Discover Dobrogea

Category: Istorie&Cultura

Colonizarea greacă și războiul pentru Tomis

În cadrul procesului de colonizare început din sec. VIII a.Chr., grecii au întemeiat colonii în bazinul Mării Negre, numită la acea vreme Póntos Eúxeinos sau Marea Ospitalieră. Astfel de colonii au fost create și pe litoralul vest-pontic, în Dobrogea românească de astăzi.

Grecii din Milet au întemeiat mai întâi, în sec. VII a.Chr, Histria, cel mai vechi oraș atestat de pe teritoriul României. Tot milesienii au înființat ceva mai târziu, în sec. VI a.Chr, Tomisul, care a fost inițial un emporion, mic port de escală, dar care, mai târziu, din sec. III a.Chr. a evoluat într-un înfloritor polis.

În epoca elenistică, Tomis și-a început dezvoltarea economică bazându-se pe schimburile de mărfuri și pe tranzacțiile derulate cu populația băștinașă și a devenit un important oraș-port, parte a Confederației de Cinci Cetăți Grecești Vest Pontice numită Pentapolis.

Prima mențiune scrisă a existenței Tomisului o avem de la Memnon, un istoric ce a trăit în sec.II p.Chr. în Heracleea Pontica, oraș din Sudul Mării Negre. Într-o istorie a cetății sale natale, Memnon face câteva mențiuni referitoare la emporionul vest-pontic Tomis și la un important moment din viața acestei așezări. Acest episod tomitan menționat de către Memnon s-a petrecut undeva la jumătatea sec.III a.Chr., în intervalul anilor 256-254 a.Chr. (datarea cea mai probabilă).

Astfel, știm că la mijlocul sec.III a.Chr., Tomisul, mic dar important emporion, era disputat atât de Callatis, cât și de cetatea greacă Bizantyon. Callatisul mai ales era interesat să pună monopol pe tranzacțiile comerciale tot mai înfloritoare de la Tomis. Tomisul a încheiat cel mai bine acest război, iar în deceniile următoare a reușit să devină cetate autonomă, beneficiind și de numeroase alte avantaje.

Astfel, tot din sec.III a. Chr., la puțin timp după acest război, Tomis a început să își bată propriile monede de bronz și, câteva veacuri mai târziu a devenit cel mai important oraș al litoralului vestic și capitală a Scythiei Minor „prea strălucită metropolă a Pontului Stâng”, a declarat pentru Discover Dobrogea, educatorul muzeal din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Cristian Cealera.

October 21, 2024
Legenda lui Tomos, eroul eponim al Tomisului

În afara legendei argonauților, prezentată de către Ovidius, mai există un mit al întemeierii Tomisului. Este cunoscut și studiat de către specialiști, fiind corelat cu vestigii antice descoperite de-a lungul anilor. Potrivit acestui mit, numele de Tomis ar veni de la Tomos, un erou fondator al orașului, care este menționat în inscripții și care apare în numeroase emisii monetare locale din epoca romană a cetății.

Legenda lui Tomos, prezentat ca întemeietor al Tomisului

Astfel, Tomos este prezentat ca întemeietor al urbei, la mai bine de un secol distanță după poemul lui Publius Ovidius Naso.

Monedele cu întemeietorul Tomos apar în timpul împăratului Antoninus Pius (138-161 p.Chr.), continuă sub Marcus Aurelius (161-180 p.Chr.), și vor fi emise și sub dinastia Severilor (mai ales în timpul lui Elagabal/Heliogabalus (218-222 p.Chr.) și al lui Severus Alexander (222-235 p.Chr.).

„Pe toate aceste emisiuni monetare ale orașului roman Tomis, eroul apare pe avers, alături de legendă. Pe reversul monedelor sunt figurate cel mai adesea divinități (Demetra, Hermes, Athena, Eros pe delfin, Thanatos etc.), eroul Herakles sau ciorchini de struguri. Monedele poartă ca legendă inscripția Tomis Ktistes, «Tomos Întemeietorul… Ctitorul…».

În ceea ce privește inscripțiile, există în primul rând două epigrame în care Tomisul apare ca «orașul lui Tomos», precum și un al treilea izvor epigrafic, descoperit în Dobrogea și unde, din nou, este menționat numele său.

În epoca romană, Tomos era adorat de poporul urbei. Aflăm chiar dintr-o inscripție descoperită la Topraisar (sigur mutată de la Constanța) că eroul își avea în urbea sa și un heroon, un altar al său, unde i se puteau aduce ofrande. Se pare că acest lucru s-a petrecut în vremea lui Hadrian, succesor al lui Traian (117-138 p.Chr.) și în timpul căruia Tomisul a fost reședință a guvernatorului provinciei Moesia Inferior.

Cine a fost cu adevărat Tomos și dacă el a existat în realitate, nu vom ști probabil niciodată. Vestigiile descoperite ne arată însă clar că acum aproximativ 1800 de ani, la Tomis, el era considerat întemeietor al urbei. Ce legende despre el s-au pierdut în negura timpului, nici asta nu vom afla, poate, niciodată… Numele său, al lui Tomos, «cel cu suliță puternică», a supraviețuit, însă, pentru a îmbogăți misterul și povestea acestui oraș bimilenar.”, a declarat pentru Discover Dobrogea, educatorul muzeal din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Cristian Cealera.

October 21, 2024
Zidul de incintă al cetății Tomis, un reper istoric al perioadei antice

Chiar dacă nu a fost realizată, până acum, o reconstituire a cetății Tomis, vechile ziduri ale fortificației reprezintă un important reper istoric și o moștenire pe care o avem din epoca romană. Istoricii apreciază că zidul datează din secolele III – VI p.Chr., din epoca romană, construcția acestuia fiind începută în timpul împăratului Dioclețian și continuată în perioada domniei lui Constantin cel Mare, dar cercetările arheologice consemnează și o refacere amplă a acestuia sub domnia lui Justinian I.

Zidul de incintă al Cetății Tomis avea o grosime de aproximativ 3 metri

Lungimea vechiului zid de incintă al cetății Tomis, calculată de la Poarta Mare din zona plajei Modern, până la intersecția B-dului Ferdinand cu str. I.G.Duca, este estimată de arheologi, la aproximativ 800 de metri.

Singura zonă în care acesta poate fi observat, pe o porțiune de 100 – 150 de metri, este în Parcul Arheologic din Constanța. „Turnul măcelarilor” din acest parc și un alt turn descoperit de specialiști pe str. Mihail Kogălniceanu, sunt datate în secolul IV p.Chr.

Cu o grosime de aproximativ 3 metri pe anumite porțiuni, zidul a fost construit din piatră și mortar, la exterior fiind folosite blocuri masive de piatră.

O mare parte din zidul antic se află sub actualele construcții ale orașului nou, însă, o importantă descoperire a fost făcută în februarie 2022, când, chiar la intrarea în Teatrul de Stat Constanța, au fost găsite, sub pardoseală, bucăți din zidul de incintă al cetății Tomis, care a fost datat în secolul III p.Chr., dar sunt și porțiuni din secolele IV și VI, la care s-au adăugat turnuri.

Descoperirea de la Teatrul de Stat Constanța este foarte valoroasă, confirmând arheologilor traseul drept al zidului de incintă al cetății Tomis, care merge către poarta de S-V a vechiului oraș, prevăzută cu două turnuri.

De-a lungul timpului, încă din antichitate, din zidul de incintă al cetății Tomis a fost luată foarte multă piatră, folosită chiar și la construcția clădirilor, astfel că acesta nu este întreg.

October 20, 2024
Edificiul Roman cu Mozaic, prima „bursă comercială” a cetății Tomis

Edificiul cu Mozaic a fost o descoperire remarcabilă, care ne oferă multe informații despre viața locuitorilor din vechiul Tomis, în secolele IV-VII p.Chr. Construit pe trei terase amenajate în faleză, edificiul asigura o susținere puternică pentru sol și proteja portul tomitan împotriva alunecărilor de teren care aveau loc în această parte a peninsulei.

Edificiul Roman cu Mozaic, punctul de legătură între port și orașul antic Tomis

Construit undeva la sfârșitul sec. III și începutul sec. IV p.Chr., foarte probabil în vremea lui Constantin cel Mare, edificiul reprezintă o bijuterie arhitecturală a perioadei romane și romane târzii în vestul Pontului Euxin. Clădirea are un decor interior somptuos, pereții fiind placați cu marmură, iar pardoseala pavată cu mozaic policrom, pe toată suprafața sălii de pe terasa superioară. Acesta este unul dintre cele mai mari mozaicuri găsite în fostul Imperiu Roman, însă, din suprafața inițială, de 2000 mp, s-au păstrat, astăzi, aproximativ 400 mp.

Edificiul era un punct de legătură între port și orașul antic și oferea un spațiu generos pentru activitățile publice de natură economică, socială, culturală sau politică, prin marea sală cu mozaic pavimentar, susținută de terasa superioară, care comunica și cu piața centrală a orașului vechi, acum Piața Ovidiu. În Edificiul roman cu mozaic funcționa, pe vremuri, o „bursă” comercială. Practic, acolo se desfășurau toate tranzacțiile, se stabileau prețurile pieței, era o clădire foarte importantă pentru că stabilea pulsul vieții comerciale a orașului.

În camera boltită din sala mozaicului a fost găsită, într-o absidă, statuia împăratului, probabil a lui Constantin cel Mare. Scările de piatră făceau parte dintr-un podium și se presupune că se urca cineva la tribună, pentru a se adresa mulțimii.

Jos, la a doua terasă, era piața, în care se aduceau mărfurile de pe corăbii și se vindeau produsele, iar la terasa a treia se făceau marile afaceri. Au fost găsite amfore cu vin, cu ulei de măsline și chiar o amforă cu multe cuie. Se transportau și se aduceau tot felul de produse, în principal din zonele greacă și levantină.

La nivelurile inferioare, situate în apropierea cheurilor portului tomitan, exista un șir de încăperi boltite, care au funcționat ca depozite portuare și ca spații de depozitare și de comercializare a mărfurilor venite de pe mare.

Edificiul roman cu mozaic este situat în imediata vecinătate a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța și a fost descoperit în anul 1959, când a început construirea unor blocuri în Piața Ovidiu.”, a declarat pentru Discover Dobrogea, cercetătorul muzeal din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Cristian Cealera.

October 18, 2024
Teatrul de Stat Constanța este un șantier, însă actorii pregătesc o nouă premieră cu regizorul Radu Afrim

Regizorul Radu Afrim se află în această perioadă la Constanța, unde pregătește un nou spectacol cu actorii de la Teatrul de Stat. Are un program foarte încărcat, dar l-am întâlnit, ieri, la vernisajul expoziției „Les Fleurs du mal”, la Muzeul de Artă, locul său preferat din Constanța, așa cum a precizat în timpul discuției. Deși ambele săli ale Teatrului de Stat sunt adevărate șantiere, regizorul a reușit să pregătească, inclusiv cu repetiții pe plajă, noua premieră pe care o vom vedea, probabil, la începutul anului viitor.

Spectacolul „Fiecare poveste de dragoste de pe țărm are o navă de război la orizont” va avea premiera anul viitor

Regizorul Radu Afrim își promovează deja noul spectacol, pe rețelele de socializare, astfel că am dorit să aflu mai multe detalii despre viitoarea premieră de la Teatrul de Stat. Deși se afla la un eveniment cultural, la Muzeul de Artă Constanța, a acordat un scurt interviu pentru Discover Dobrogea.

„Noua piesă va avea premiera anul viitor, deoarece ambele săli ale Teatrului de Stat Constanța se află în renovare. Eu o fac acum, o bag la congelator și revin anul următor. Noua piesă este aproape gata, dar nu am putut să aducem decorul, care este mare, că nu avem unde să îl punem.

Am lucrat excepțional, a fost o perioadă foarte plină de lucru. Am scris eu piesa de data asta, dar în colaborare cu 4 scriitori români. Nu este după structura lui Seaside Stories, celălalt spectacol de la Constanța, în care marea era singura legătură dintre personaje.

Acum este o poveste cumva haioasă, dar și cu un mesaj pregnant, însă nu vreau să spun mai mult. Ea are titlul, deocamdată, „Fiecare poveste de dragoste de la țărm are o navă de război la orizont”. Am mai avut titluri așa lungi și n-au fost eșec, au fost succes, nu s-a speriat publicul de titlurile lungi.”, a declarat pentru Discover Dobrogea, regizorul Radu Afrim.

Radu Afrim, regizorul cu multe spectacole premiate

„Seaside Stories”, piesa de teatru regizată de Radu Afrim la Constanța, a primit, anul trecut, Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol. L-am întrebat, așadar, pe regizorul Radu afrim, dacă și următoarea piesă de teatru, „Fiecare poveste de dragoste de pe țărm are o navă de război la orizont”, va fi premiată.

„Eu nu le fac să fie premiate, aceasta este, de obicei, miza directorilor de teatre, nu a regizorilor. În ultimii ani este deja jenant, cu toate spectacolele am luat premiu pentru cel mai bun spectacol la UNITER – și pentru cele făcute la Iași, și pentru cele făcute la Târgu Mureș, la Constanța și la București.

Nu asta este miza, miza este să ne bucurăm de munca asta în echipă și chiar dacă nu este premiat spectacolul, actorii au șanse să fie premiați, pentru că ei fac niște partituri incredibil de bune.

În acest spectacol, cred că toți sunt, după părerea mea, de cinci ori mai buni decât în Seaside Stories, de exemplu, fiind cam aceeași trupă, că-mi place să fidelizez niște colaborări, în general, în cariera asta.

Nu mă gândesc la premiu, cum nici în Seaside Story nu m-am gândit la premiu, pentru că atunci ai acest bolovan de spate și creativitatea se duce într-o anumită direcție. De multe ori, regizorii tineri greșesc, spunând – nu cred că segmentului de public cutare o să-i placă asta sau criticilor cutare o să le placă asta și de aici vine autocenzura și conformismul. Eu întotdeauna am dorit și încă mai doresc și la vârsta asta, să fiu imprevizibil și chiar să am eșecuri. Bine, nu doresc să am eșecuri chiar acum, dar eșecurile sunt extraordinar de igienizante uneori.”, a precizat regizorul Radu Afrim, pentru Discover Dobrogea.

Muzeul de Artă este locul favorit din Constanța, al regizorului Radu Afrim

Din postările pe care le face pe Facebook, am observat regizorului Radu Afrim îi place să meargă la Muzeul de Artă Costanța, despre care spune că este „unul dintre locurile sale preferate din oraș și unul dintre cele mai solare muzee de artă din țară”. Mai mult decât atât, este pasionat de fotografie și realizează fotografii cu actorii cu care lucrează, dar surprinde foarte frumos și peisaje marine care îl inspiră sau chiar clădiri istorice din orașul de la malul mării. Din discuția purtată, am aflat că Muzeul de Artă Constanța este unul dintre locurile sale preferate și că ar fi dorit să devină artist și a dat admiterea, în trecut, la Facultatea de Arte Plastice.

„Muzeul de Artă este locul meu favorit din adolescență, din 1985, când am fost eu singur la mare, la Constanța, pentru că eu desenam și am venit cu niște cartoane și cu ce găseam eu atunci, niște guașe ieftine, pe vremea lui Ceaușescu și pictam eu bărcile, în stilul meu.

Dar, când am descoperit Muzeul de Artă atunci, a fost pentru mine wow, îmi plăcea lumina din el, soarele care venea prin tavan. Eram un adolescent foarte sensibil, foarte îndrăgostit de artă și mai ales de marea interbelică. Este un loc fantastic și tuturor le zic, dacă vin la mare să nu evite Muzeul de Artă, cum le spun și celor care se duc la Craiova, același lucru, acolo este o clădire spectaculoasă în primul rând, dar și lucrările de aici sunt incredibil de faine.

Eu am și dat la Arte Plastice. La vremea aceea erau 3 locuri la Grafică și evident că am picat și m-am dus în armată. Dar e foarte bine, fac cât pot de mult vizual în spectacolele mele, acum. Sunt foarte liber să fac împreună cu scenografii, vizualul pe care îl visez și pe care mi-l doresc, în măsura bugetului.”, a mai spus pentru Discover Dobrogea, regizorul Radu Afrim.

Regizorul Radu Afrim: „Chiar îmi era dor de Teatrul din Constanța!”

„Sunt la Constanța pentru a doua oară la interval de doi ani. Am mai fost aici pe vremea lui Beatrice, acum 150 de ani, când am făcut «Inimi cicatrizat» și de atunci n-am mai fost invitat în Constanța, deși am avut o carieră ascendentă, strălucitoare.

Chiar îmi era dor de Teatrul din Constanța! Am amestecat trupa nouă cu actorii cu experiență mai mare decât cei tineri veniți acum, în general, de la București. Mie îmi place acest amestec de vârste. S-a zis într-o vreme că lucrez numai cu tineri, dar nu este adevărat. Am făcut într-o vreme spectacole cu actori seniori, la Odeon, cu mari actori, unii nici nu mai sunt printre noi, dar e bine aici, pentru că oamenii nu au tentațiile Bucureștiului – fugim acum și facem o telenovelă și, între două telenovele, filmări, facem un spectacol de teatru.

Nu, este invers, teatrul are prioritate la Constanța, deși suntem aproape de București. Din fericire, mulți actori dintre cei tineri de aici, filmează, sunt solicitați la București, joacă în filme premiate, lucru care nu poate să aducă decât un plus teatrului de aici, pentru că spectatorii vor să vadă niște tineri emergenți, de valoare.

Am făcut repetiții și pe plajă. Chiar acum mă duc pe plajă, că avem de filmat un dans, pentru că ne facem și noi reclamă, vă dați seama. Deși biletele se vând foarte repede, e bine să existe ceva care precede spectacolul. Spectacolul nu e ceva de vară, dar tot la mare se întâmplă, pentru că eu am discutat cu Erwin și i-am spus că nu pot să vin la Constanța și să vorbesc despre altceva decât despre mare, dar nu va fi un spectacol despre mare. Acțiunea, obligatoriu, se mută la mare, chiar dacă prozele celor 4 autori nu se întâmplă la mare, ci în București, prin Ardeal, dar i-am întrebat dacă pot să mut acțiunile la mare, pentru că eu nu vin la Constanța să vorbesc despre oamenii de la munte sau despre regii Angliei, că nu mă interesează. Cam asta e.”, a mai precizat regizorul Radu Afrim, pentru Discover Dobrogea.

Fotografiile au fost preluate de pe pagina de Facebook a regizorului Radu Afrim.

October 12, 2024
Peste 240 de specialiști români și străini susțin comunicări științifice în cadrul ediției 57 – „Pontica”

Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC) şi Centrul de Studii ale Civilizaţiilor Mării Negre, în parteneriat cu Facultatea de Istorie și Științe Politice a Universității Ovidius Constanța și cu sprijinul Consiliului Județean Constanța organizează, în perioada 25 – 27 septembrie 2024 cea de a 57 – Ediție a Sesiunii Științifice Internaţionale Pontica, intitulată „Istorie şi Arheologie în spaţiul vest-pontic”. Pe parcursul sesiunii peste 240 de specialiști români şi străini (Marea Britanie, Germania, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Turcia, Republica Moldova) vor susține prezentări și comunicări științifice, grupate pe secțiuni cronologice (Preistorie, Greco-Romană, Medievală, Modernă – Contemporană) și tematice.

Deschiderea oficială va avea loc miercuri, 25 septembrie, cu începere de la ora 10.00, în Amfiteatrul A103 al Universității „Ovidius”, Campus, corp A. Evenimentul debutează cu alocuţiuni oficiale şi o prezentare dedicată celebrării centenarului cercetărilor arheologice întreprinse în cetatea Capidava.

În continuare, vor avea loc lansări de carte, urmând a fi prezentate ultimul număr din Analele Dobrogei (publicație a MINAC) și o serie de apariții din Colecția Minorități, publicate de Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale. Tot în cadrul lansărilor de carte vor fi prezentate volumele apărute în cadrul proiectului Etosul Educației și Dialogului: Negocieri Culturale Româno-Americane (1920-1940).

Ulterior, cu începere de la ora 11.45, vor fi vernisate următoarele expoziţii: „Centenarul cercetărilor arheologice de la Capidava – arta arheologiei”; „Au venit americanii! Crucea Roșie Americană în România după Primul Război Mondial”, „A fost cândva în Dobrogea: Mișcarea Națională Tătară Crimeeană în perioada interbelică” și „Restaurarea ilustrată” (organizată de Asociația Conservatorilor și Restauratorilor din România și Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea).

Comunicările științifice vor fi prezentate pe secțiuni în după-amiaza zilei de miercuri 25 septembrie, urmând să continue pe tot parcursul zilei de joi. Vineri 27 septembrie va fi organizată o excursie documentară la cetatea Capidava.

September 24, 2024
3 tururi ghidate gratuite despre istoria Cazinoului sunt organizate de MINAC, în acest weekend

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța derulează Proiectul „Patrimoniul arhitecturii de vilegiatură de la malul mării – Istoria Cazinoului din Constanța și a Cazinoului din Mamaia”, cu co-finanțarea Administrației Fondului Cultural Național.

„Proiectul are o componentă activă cultural-educațională și se adresează publicului larg din Constanța, dar și din afara municipiului, turiști și vizitatori estivali. În cadrul acestui amplu eveniment, se realizează 32 de tururi ghidate pe faleza orașului și pe faleza stațiunii Mamaia”, aflăm de la reprezentanții Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

În acest weekend sunt organizate trei tururi ghidate gratuite, de prezentare a istoriei Cazinoului din Constanța și a falezei. Programul este următorul:

Sâmbătă 1 tur- de la ora 10

Duminică 2 tururi- de la 10, respectiv 12.00

Înscrieri, prin mesaj, la numărul de telefon: 0735105373, cu indicarea nr de persoane, turul ales și un nume de contact.

Întâlnirea cu ghidul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța are loc la Farul Genovez. Vă reamintim, nu se vizitează Cazinoul în interior, edificiul fiind în plin proces de reabilitare.

September 24, 2024
Zilele Europene ale Patrimoniului sunt marcate prin lansarea cărții „Poveștile cetății Tomis și ale orașului Constanța”

Asociația Dobrogea de Patrimoniu organizează un eveniment cultural dedicat Zilelor Europene ale Patrimoniului, cu sprijinul companiei IULIUS și în parteneriat cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) și Colegiul Național de Arte „Regina Maria” Constanța. În cadrul manifestării va fi lansată cartea „Poveștile cetății Tomis și ale orașului Constanța”, un volum semnat de Cristian Cealera – doctor în istorie, ghid și reprezentant MINAC și Auris Luca – jurnalist. Evenimentul va avea loc la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, pe 20 septembrie 2024, de la ora 15.00. Acest proiect editorial este realizat de Asociația Dobrogea de Patrimoniu, cu sprijinul companiei IULIUS, dezvoltator specializat în realizarea de proiecte mixed-use de regenerare urbană din România, cu planuri investiționale și în Constanța, din dorința de a promova cunoaşterea şi respectarea patrimoniului cultural local și de a evidenţia importanța păstrării valorilor culturale.

”Poveștile cetății Tomis și ale orașului Constanța”, cartea care promovează patrimoniul local

Auris Luca, președintele Asociației Dobrogea de Patrimoniu: „Volumul prezintă o parte din moștenirea culturală și istorică pe care ne-au lăsat-o strămoșii, monumente de patrimoniu pe care cu toții trebuie să le cunoaștem, să le protejăm și să le promovăm. Pentru început, cartea a fost tipărită în 500 de exemplare, pe care le vom oferi elevilor din liceele constănțene, pentru ca ei să cunoască istoria clădirilor de patrimoniu din oraș și să conștientizeze importanța acestora. Acesta este și motivul pentru care Asociația Dobrogea de Patrimoniu a ales, ca dată de lansare a cărții, Zilele Patrimoniului European, iar ca loc de desfășurare, o clădire istorică, ce este inclusă, de altfel, în acest volum.

În acest proiect editorial este prezentată, pe scurt, istoria cetății Tomis, dar sunt incluse și 25 de monumente de patrimoniu din Constanța, cu poveștile lor. Desenele sunt realizate de elevii Răzvan Marian Voicu, Ștefania Botezatu, Patric Cristian Cojocaru, Amanda Checiu, David Pătrașcu, Alesia Cobasnian, de la Secția Arhitectură a Colegiului Național de Arte „Regina Maria” Constanța și de Eliza Boranda de la Liceul Teoretic Traian din Constanța, coordonați de prof. arh. Andrei Beșcucă. Imaginile din carte vor fi prezentate și într-o expoziție de grafică, pe care participanții la lansare o vor putea vedea pe holul de la intrarea în Sala Pictată a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.”

Cuvântul înainte este semnat de arhitectul Radu Cornescu, un bun cunoscător al patrimoniului constănțean, care, între altele, precizează: „Acest volum poate fi declarat inclusiv o carte‑manifest care se adresează instituţiilor de cultură şi autorităţilor constănţene ca să se facă demersurile necesare pentru ca aceste «bijuterii» ale urbei să fie puse la locul lor, în Lista Monumentelor Istorice, având, fiecare, valori arhitecturale şi memorialistice deosebite.”

Despre Asociația Dobrogea de Patrimoniu

Asociația Dobrogea de Patrimoniu a derulat, în ultimii 3 ani, mai multe proiecte culturale, din dorința de a promova patrimoniul cultural material și imaterial din Dobrogea. ONG-ul oferă soluții inovatoare pentru promovarea valorilor culturale, în context regional, național și internațional. Asociația Dobrogea de Patrimoniu susține educația tinerilor pentru protejarea patrimoniului, sprijină adaptarea activităților la diverse platforme de prezentare și difuzare, inclusiv în mediul digital, susține valorizarea patrimoniului și încurajează accesul cât mai larg al publicului la cultură.

Despre IULIUS

Compania IULIUS este dezvoltator și operator real estate specializat în proiecte mixed-use de regenerare urbană din România, cu o experiență de peste 25 de ani. Portofoliul său include peste 310.000 mp de retail, în două proiecte mixed-use de regenerare urbană (Palas Iași și Iulius Town Timișoara), rețeaua națională de shopping mall-uri regionale (Iulius Mall – Iași, Cluj-Napoca și Suceava) și proiectele Family Market din Iași (Miroslava și Bucium). Centrele comerciale sunt lidere de piață la nivel regional și înregistrează anual peste 70 de milioane de vizite. Compania IULIUS deţine şi 15 clădiri de birouri, la Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara, cu o suprafață totală de peste 242.000 mp, în care sunt prezente peste 80 de companii și unde lucrează peste 27.000 de angajați. IULIUS este implicat activ în comunitate, acesta fiind unul dintre pilonii pe care se axează strategia sa de sustenabilitate, susținând programe culturale, educaționale și de impact social în toate orașele în care este prezent.

September 18, 2024
Expoziția permanentă de la MINAC se închide astăzi și va putea fi văzută, din primăvară, într-un alt spațiu

Muzeul de Istorie Națională (MINAC) intră într-un amplu proces de restaurare, astfel că, începând de astăzi, instituția de cultură nu mai poate fi vizitată. Timp de 4 ani, muzeul va funcționa într-un alt spațiu, situat în apropierea clădirii de patrimoniu.

Cele mai frumoase și mai importante obiecte ale MINAC vor fi expuse în clădirea de sticlă a BRD

„Actualul sediu al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța va rămâne «casa» muzeului, însă, pentru că va intra într-un amplu proces de reabilitare, vom avea un sediu temporar. Tot ce înseamnă personal și o parte importantă a patrimoniului vor fi relocate în ceea ce constănțenii cunosc drept clădirea BRD, construcția de sticlă din spatele moscheei, situată la 100 și ceva de metri de muzeul nostru.

Cine va dori să viziteze muzeul nu va trebui să meargă prea departe, tot în zona aceasta istorică, zona tradițională a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, va rămâne.

Deocamdată va fi mutată o parte a expoziției permanente, pentru că în spațiul nou nu o să mai avem posibilitatea de a expune tot. Vom avea, la parter, o singură expoziție, cu cele mai frumoase și mai importante obiecte. Totuși, noi vom încerca să compensăm prin expoziții itinerante, expoziții temporare făcute în colaborare cu alte instituții, pe tot ceea ce înseamnă zona de virtual, pentru că încercăm să mergem cât mai mult pe noile tehnologii.

Acolo, probabil, undeva în primăvara anului viitor va fi deschisă expoziția din spațiul temporar în care se va muta Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Conform contractului, lucrările de restaurare vor fi realizate pentru toată clădirea și trebuie să dureze 48 de luni, în care intră și Proiectul Tehnic, care deja s-a făcut. Acum, depinde foarte mult și ce se va găsi la fața locului când vor începe lucrările, pentru că, la clădirile de patrimoniu de peste 100 de ani, cum este și cea care găzduiește muzeul, întotdeauna pot apărea surprize”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Răzvan-Victor Pantelimon, directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Vineri, 20 septembrie, va avea loc ultimul eveniment cultural la MINAC

„Începând de astăzi, expoziția permanentă va fi închisă, dar, va mai fi organizat un eveniment special, pe data de 20 septembrie, la ora 15.00, când avem lansarea unei cărți extraordinare despre patrimoniul orașului Constanța, «Poveștile cetății Tomis și ale orașului Constanța», ai cărei autori sunt Cristian Cealera și Auris Luca.

Cei interesați sunt așteptați la acest eveniment cultural, organizat de Asociația Dobrogea de Patrimoniu, în parteneriat cu MINAC, care va avea loc în Sala Pictată.”, a precizat pentru Discover Dobrogea, Răzvan-Victor Pantelimon, directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

September 16, 2024