 14 septembrie 2024 este una specială pentru Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța (MINAC) și  pentru toți constănțenii și iubitorii de istorie. După 47 de ani, pe 16 septembrie (luni), expoziția permanentă a celui mai cunoscut muzeu dobrogean se va închide, întrucât edificiul care găzduiește MINAC, monument istoric, va intra într-un amplu proces de restaurare.

    „Evenimentul de astăzi a început de la ora 12.00 și a fost dedicat, în principal, copiilor. Au participat sute de copii la atelierele pe care le-au organizat muzeografii noștri. Ceea ce mă bucură este că au venit oameni chiar înainte să deschidem muzeul.

    Muzeul de Istorie Constanța

    A fost un flux permanent de vizitatori, ceea ce demonstrează că acest muzeu este important pentru constănțeni și pentru turiști și, iată, a fost un reper timp de 47 de ani, iar acum mai avem puțin până se închide expoziția permanentă, care va mai fi deschisă doar astăzi, până la ora 23.00 și mâine.

    Muzeul de Istorie Națională și Arheologie

    Povestea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, însă, va continua, pentru o perioadă, într-o nouă clădire, cu o expoziție permanentă care va grupa cele mai frumoase piese din patrimoniul de peste 400 000 de piese al MINAC, iar apoi, sperăm cât mai repede, din nou în sediul emblematic din Piața Ovidiu.”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Răzvan-Victor Pantelimon, directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

    Copiii și tinerii se bucură să participe, astăzi, la numeroase activități în cadrul muzeului

    Astăzi, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța este deschis până la ora 23.00, pentru a-i putea primi pe toți cei care vor să vadă, ultima dată, petnru următorii 4 ani, expoziția permanentă.

    De asemenea, duminică, 15 septembrie, Muzeul mai poate fi vizitat, pentru ultima oară, însă după programul normal 10.00 – 17.00. În ambele zile de week-end accesul în muzeu va fi gratuit.

    Muzeograf Oana Grigoriță activități copii

    „Astăzi am avut norocul să putem organiza 3 ateliere mari: un atelier la care copiii au realizat coronițe care purtau simbolurile Muzeului de Istorie din Constanța, dar și frunze, stele și alte elemente distractive pentru cei mici.

    Copii la activități Muzeu Istorie Constanța

    Am mai avut un atelier de desen, unde copiii au putut colora diferite obiecte care se află la noi în muzeu, cum ar fi Fortuna cu Pontos, căluțul jucărie pentru copiii din antichitate, un opaiț, iar cu ajutorul colegilor mei am organizat și atelierul de jocuri interesante făcute pe planșă, un fel de labirint, iar copiii au găsit drumul lui Mihai Viteazu până la calul său sau drumul arheologului până la obiectul căutat.

    Activități copii Muzeul de Istorie

    De asemenea, am realizat un atelier mai mare de lut, la care, copiii, dar și părinții au avut ocazia să modeleze diferite obiecte pe care le-au văzut în muzeu sau pe care și-au dorit să le realizeze din lut. Au modelat șarpele Glykon, tot felul de cocoșei, căluți, pentru că au văzut jucăriile anticilor și au încercat să le reproducă. Au mai modelat din lut și căni, farfurii, ibrice, vază, lingurițe, furculițe și alte obiecte casnice.

    Activități copii Muzeu Istorie cu Oana Grigoruță

    Din fericire, clădirea noastră va intra în restaurare și noi ne vom muta activitățile în alte clădiri, astfel că ne vom începe colaborările în extern, prin urmare vom ieși din această clădire pentru un timp scurt, sperăm, dar, ne vom întoarce pentru a continua activitățile aici.

    Încurajez oamenii să urmărească pagina de Facebook a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, deoarece acolo vom posta toate evenimentele și toate atelierele pe care le vom realiza pentru copii și nu numai.

    Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Cta

    Vom colabora mai mult cu școlile și ne vom deplasa noi, de acum încolo, la unitățile de învățământ care se ocupă cu astfel de evenimente.

    Activități copii Muzeu Istorie Națională Cta

    Copiii din generațiile trecute dar și din cele actuale, au fost mai atrași de partea aceasta activă, să iasă ceva din mâna lor, pentru a înțelege cum se face un obiect. Degeaba le explicăm noi cum le-au reliazat meșterii, dacă ei nu încearcă să facă singuri. Și, atunci, când vin la atelierele noastre, înțeleg mult mai ușor că nu este atât de simplu să realizezi un obiect, pentru că îți trebuie muncă, atenție, concentrare, talent și ei conștientizează și apreciază și învață cum se creează obiectele respective. Pe lângă faptul că încercăm să facem împreună niște obiecte, noi le transmitem și niște informații pe care sperăm să le rețină.”, a precizat pentru Discover Dobrogea, Oana Grigoruță, muzeograf și arheolog în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

  • Basorelieful cu reprezentarea Cavalerului Trac, exponatul lunii septembrie la MINAC

    Basorelieful cu reprezentarea Cavalerului Trac, exponatul lunii septembrie la MINAC

    Basorelieful de marmură cu reprezentarea Cavalerului Trac și cu inscripție în limba greacă a fost descoperit întâmplător, în anul 1959, în localitatea Arsa din județul Constanța, cu prilejul lucrărilor agricole de toamnă.

    Cavalerul Trac, o zeitate asimilată de grecii antici

    Cavalerul Trac era o zeitate de origine tracă pe care grecii au asimilat-o, numind-o Heros sau Heron. De origine foarte veche, era probabil venerat ca ocrotitor al câmpurilor și turmelor, devenind mai apoi zeul tutelar al casei și al bunurilor familiale și chiar un soi de geniu personal sub a cărui ocrotire se afla individul. Uneori i se atribuie epitetul propylaios („cel care se află în fața ușii/ porții”), tocmai ca protector al lăcașului familial. A fost venerat mai cu seamă în epoca romană, iar iconografia sa ne este cunoscută dintr-un mare număr de reliefuri, unde apare sub înfățișarea unui bărbat călare.În funcție de acțiunile pe care le are de îndeplinit Cavalerul Trac apare însoțit de divinități, adoranți sau animale.

    În privința atitudinii de zeu-vânător trebuie făcută precizarea că aceasta se referă la lupta împotriva morții din care, uneori, poți ieși învingător, vânătoarea fiind considerată un exercițiu virtuos, și sacru totodată, care asigură nemurirea. Se consideră că în ipostaza de luptător-războinic sau vânător, Cavalerul Trac simbolizează divinitatea dreptății și binelui, care învinge forțele întunericului simbolizate de mistreț. În unele reprezentări tabloul este completat de copacul sacru – care simbolizează vegetația și fertilitatea solului – și de șarpe, considerat apărătorul sanctuarelor și locurilor sacre și care constituie și simboluri ale regenerării și ale vieții eterne.

    Cavalerul Trac luptător sau vânător este reprezentat frecvent pe stelele de marmură unde simbolizează eroizarea defunctului conferind acestor stele un caracter votiv, împletindu-se astfel caracterul funerar al monumentului cu cel votiv al reprezentării. Aceste monumente prezintă un inters aparte deorece reflectă unul dintre primele aspecte ale sincretismului religios. Credința în nemurire se manifestă și în reprezentările Cavalerului trac, astfel că acestea semnifică nu numai eroizarea defunctului (divinizarea) cât – mai ales – Eroul salvator pregătit să-l conducă pe acesta în lumea eternă.

    Monumentul care face obiectul prezentării noastre este din marmură, întreg și de formă rectangulară. Are chenar simplu, mult mai lat în partea inferioară unde este inscripția în limba greacă. În câmpul reliefului este reprezintat Cavalerul Trac în galop spre dreapta,văzut din semiprofil, ușor întors la dreapta, tânăr, fără barbă, cu părul buclat. Ochii, nasul, gura sunt schițați ușor. Este îmbrăcat în tunică scurtă, încinsă la mijloc, cu pliuri verticale în partea inferioară. Mantia, prinsă în față la gât, flutură în spate, în formă de evantai cu cinci falduri. Nu se distinge încălțămintea. Mâna stângă ține frâul iar cea dreaptă este ridicată în gest de benedictio Latina (gest care sugerează și rolul de mare preot al Cavalerului Trac). Calul se află în galop, iar picioarele din față sunt ridicate deasupra unui altar de formă circulară. Se vede copacul sacru cu 12 frunze stilizate și cu șarpele încolăcit, destul de vizibil. Lipsesc elementele specifice care însoțesc de obicei cavalerul vânător: lancea, câinele și mistrețul, aflăm de la reprezentanții Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

    Sub relief se află o inscripție pe trei rânduri. Scrierea este îngrijită, fără ligaturi, iar înălțimea literelor este între 1-1,3 cm.

    Textul inscripției:

    Ἥρωι Δωσαηνῷ ἐπηκόῳ εὐχαρι-

    στήριον ἀνέθηκεν Ῥοῦφος Ῥού-

    φου ὑπὲρ τῶν ἰδίων.

    Traducere:

    „Eroului Dosaenos, lui cel care împinește dorințele, Rufus fiul lui Rufus a dedicat din resurse proprii (acest relief ) în semn de multumire.”

    Inscripția prezintă un interes deosebit, atestând un epitet până acum necunoscut al Cavalerului Trac Ἥρως Δωσαηνός. Probabil epitetul Dosaenos, derivă de la numele unei localități în care era adorată divinitatea. În ce privește pe dedicant, Rufus fiul lui Rufus, cel care ridică monumentul, numele lui indică un grec romanizat. După grafie, monumentul datează din sec. II d. Chr.

  • Ultima noapte în Piața Ovidiu – Povestea MINAC continuă!

    Ultima noapte în Piața Ovidiu – Povestea MINAC continuă!

    Ziua de 14 septembrie 2024 va fi una specială pentru Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța (MINAC) și  pentru toți constănțenii și iubitorii de istorie. După 47 de ani, pe 16 septembrie (luni), expoziția permanentă a celui mai cunoscut muzeu dobrogean se va închide, întrucât edificiul care găzduiește MINAC, monument istoric, va intra într-un amplu proces de restaurare.

    „Povestea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, însă, va continua, pentru o perioadă, într-o nouă clădire, cu o expoziție permanentă care va grupa cele mai frumoase piese din patrimoniul de peste 400 000 de piese al MINAC, iar apoi, sperăm cât mai repede, din nou în sediul emblematic din Piața Ovidiu.
    Până atunci, vă așteptăm alături de noi pentru o ultimă noapte în piața Ovidiu și vă promitem că aceasta va fi una de neuitat!
    Sâmbătă, 14 septembrie, în intervalul orar 12.00 – 23.00 copiii, dar și părinții, își vor putea lua la revedere de la MINAC, instituție care îi va aștepta să participe la o serie de activități:

    – Ateliere de desen și de modelaj în lut, în cadrul cărora cei mici vor putea reproduce cele mai frumoase piese din colecția muzeului (orele 12.00 – 17.00);

    – Prezentări istorice și proiecții video nonconformiste, reunite sub titlul Istoria spusă altfel (orele 17.00-22.00);

    –  Tururi ghidate gratuite în expoziția de bază a muzeului, acolo unde cercetași voluntari și specialiști reputați ai MINAC le vor spune vizitatorilor povestea celor mai frumoase artefacte și a modului în care acestea au fost descoperite;

    – O tombolă la care participanții vor avea șansa de a câștiga bijuterii cu simboluri și figuri misterioase, de importanță istorică;

    – Momente de reconstituire istorică, în cadrul cărora dacii și romanii (voluntari costumați) îi vor ajuta pe vizitatori să facă un spectaculos și bimilenar salt înapoi în timp.

    – Numeroase alte surprize”, informează reprezentanții Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

    Duminică, 15 septembrie, Muzeul mai poate fi vizitat, pentru ultima oară, însă după programul normal 10.00 – 17.00. În ambele zile de week-end accesul în muzeu va fi gratuit.

    „Dacă vreți să scriem împreună o pagină din istoria MINAC, dacă iubiți istoria, dacă ați trecut vreodată pragul MINAC, dacă v-ați oprit, preț de câteva secunde, pentru a admira clădirea monumentală, dacă vreți să mai vedeți o dată piesele excepționale din tezaurul nostru, dacă doriți un selfie cu Șarpele Glykon (piesă unică în lume), cu Fortuna cu Pontos, cu zeița Nemesis, cu Gânditorul de la Hamangia, cu “mormântul prințesei” sau cu alte artefacte de valoare inestimabilă… atunci, destinația dumneavoastră, de neratat în weekendul 14 – 15 septembrie, trebuie să fie MINAC!

    Parteneri în aceste zile ne sunt: Asociația pentru Patrimoniu Pontos, Asociația Culturală Poveștile Mării Negre, Cercetașii României Ovidius și BleuMarin Constanța, Asociația Historia Renascita, mass-media locală și națională.”, aflăm de la reprezentanții Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

  • Încep înscrierile pentru Școala de Vară de la Hârșova, ediția a treia

    Încep înscrierile pentru Școala de Vară de la Hârșova, ediția a treia

    Școala de Vară de la Hârșova se adresează elevilor, studenţilor şi tinerilor cu activitate în domenii precum istorie, arheologie, patrimoniu cultural, antropologie, natură, dar şi pasionaţilor de cultură şi iubitorilor de patrimoniu cultural și natural.

    Obiectivul general al Școlii de vară este cunoașterea monumentelor istorice și naturale ale Hârșovei, prezentarea tehnicilor de restaurare a artefactelor de piatră aflate in lapidariumul Muzeului din Hârșova, precum și înlesnirea unui cadru informal de dialog  între autorități publice, comunitate, viitori cercetători și tineri, pe care dorim să-i atragem în acest efort comun de cunoaștere și protejare a monumentelor istorice și a patrimoniului natural.

    Institutul Național al Patrimoniului, în parteneriat cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Primăria Orașului Hârșova, Institutul de Studii Avansate pentru Istoria și Civilizația Levantului, Universitatea din București – Facultatea de Istorie și Centrul Cultural turc Yunus Emre, Uniunea Democrată Turcă din România, organizează a treia ediție a Școlii de Vară de la Cetatea Carsium – Hârșova, ce va avea loc în perioada 11-14 septembrie 2024.

    Școala de vară se va desfășura atât pe teren, prin vizitarea obiectivelor patrimoniului cultural și natural, la sediul Muzeului Carsium din localitate, unde se vor desfășura ateliere de lucru și vizite pe teren ce vor contribui la cunoașterea patrimoniului cultural și natural al Dobrogei. Prelegerile vor fi susținute de lectori cu experiență în domeniu.

    De asemenea, va fi organizată o vizită pe teren la cele mai reprezentative monumente istorice din Constanța. Tot la Constanta se va organiza un atelier de gastronomie turcească, precum și un atelier de ateliere pictură în apă Ebru, cu ajutorul Centrului cultural turc Yunus Emre.

    Taxe și condiții de participare:

    Nu există taxă de participare la Şcoala de Vară. Numărul de participanți va fi de maxim 12 persoane, restul celor care doresc să participe își vor suporta toate cheltuielile de cazare, transport și masă. Cheltuielile legate de cazare și masă, echipamentele de studiu, de lucru și de protecție vor fi asigurate de organizator.

    Costurile deplasării la Hârșova și retur vor fi suportate de către participanți (toți cursanții).

    Selecția participanților se va face pe baza transmiterii unui CV și a unei scrisori de intenție la e-mail: dana.mihai66@gmail.com, roxana.zidaru@patrimoniu.ro.

    Data limită pentru trimiterea CV-ului, însoțit de scrisoarea de intenție este 06.09.2024.

  • MINAC la Noaptea Muzeelor la Sate – două muzee din județul Constanța pot fi vizitate gratuit

    MINAC la Noaptea Muzeelor la Sate – două muzee din județul Constanța pot fi vizitate gratuit

    Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) participă pe data de 31 august la cea de a doua ediție a programului național Noaptea Muzeelor la Sate, amplă campanie de promovare a obiectivelor culturale de patrimoniu din mediul rural.

    Cu această ocazie, iubitorii de istorie din întreaga țară vor putea vizita gratuit două dintre cele mai importante puncte de pe harta arheologică a județului Constanța. Astfel, în comuna Adamclisi, vor fi deschise publicului, în intervalul orar 18.00 – 22.00, două dintre componentele Complexului Muzeal Tropaeum Traiani și anume Monumentul Triumfal și muzeul din localitate.

    Cel de al doilea obiectiv MINAC, situat în mediul rural și inclus în programul Noaptea Muzeelor la Sate, este Muzeul Histria, vizitarea sa gratuită putând fi efectuată în același interval orar 18.00 – 22.00.

    Cele două obiective mai sus-menționate sunt de o importanță extraordinară în ceea ce privește istoria Dobrogei și a României. Monumentul de la Adamclisi, Trofeul lui Traian a fost ridicat între anii 106-109 d.H., după războaiele daco-romane, iar piesele sale originale pot fi astăzi admirate în modernul muzeu din comună. De cealaltă parte, Muzeul Histria adăpostește vestigiile descoperite pe situl arheologic cu același nume, piese ce spun povestea celui mai vechi oraș întemeiat, pe teritoriul actual al României, de către grecii din Milet, în urmă cu peste 2500 de ani.

    Mai multe informații pot fi găsite pe adresa https://noapteamuzeelor-la-sate.ro/muzee/constanta/

  • Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța organizează două expoziții dedicate istoriei Cazinoului din Constanța

    Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța organizează două expoziții dedicate istoriei Cazinoului din Constanța

    Edificiu reprezentantiv pentru stilul Art Nouveau din spațiul românesc și totodată clădire-simbol a orașului nostru, Cazinoul din Constanța este subiectul a două evenimente care vor fi organizate săptămâna aceasta, de reprezentanții Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

    Ajuns astăzi la 114 ani de existență, Cazinoul din Constanța are o istorie zbuciumată, dar cu toate acestea a rămas, peste timp, centrul vieții culturale și artistice a orașului în perioada sezonului estival. Aflată astăzi în plin proces de restaurare, clădirea urmează să se redeschidă publicului larg într-un timp cât mai scurt și să-și reia funcționalitatea culturală.

    Pornind de la acest fapt, MINA Constanța și-a propus realizarea a două proiecte expoziționale dedicate istoriei acestui edificiu, care se adresează, deopotrivă, specialiștilor și publicului larg.

    Astfel, în 14 august 2024, cu începere de la ora 16.00, publicul constănțean va putea admira Expoziția Cazinoul din Constanța – o istorie în documente, artefacte și fotografii de epocă, prezentată în foaierul Bibliotecii Județene „I.N.Roman” din Constanța.

    În data de 15 August, cu începere de la orele 19.00, pe faleza Cazinoului din Constanța va fi prezentată o expoziție outdoor intitulată Cazinourile din Constanța: o istorie în documente și fotografii de epocă, ce va putea fi vizionată până în data de 30 septembrie 2024.

    Alături de MINA Constanța în acest dublu demers cultural se află: Arhivele Naționale ale României, Serviciul Județean Constanța al Arhivelor Naționale, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Biblioteca Județeană „I.N.Roman” Constanța, Asociația Filateliștilor „Tomis” Constanța și Radio România Constanța, partener media.

    Expozițiile au fost realizate în cadrul Proiectului cultural cu co-finanțare nerambursabilă AFCN P 0104/02.02.2024 Patrimoniul arhitecturii de vilegiatură de la malul mării – Istoria Cazinoului din Constanța și a Cazinoului din Mamaia, Aria Patrimoniu Cultural Material.

  • O statuetă cu reprezentarea zeului Eros, descoperită la Tomis, exponatul lunii la Muzeul de Istorie

    O statuetă cu reprezentarea zeului Eros, descoperită la Tomis, exponatul lunii la Muzeul de Istorie

    Exponatul lunii august la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța este o statuetă din teracotă cu reprezentarea zeului Eros/Amor.

    Statueta de teracotă a fost descoperită pe strada Labirint, în necropola de vest a orașului antic Tomis (Constanța), în cadrul unei cercetări preventive efectuate de către colectivul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Arheologii și antropologii care s-au ocupat de acest proiect, au ajuns la concluzia că dintre cele 35 de morminte antice documentate în această cercetare, cele mai multe aparțineau unor copii, dovadă că în lipsa unor îngrijiri medicale adecvate, mortalitatea era foarte ridicată în rândul acestei categorii de vârstă, în antichitate.

    Pierderea unui copil este, întotdeauna, o tragedie pentru părinți, iar suferința acestora este vizibilă prin studiul ritualului de înmormântare și al inventarului funerar. Micuții au fost depuși în mormânt înconjurați de lucruri familiare care formează un inventar bogat, compus din vase de ceramică și sticlă, opaițe, bijuterii și mai ales jucării, toate având scopul de a ușura calea spre lumea de dincolo.

    În unul dintre aceste morminte, numerotat M20, a fost făcută una dintre cele mai importante descoperi, este vorba despre o statuetă de teracotă cu reprezentarea lui Eros/ Amor, care încă mai păstrează biluțele din interior, semn că a fost cândva o jucărie îndrăgită.

    M20 este un mormânt de inhumație cu un inventar format dintr-o jucărie din lut, un bol ceramic, vas și pahar din sticlă, alături de un opaiț. Înmormântarea a fost datată de către specialiști în secolul al II-lea p. Chr.

    Reprezentarea lui Eros/ Amor sub forma acestei jucării nu trebuie să ne mire, micuțul zeu înaripat, fiul lui Venus și al lui Ares, întruchipa printre altele și copilăria lipsită de griji, mereu veselă și apărată de către iubirea părinților. Dincolo de funcționalitatea atribuită, jucăria avea și menirea de al proteja și înveseli pe tânărul său stăpân, alungând gândurile și privirile dușmănoase. Ea era depusă de către cei dragi în mormânt pentru a-i ține companie celui mic, împrăștiind întunericul morții până la revederea cu cei dragi.

    Zeul este reprezentat sub forma unui copilaș așezat, având un picior îndoit și aripile închise și ținând în brațe o pasăre (cocoș) pe care o hrănește cu un ciorchine de strugure. Cocoșul este una dintre păsările care îl însoțesc frecvent pe Eros/ Amor în diverse ipostaze și care asigură pentru muritorii de rând începutul unei noi zile, cântecul lui marcând apariția zorilor și fiind considerat de bun augur.

    Mormântul a fost descoperit intact și prin urmare, credem că jucărie și-a făcut datoria, Eros la protejat pe micul său stăpân, alungând pentru acesta singurătatea și întunericul morții și la ghidat spre lumină, printre noi prieteni!

  • 5 cadrane solare, ceasurile de odinioară ale anticilor au fost descoperite în Dobrogea

    5 cadrane solare, ceasurile de odinioară ale anticilor au fost descoperite în Dobrogea

    Cinci cadrane solare folosite de greci și de romani au fost descoperite, până în prezent, în Dobrogea. Unul dintre ele, datat în sec. II d. Chr, a fost găsit de către arheologul Octavian Mitroi, din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în timpul unor lucrări de reabilitare a infrastructurii din Piața Ovidiu, în anul 2013.

    Cadranul solar descoperit în Piața Ovidiu, un exemplar rar și complex

    Arheologii nu sunt căutători de comori, însă, descoperirile pe care aceștia le fac îi uimesc, de multe ori, atât pe cercetători, cât și pe cei pasionați de istorie, atât prin însemnătatea lor pentru cunoaștere, cât și prin aspectul lor estetic.

    cadran-solar-ceasul-anticilor-muzeul-de-istorie-constanta-octavian-mitroi-descoperire-Piata-Ovidiu

    „În data de 11 iulie 2013 supravegheam lucrările de reabilitare a infrastructurii din centrul vechi al Constanței. La un moment dat, în timp ce monitorizam o săpătură făcută cu excavatorul, chiar vis-a-vis de Muzeul de Istorie, în fața statuii lui Ovidiu, am observat în malul șanțului săpat mecanizat o piatră care fusese atinsă ușor de utilaj. Mi-am dat seama după nuanța ștersăturii lăsate de cupa utilajului că era marmură, iar pentru noi, arheologii din Dobrogea, marmura este semnal de alarmă, deoarece, în antichitate, toată marmura care era folosită aici era importată. Dobrogea are zăcăminte de marmură, dar sunt la adâncime foarte mare, nici măcar în ziua de azi nu rentează exploatarea ei, iar în antichitate nu se știa de existența lor. Bineînțeles că, în aceste condiții, un asemenea material căpăta destinații speciale, din el fiind realizate inscripții, statui sau elemente de arhitectură, adeseori cu decor sculptat.

    Deoarece se apropia ora prânzului,  i-am lăsat pe muncitori să își termine treaba, iar după ce au luat pauză de masă, am coborât în șanț și am început să sap cu truela în malul acestuia (n. red. truela este o mică mistrie cu lama romboidală, pe care arheologii o folosesc mult în meseria lor). Astfel, mi-am dat seama că piesa de marmură care era îngropată acolo avea, pe latura care îmi apărea de sub truelă, un decor cu motive vegetale în basorelief.

    Am săpat împrejurul ei, am reușit să o degajez din mal, am scos-o și, când am întors-o pe partea cealaltă, am văzut deja liniile orare săpate pe ea. Mi-am dat seama că mă aflam, cel mai probabil, în fața unui fragment de cadran solar.

    A urmat procedura normală prin care trec toate descoperirile noastre, cadranul a fost curățat și spălat. La puțin timp după descoperire, profesorul Alexandru Avram care ne onora cu prezența în acele zile m-a abordat și mi-a făcut propunerea să publicăm împreună această piesă rarisimă, lucru care s-a materializat în 2016”, a declarat pentru Discover Dobrogea arheologul Octavian Mitroi, din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

    Arheologul Octavian Mitroi: „fragmentul de cadran solar pe care l-am descoperit are un loc aparte în inima mea”

    Cadranul solar a fost o descoperire foarte rară, al cincilea exemplar de acest gen găsit până acum în Dobrogea.

    cadran-solar-sec-II-d.chr-muzeul-de-istorie-constanta-piata-ovidiu

    ,,Un loc aparte în inima mea, dintre descoperirile pe care le-am făcut de-a lungul anilor îl au un fragment de statuetă al zeiței Venus și acest fragment de cadran solar, găsit chiar în Piața Ovidiu, sub ochii acelui Ovidiu din bronz din mijlocul ei. Amândouă au fost descoperite la o zi distanță, în anul 2013.

    Fragmentul de cadran solar pe care l-am descoperit în Piața Ovidiu este datat în sec. al II-lea d.Chr. Este foarte interesant faptul că avea marcate, dăltuite pe el, numele lunilor din calendarul roman, în formă abreviată, dar scrise cu caractere grecești. Fragmentul care s-a păstrat include lunile februarie – iunie.

    Am publicat acest cadran împreună cu regretatul profesor Alexandru Avram și îl considerăm un fel de declarație simbolică de autoritate a Romei aici, la Tomis, în mediul grecesc. Faptul că lunile calendarului roman, care diferă de cel grecesc, ale cărui luni purtau alte denumiri, sunt scrise cu caractere grecești indică destinația acestui ceas solar pentru un public elen.

    Este însă un fel de a spune: acum, ora exactă se dă de la Roma. Probabil așa trebuie interpretat acest lucru. Nu mai spun că, spre deosebire de majoritatea cadranelor solare din antichitate, care au reprezentate, pe lângă liniile orare, trei arce de cerc care le intersectează, unul comun pentru echinocții și două pentru solstiții, acesta, în loc de linii pentru solstiții și pentru echinocții, avea linii pentru fiecare lună, deci este mult mai complex și mai exact decât majoritatea exemplarelor găsite în Dobrogea până acum”, a precizat pentru Discover Dobrogea, arheologul Octavian Mitroi.

    Cum era citită ora exactă pe cadranele solare

    Câteva cadrane solare existau, în urmă cu mulți ani, pe plaja din stațiunea Mamaia, astfel că turiștii și localnicii își puteau da seama, cu aproximație, cât era ora, în funcție de poziția soarelui. O explicație mai detaliată privind modul în care era citită ora a fost oferită, pentru Discover Dobrogea, de către arheologul Octavian Mitroi.

    „Un cadran solar include o diagramă de linii gravate pe suprafața lui si o tijă metalică numită gnomon. Diagrama includea un fascicul de 12 linii orare egal distanțate între ele care radiau dintr-un centru comun, în dreptul căruia era înfipt gnomonul. Acestea erau intersectate de cele mai multe ori de trei linii în arc de cerc. Cea mai apropiată de centru marca traseul vârfului umbrei gnomonului pe cadran pe durata zilei solstițiului de vară,  cea din mijloc, pe durata celor două echinocții, iar cea mai îndepărtată, pe durata zilei solstițiului de iarnă. Rostul liniilor solstițiilor și echinocțiilor derivă din faptul că lungimea umbrei gnomonului oscila odată cu unghiul în care razele soarelui impactează pământul pe parcursul anului. Acesta, după cum bine știm, nu este constant, însăși existența celor patru anotimpuri derivând din asta. Dacă solstițiile și echinocțiile nu ar fi fost marcate pe diagrama cadranului, ora nu ar mai fi putut fi citită corect la momente diferite de pe durata anului.

    La solstițiul de iarnă, când este ziua cea mai scurtă din an, vârful umbrei tijei pică cel mai departe de baza ei. Linia în arc de cerc a solstițiului de iarnă marchează tocmai traseul pe care îl parcurge vârful umbrei gnomonului pe suprafața cadranului în cea mai scurtă zi din an.

    În schimb, după solstițiul de iarnă, durata zilei începe să crească și razele soarelui cad pe sol într-un unghi tot mai mare, iar vârful umbrei gnomonului începe să se apropie astfel de baza acestuia. Încet – încet, atinge mai întâi linia comună pentru cele două echinocții și, apoi, ziua crescând în continuare, pe 22 iunie atinge linia solstițiului de vară. După aceea, procesul se reia, ziua descrescând, umbra gnomonului devine tot mai piezișă și atinge din nou, la echinocțiul de toamnă, linia echinocțiilor.

    În felul acesta se putea citi ora exactă pe timp de zi, desigur, în zilele însorite, indiferent de anotimp. Mai era un factor foarte important de care trebuia să se țină seama la proiectarea și construirea unui cadran solar și anume latitudinea geografică a locului în care cadranul urma să funcționeze. Unghiul dintre gnomon și planul orizontal trebuia să fie egal cu latitudinea locului. Dacă această condiție nu era întrunită sau cadranul solar era mutat la o altă latitudine, nu mai era bun de nimic și ora dădea eroare. Gnomonul cadranului solar al cărui fragment l-am găsit în Piața Ovidiu, bunăoară, trebuie să fi fost înclinat la 44 de grade și 10 minute, unghi echivalent cu latitudinea Constanței.”, am mai aflat de la arheologul Octavian Mitroi.

    În prezent, cadranul solar descoperit în Piața Ovidiu se află la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Octavian Mitroi consideră că o piesă atât de rară, chiar și în starea fragmentară în care se păstrează, ar merita să-și găsească într-o bună zi locul în expoziția de bază a muzeului, alături de mult mai cunoscutul cadran solar de la Cumpăna.

    O replică a acestuia din urmă poate fi admirată chiar în localitatea în care a fost descoperit. Chiar în fața primăriei din Cumpăna este expusă o piesă sub forma unui cap de taur, între coarnele căruia se află cadranul propriu-zis, datat în secolele II-III d.Chr.

    Cadranele solare reprezintă mărturii ale cunoștințelor de astronomie dar și ingeniozității și gustului pentru frumos ale anticilor.

    Fotografiile ne-au fost oferite de reprezentanții Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

  • Vas ceramic de tip skyphos cu graffiti – exponatul lunii, la Muzeul de Istorie Constanța

    Vas ceramic de tip skyphos cu graffiti – exponatul lunii, la Muzeul de Istorie Constanța

    Vasul ceramic de tip skyphos cu graffiti a fost descoperit într-un mormânt dintr-o necropolă elenistică, la Constanța, pe bulevardul Mamaia, în data de 30 martie 1987. Vasul poartă o inscripție dedicată zeului Hermes.
    Cultul lui Hermes a cunoscut o mare răspândire la Tomis în perioada elenistică și romană, fiind considerat protector al comerțului și al călătorilor, dar și al hoților. El este protectorul păstorilor – „Hermes Crioforul” și călăuza umbrelor celor morți către meleagurile Infernului – „Hermes Psihopompos”, adică „Însoțitorul sufletelor”.
    Există, în paralel, un cult al zeului Hermes falic, care, pare să divulge o origine culturală primitivă, el reprezentând la un moment dat, idealul elen al efebului și ar fi fost și zeu al vântului, de unde, după unii interpreți, ar deriva funcția sa principală, de mesager al Olimpului.
    Hermes este fiul lui Zeus și al pleiadei Maia, s-a născut într-o peșteră din Arcadia (muntele Kylene) și, îndată după naștere a fugit în Thessalia, furând cirezile fratelui său, Apollo. După ce s-a întors în peștera natală a găsit o broască țestoasă și din carapacea ei a făcut o liră. Apollo, deși furios, s-a lăsat cucerit de sunetele necunoscute ale noului instrument muzical și, în schimbul lirei, i-a lăsat lui Hermes toate vitele. Altădată i-a dăruit și nuiaua de aur, vestitul caduceu, care devine simbolul nedespărțit al lui Hermes, completat cu alte două simboluri: pălăria cu boruri largi, numită petasos și sandalele înaripate de aur. Tot Apollo l-a învățat arta de a ghici viitorul cu ajutorul pietricelelor. Mândru de istețimea fiului său, Zeus l-a investit cu funcția de crainic divin.
    Lucian din Samosata, în lucrarea sa „Dialogurile zeilor, XXIV”, îi face un portret complex și ironic, în autocaracterizare: „Sunt singurul dintre zei care nu apuc să dorm nici noaptea, căci sunt nevoit să conduc sufletele în lăcașul lui Pluton” sau „Ziua stau în palestre, servesc de crainic în adunări și dau povețe oratorilor; mai trebuie să fac ordine și în treburile celor morți.”
    Piesa, care face obiectul prezentării Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, păstrează pronunțate influențe grecești, dar și romane. Vasul a fost produs într-un atelier microasiatic, poate chiar în Pergam, în secolul I a.Chr. Este un skyphos lucrat din argilă de culoare galben-cărămizie și este acoperit la exterior cu firnis. Vasul are două toarte ce pornesc puțin deasupra diametrului maxim al cupei până aproape de gură; la partea superioară toartele sunt ornate cu butoni, iar gura este ușor răsfrântă spre exterior.
    Prezintă două registre cu graffiti, unul pe corpul vasului, cu litere adânc incizate, celălalt pe talpa piciorului.
    Textul inscripției (corpul vasului):
    Ἑρμῆς ὁ κερδοποιός
    Φιλίσσκῳ εὐείλατος
    ἐφʼ ἒτους
    Traducere:
    „Fie ca Hermes, cel care aduce câștigul, să fie milostiv cu Philiskos tot anul.” ISM VI.2, 622.
    Inscriptie text (pe talpa piciorului):
    ΦΙ (monogramă)
    Philiskos este, probabil, un negustor (comerciant) tomitan care îi cere zeului, prin intermediul inscripției de pe vas, să-i protejeze afacerile. Monograma de pe fundul vasului poate fi interpretata ca abrevierea numelui lui Philiskos.
    Zeul Hermes (Mercur la romani ) este atestat la Tomis mai ales în perioada romana. Imagini ale zeului figurează pe monede și greutăți (ponduri) de plumb; în bronzuri figurate; pe altare votive din calcar; în basoreliefuri și statui de marmură. Pe cadrul superior al intrării uneia din bolțile Edificiului roman cu mozaic este inscripționat numele Hermeos, interpretat ca nume al zeului sau al proprietarului magazinului care funcționa în bolta respectivă.
    Între multiplele atribuții ale zeului se pare ca la Tomis predominantă a fost cea legată de activitățile comerciale.