Discover Dobrogea

Category: Istorie&Cultura

„Cetatea Carsium” de la Hârșova a fost pusă în valoare și intră în circuitul turistic

Astăzi a avut loc inaugurarea oficială a noului punct muzeal „Cetatea Carsium”, care va îmbogăți patrimoniul turistic și cultural al județului Constanța. În prezența a zeci de arheologi, dar și a reprezentanților Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța și ai Consiliului Județean Constanța, a fost tăiată panglica la noul obiectiv turistic din județul Constanța.

„Cetatea Carsium”, un nou obiectiv pe harta turistică a județului Constanța

Lucrările de conservare și punere în valoare au fost realizate cu fonduri europene și au costat 10 milioane de lei.

„Este un moment foarte important pentru instituția noastră și pentru întreg județul, pentru că un nou punct arheologic muzeal intră în circuitul de vizitare. Așa cum bine se cunoaște, Cetatea Carsium, încă din 1939 a fost cercetată, însă, în ultimii 20 de ani, cercetările au devenit sistematice.

Din păcate, resursele noastre au o lungă perioadă de timp destul de limitate și nu am putut valorifica acest sit arheologic deosebit, astfel încât, prin proiectul pe care Consiliul Județean Constanța l-a demarat și, iată, astăzi punem punct final acestui proiect, practic inaugurăm acest sit ca și punct muzeal. Ne dorim din tot sufletul ca, în completare, anul acesta să relocăm și să deschidem și punctul muzeal în noul sediu, vechea școală Cotovu, acest fiind un alt proiect în care muzeul este beneficiar, dar este derulat de către Primăria Hârșova. Este într-adevăr un moment deosebit de important pentru noi.”, a declarat Delia Cornea, directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Punerea în valoare a Cetății Carsium, un vis devenit realitate

Prof. Constantin Nicola: „Se împlinește un vis care am sperat să se întâmple de 40 de ani, respective încă de când eram tânăr. Vizitatorii care ajung la Cetatea Carsium pot vedea o parte din fortificația târzie, adică bizantină și folosită în epoca otomană, pot instalația portuară de la Dunăre, care este excepțională și unică, pentru că nu mai întâlnești pe linia Dunării o astfel de prezentare și mai ales succesiune. Se văd resturi de ziduri din sec.IV, se poate observa o parte din fortificația de sec. X și, în toată splendoarea, zidul portului din epoca otomană, poate din sec. XIII, de la genovezi, până în sec. XIX.

Înainte de începerea lucrărilor de conservare și punere în valoare, cetatea Carsium era într-un stadiu avansat de degradare. Se văd în ziduri, urmele extragerii pietrelor de-a lungul tuturor epocilor istorice. Zidul de la Dunăre, nu știu dacă mai putea să reziste 10 ani, așa cum era înainte de restaurare.

Cetatea Carsium, unul dintre principalele obiective turistice din Dobrogea, aparţine ansamblului de fortificaţii construite în perioada Imperiului Roman, de-a lungul Limes-ului dunărean. Din păcate, ea nu este nici acum reabilitată, deși au fost obținute fonduri europene din anul 2019 pentru restaurarea sitului arheologic, însă proiectul este blocat la Ministerul Culturii și lucrările nu au început. Aflat pe lista indicativă UNESCO, situl arheologic ar avea șansa să intre în Patrimoniul Mondial, dacă ar fi pus în valoare.

Zidurile au fost distruse după 1828, când s-a clădit orașul modern. Atunci s-a scos piatra din ziduri și s-a dus în oraș, astfel că din cetate nu a rămas mai nimic. Probabil, la 4-5 metri adâncime în pământ putem găsi urme de locuințe romane”, a declarat pentru Discover Dobrogea, arheologul Nicolae Constantin, responsabilul științific al șantierului de la Cetatea Carsium Hârșova.

Cetatea Carsium este acoperită, în mare parte, de cartierul de locuințe

Pe strada Unirii din Hârșova a fost descoperită Poarta de Nord a Cetății Carsium, poarta de intrare în fortificația de secol IV-V. Intrarea este apărată de două turnuri în forma literei ”U”, unul dintre ele fiind, în cea mai mare parte, sub stradă, iar al doilea este pe o suprafață rezervată, care face parte din Cetatea Carsium Hârșova.

”Sunt 4 fortificații de epocă antică, din punctul nostru de vedere, dintre care doar a treia perioadă din istoria fortificației este documentată prin Poarta de Nord.

Pentru linia Dunării, perioadele acestea sunt clasice. Este o perioadă până la Traian, când au venit romanii în Dobrogea și au întărit Limes-ul, cel mai probabil în timpul lui Vespasian și s-au construit fortificațiile, așa cum s-au făcut în toată Europa, pentru care s-a folosit lemn, piatră și pământ sau numai lemn și pământ.

În timpul împăratului Traian, între cele două războaie s-a fortificat limes-ul și a început construirea cetăților cu ziduri din piatră.

În sec. III fortificațiile au fost atacate și distruse de goții care au venit din stânga Dunării și urmează epoca de refacere a lor, de la sfârșitul sec. IV, în timpul lui Dioclețian și Constantin cel Mare.

Este clasică această perioadă pentru toate fortificațiile, ele aproape că sunt trase la indigo, pentru că distrugerile au fost atât de mari, încât refacerea a trebuit să se facă în aceeași perioadă de timp.

În sec. V și sfârșitul sec. al IV-lea au venit hunii, care au distrus din nou toate fortificațiile. Ele au fost refăcute în timpul împăratului Justinian, fiind a patra perioadă clasică de refacere. Fortificația Carsium începe din oraș, unde poate fi văzută Poarta de Nord și panoul de reprezentare și se termină pe malul Dunării. Tot cartierul de locuințe este pe cetate”, a declarat pentru Discover Dobrogea, arheologul Nicolae Constantin, responsabilul științific al șantierului de la Cetatea Carsium Hârșova.

May 30, 2025
Noul punct muzeal „Cetatea Carsium” va fi inaugurat în cadrul Sesiunii Naționale de Rapoarte Arheologice

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), în parteneriat cu Ministerul Culturii, Institutul Național al Patrimoniului și cu sprijinul Consiliului Județean Constanța, organizează în perioada 28-30 mai 2025 „Sesiunea Națională de Rapoarte Arheologice”, ediția LIX. Evenimentul va reuni peste 200 de specialiști din întreaga țară, iar în cadrul său vor fi prezentate rezultatele cercetărilor arheologice preventive și sistematice efectuate în cursul anului 2024.

Ceremonia de deschidere va avea loc miercuri, 28.05.2025, ora 11:00, în sala „Remus Opreanu” aflată în sediul Consiliului Județean Constanța, în prezența președintelui Consiliului Județean, a reprezentanților Ministerului Culturii și a membrilor Comisiei Naționale de Arheologie.

Sesiunea științifică se va desfășura pe patru secțiuni distincte: Arheologie Preistorică, Arheologia Epocii Fierului, Arheologie Greaco-Romană și Arheologie Medievală. Lucrările vor fi găzduite în sălile de conferințe ale Hotelului Continental-Forum, situat pe strada Mircea cel Bătrân nr. 39B-41.

În ultima zi a manifestări, vineri, 30.05.2025, atât specialiștii, cât și reprezentanții mass-media, sunt invitați să participe la o excursie la Hârșova, unde va avea loc inaugurarea oficială a noului punct muzeal „Cetatea Carsium”, care va îmbogăți patrimoniul turistic și cultural al județului Constanța.

Găzduirea acestei sesiuni reprezintă un moment important pentru MINAC și pentru orașul Constanța, urbe modernă care suprapune vestigiile anticului Tomis. Orașul nostru, ca întreg spațiul dobrogean, rămâne un adevărat muzeu în aer liber, presărat de situri arheologice, astfel că organizarea acestui eveniment la țărmul Pontului Euxin reprezintă și o recunoaștere implicită a impresionantului patrimoniu istorico-cultural existent aici.

Organizarea acestei sesiuni este parte a amplului proiect de revitalizare a cercetării și valorificării patrimoniului arheologic constănțean, derulat de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cu susținerea constantă a Consiliului Județean Constanța.

May 27, 2025
Reprezentanții MINAC au participat la expoziția „Patrimoniul cultural și natural al Dobrogei”

Expoziția „Patrimoniul cultural și natural al Dobrogei”, realizată de Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului în colaborare cu Institutul Geologic al României, Institutul Național al Patrimoniului și alte instituții reprezentative din Dobrogea: Universitatea „Ovidius” din Constanța, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Institutul de Cercetări EcoMuzeale „Gavrilă Simion” din Tulcea, a fost vernisată pe data de 5 mai.

Evenimentul cultural a fost deschis cu alocuțiunea lui Emil Constantinescu, președintele Consiliului Științific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, acesta prezentând succint viziunea noii expoziții și importanța valorificării și protejării patrimoniului natural și cultural dobrogean. A urmat prezentarea detaliată a expoziției, realizată de Prof. emerit Dan Grigorescu, curatorul expoziției și coordonator al programului „Dobrogea – martor al civilizațiilor milenare ale Levantului”. Din partea instituțiilor partenere au luat cuvântul:

– Ramona Bălășcuță, Director al Muzeului Geologic Național, București;

– Marius Skolka, Conf.univ.dr. la Universitatea „Ovidius” din Constanța

– Valentina Voinea, Secretar Științific al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie, Constanța;

– Iustina Popescu, Director Științific al Institutului Geologic al României;

– Valeria Oana Zaharia, Manager și Daniela Mihai, Director adjunct al Institutului Național al Patrimoniului.

Expoziția va fi găzduită de Muzeul Geologic Național din București, în perioada 5 – 20 mai.

May 6, 2025
MINAC organizează expoziția „Cazinoul din Constanța în documente și fotografii de epocă”, în Gara CFR Constanța

În acest an se împlinesc 115 ani de la inaugurarea Cazinoului din Constanța, iar reabilitarea acestei emblematice clădiri a orașului, monument istoric în stil Art Nouveau, va permite din nou accesul publicului larg, începând cu data de 21 mai.

Pentru a aduce la cunoștința publicului iubitor de istorie și cultură mai multă informație referitoare la acest subiect, Sucursala Regională de Căi Ferate Constanța în parteneriat cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța organizează în perioada 1 – 4 mai 2025 expoziția temporară Cazinoul din Constanța în documente și fotografii de epocă, găzduită în amplul spațiu al Gării C.F.R. Constanța. Sunt prezentate detalii inedite legate de istoricul edificiului, imagini ale planurilor clădirii, ale contractelor de atribuire și a altor documente, precum și informații vehiculate în presa locală și națională, în diverse perioade de timp.

Cazinoul din Constanța a fost construit după planurile arhitectului româno-elvețian Daniel Renard, și a fost inaugurat pe data de 15 august 1910. Clădirea a fost restaurată în anii 1951-1952 și în 1986, a mai funcționat un timp, după care a fost închisă. În aprilie 2020, emblematicul monument de arhitectură, simbol al orașului, a intrat în reparații capitale iar acum, după ce și-a regăsit splendoarea de altădată, își deschide iar larg porțile pentru public.

April 30, 2025
MINAC organizează campania „Istoria spusă altfel”, pentru a promova istoria Dobrogei

Specialiștii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) continua, luna aceasta, proiectul „Istoria spusă altfel”, o campanie de promovare a istoriei Dobrogei și a patrimoniului său cultural.

Zilele trecute, specialiștii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța le-au făcut elevilor clasei a XI-a de la Colegiul Național “Mihai Eminescu” Constanța, o prezentare intitulată „Scurt istoric al orașului tău”. În cadrul acesteia, au fost evidențiate cele mai importante momente din bimilenara poveste a urbei noastre, de la crearea anticului Tomis și până în epoca modernă-contemporană a orașului Constanța.

A urmat, apoi, o a doua prezentare, „Oamenii, Eroii, Zeii” de această dată accentul fiind pus pe mitologie și religii antice, dar și pe artefactele descoperite de către arheologi și care îi reprezintă pe zeii, zeițele și eroii epocii-greco-romane. La final, s-a punctat strânsa legătură ce există între istorie și realitatea cotidiană, fiind prezentate elemente inedite, ce au supraviețuit luptei cu timpul.

Campania MINAC „Istoria spusă altfel” a continuat astăzi, când specialiștii instituției au mers la Liceul Economic „Virgil Madgearu” Constanța, unde au discutat cu elevi din clasele a XI-a și a XII-a. S-a vorbit despre antica cetate a Tomisului, despre eroi, gladiatori și divinități adorate pe țărmul vestic al Pontului Euxin în urmă cu 18 sau 20 de secole. A fost evidențiată, de asemenea, legătura existentă între istorie, mitologie și realitățile secolului XXI. Campania MINAC va continua și luna aceasta în liceele și școlile din municipiul Constanța.

April 11, 2025
Expoziția „Virgil Nicolau – fotograful Constanței și Mamaiei de altădată” va fi organizată de M.I.N.A.C., la Biblioteca Județeană Constanța

Aflată în patrimoniul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, colecția de clișee pe sticlă păstrate de la Semicentenarul Unirii Dobrogei (1928), realizată de fotograful local Virgil Nicolau, reprezintă o importantă mărturie a istoriei locale.

Pentru valorificarea expozițională a acesteia, în beneficiul publicului iubitor de istorie și frumos, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în parteneriat cu Biblioteca Județeană „I.N.Roman” Constanța, vă invită joi, 23 ianuarie 2025, ora 15.00 la vernisajul Expoziției „Virgil Nicolau–Fotograful Constanței și Mamaiei de altădată”.

„Demersul nostru curatorial reunește fotografii scanate după negativele pe plăci de sticlă realizate de Virgil Nicolau în perioada 1925-1960, în Constanța și Mamaia, precum și o serie de documente și obiecte personale puse la dispoziție, cu generozitate, de familia Nicolau.

Arta fotografiei, aflată în perioada interbelică în faza sa timpurie de dezvoltare, s-a bucurat la Constanța de experiența și pasiunea unui fotograf dedicat, Virgil Nicolau, care a reușit în decursul a trei decenii de activitate, să imortalizeze pe sticlă zeci de imagini cu clădiri, monumente, oameni și peisaje din întreaga provincie dobrogeană.

Aproape de sufletul nostru sunt însă imaginile care înfățișează clădirile din Constanța și Mamaia, ce suprind farmecul epocii lor și rămân o dovadă perenă a istoriei și identității noastre comunitare.

Așadar, vă invităm să vizionați expoziția închinată Constanței și Mamaiei de altădată, văzute prin fotografiile lui Virgil Nicolau, pe care putem să-l considerăm, pe bună dreptate, un fotoreporter de teren al timpurilor sale.

Expoziția „Virgil Nicolau–Fotograful Constanței și Mamaiei de altădată” poate fi vizionată în perioada 23 ianuarie – 31 martie 2025, la sediul Bibliotecii Județene „I.N.Roman” Constanța, parter, holul central”, ne informează reprezentanții Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

January 21, 2025
Mii de tablouri au fost donate Muzeului de Artă Constanța, în ultimii 64 de ani – interviu cu restauratorul de pictură în ulei, Anatolie-Iulian Leu

Încă de la înființarea Muzeului de Artă Constanța, în anul 1961, artiștii dobrogeni, dar și cei care au îndrăgit aceste locuri și le-au surpins frumusețile pe pânzele lor, au donat instituției de cultură numeroase lucrări. Ion Jalea, Alexandru Ciucurencu, Marius Bunescu, Cornel Madrea, Constantin Baraschi și Ada Geo Medrea, au completat fondul muzeal la începuturile constituirii lui. Ulterior, în 1962, doctorul Gheorghe Vintilă a făcut o importantă donație, constând în sute de tablouri, atât pentru Muzeul de Artă Constanța, cât și pentru cel de la Topalu. De-a lungul timpului, muzeul a achiziționat multe opere și a primit transferuri din fondul de rezervă al Muzeului Naţional de Artă Bucureşti. Despre lucrările care au fost donate, am discutat cu restauratorul de pictură în ulei, Anatolie-Iulian Leu, din cadrul Muzeului de Artă Constanța.

Cine sunt cei care au donat lucrări de artă și ce de ce au fost atât de generoși?

Printre donatori se află pictori, sculptori, graficieni, ceramiști, pasionați ai artelor decorative și, bineînțeles, colecționari ori rudele unora dintre ei.

Ceea ce îi leagă pe toți este pasiunea pentru frumos și mărinimia de care au dat dovadă prin gestul generos de a împărți cu noi toți poate ceea ce aveau ei cel mai de preț – operele de artă.

Dacă am face un recensământ, incluzând și taberele de creație Pontica, numai în primele două decenii de existență am primit donații ce însumează circa o mie de piese. Așadar, am avut norocul ca oamenii să fie solidari cu instituția noastră încă de la bun început. Donațiile au continuat până în zilele noastre, cea mai recentă fiind făcută chiar în 2025.

Împreună cu toți acești oameni binevoitori, am devenit, în timp, al doilea muzeu de artă din țară ca importanță, după Muzeul Național de Artă al României, cel puțin în ceea ce privește arta românească.

Ce credeți că i-a determinat pe cei ce au donat să aleagă tocmai Muzeul de Artă Constanța și nu un altul?

Pentru unii dintre artiștii care au ales muzeul nostru, meleagurile dobrogene sunt cele natale, iar ele rămân în mod firesc înrădăcinate în memoria fiecărui om.

Aici îi amintesc, firește, pe Lucian Grigorescu care s-a născut în Medgidia, pe pictorul Alexandru Ciucurencu și pe sculptorul Ion Jalea, născuți în Tulcea, respectiv Casimcea, județul Tulcea.

Motivația lui Marius Bunescu, cel care ne-a dăruit din picturile sale chiar în anul înființării muzeului, a fost poate îndemnată de faptul că a avut un pitoresc atelier în Constanța, cu vedere la malul Mării Negre, cea care a inspirat atâția artiști consacrați.

Unii dintre colecționari sunt și ei născuți în zonă. Cella Serghi își are originile chiar în orașul Constanța, evocând poetic marea de mai multe ori în scrierile sale.

Gheorghe Vintilă deschis prima oară ochii lângă malul Dunării, în comuna Topalu din județul Constanța, acolo unde a și înființat, după cum bine se știe, muzeul ce poartă numele părinților săi.

Tot în ceea ce privește alegerea muzeului nostru de către donatori, tind să cred că ne ajută puțin și plasarea aceasta dintr-un oraș portuar, cu flux mare de turiști, deci cu vizibilitate mare. Iată deci, un alt motiv care îi poate îndemna pe cei ce vor să facă un asemenea gest frumos să ne contacteze.

Clădirea inițială pe trei niveluri din Peninsulă sunt prea tânăr să o fi văzut, însă cele două clădiri alipite ce adăpostesc astăzi muzeul, după cum vedeți, sunt destul de generoase ca spațiu, mult mai spațioase decât par din exterior. Și acesta ar putea fi un motiv pentru atracția posesorilor de artă darnici, cel puțin cei din ultimii patruzeci de ani.

Care sunt cele mai recente donații?

În 2021, patru lucrări de Margareta Sterian au fost donate de ucenicul artistei și moștenitorul testamentar, Mircea Barzuca. Acestea sunt expuse la etajul doi.

De asemenea, în 2023, Gelu Atodiresei, fratele artistului, a donat peste 80 de lucrări semnate „Cezar Atodiresei” din care au fost selectate și expuse 6 picturi. Printre ele, un peisaj realizat într-o tabără de creație, aproape monocrom, însă de o frumusețe aparte. Lucrarea respectivă impresionează și transmite atât de multe, paradoxal, chiar prin simplitatea sa. Artistul a fost profesor universitar și decan în cadrul Universității Naționale de Arte din București. Doi ani mai târziu, în fața unui public numeros, s-a lansat și un catalog în memoria sa la care au participat importante personalități din lumea artei.

O altă donație este cea a pictorului Dimitrie Grigoraș care a dăruit muzeului patru frumoase picturi în ulei. Și această donație a fost însoțită de o lansare de catalog chiar în ziua vernisajului.

Cea mai recentă donație a avut loc în prima lună a anului 2025- este vorba de două sculpturi de Mircea Roman și o pictură de Florentina Voichi, amplasate chiar la intrarea în muzeu.

Ce alte donații importante putem vedea în Muzeul de Artă Constanța?

Chiar pictura cu care debutează prima sală de expunere a Muzeului de Artă Constanța este o donație. Este vorba despre un tablou finalizat în 1849, ce i-a aparținut negustorului de artă Dumitrașcu Bedivan, lucrare care a fost donată în anul 2006. Este vorba de un detaliat dublu-portret de Nicollo Livaditti.

Colecția Bedivan beneficiază de asemenea și de o sală separată, tot la parter. Ea mai conține și o suită de lucrări expresive semnate „Kimon Loghi”, probabil unicul reprezentant al simbolismului münchenez în România.

În sala Bedivan facem cunoștință și cu un artist ce îl vedem mai rar în muzee, însă cu abilități plastice incontestabile- Sever Burada. Portretul acestuia din urmă este pictat figură întreagă și în prezent este pânza cea mai extinsă ca suprafață din expoziția permanentă, dând o notă de mister printr-un bine controlat efect de clarobscur.

Spre deosebire de Kimon, artist de altfel foarte apreciat, Burada a beneficiat și de o bine documentată monografie, catalog ce are pe copertă o lucrare de mari dimensiuni tot din patrimoniul nostru, aflată în acest moment în depozit.

„Un întreg etaj al Muzeului de Artă Constanța este dedicat exclusiv donațiilor.”, afirmă restauratorul Anatolie-Iulian Leu pentru Discover Dobrogea

Cea mai reprezentativă colecție Ion Alin Gheorghiu o putem vedea în Constanța, la etajul al doilea al instituției.

Ea a fost donată de Ana Maria Smigelschi și Nina Gheorghiu, colecția fiind compusă din recognoscibilele compoziții picturale cu grădini suspendate și nu numai, dar și himere cioplite, modelate ori turnate în bronz. Expozița relevă în același timp ceva unic: între obiectele personale ale artistului stă, parcă așteptând a fi terminată, ultima pictură a lui Ion Alin Gheorghiu, pe două treimi din pânză încă văzându-se grundul neacoperit. Lucrarea este așezată pe șevaletul personal al artistului, acoperit pe alocuri cu multe straturi de culoare, acompaniat de scaunul său și multitudinea de ustensile de pictură.

La același etaj, într-o complexă și bogată sală alăturată, donațiile și implicit gusturile și stilurile artistice se întrepătrund.

O consistentă donație recentă, din anul 2020, este cea a familiei magistratului Ion Dumitrescu.

Printre lucrările pictate în ulei există picturi expresive de Constantin Piliuță, prezent în expoziție cu peisaje, cai și portretul donatorului.

Circa o treime dintre tablourile donate de Ion Dumitrescu sunt desene de Theodor Pallady, lucrări pe care acesta le-a achiziționat direct de la una din nepoatele artistului, Yvonne Pallady, însă din motive de conservare, se expun doar în expoziții temporare.

Un portret de femeie pictat în ulei ce poartă la rându-i semnătura lui Pallady din colecția magistratului este expusă permanent.

Puțini oameni știu că în mod indirect, datorită lui Ion Dumitrescu avem încă o colecție importantă în muzeu.

Pe lângă multe alte personalități ale vremii, el a cunoscut în 1962 o celebră scriitoare și iubitoare de artă plastică cu care a păstrat o strânsă prietenie și pe care a menționat-o în memoriile sale din volumul “Așa i-am cunoscut”. Este vorba de nimeni alta decât Cella Serghi, cea cu care a avut un dialog spre apusul vieții ei, dialog în care o îndemna să aleagă un muzeu din provincie pentru a-și dona colecția și nu un muzeu bucureștean așa cum își dorea inițial. Drept consecință, Cella Serghi a ales muzeul nostru și a donat în 1984 lucrări cu nume sonore, între care Magdalena Rădulescu, prozatoare la rândul ei și care a imortalizat-o pe Cella în două frumoase portrete. Cele două au domiciliat de altfel în același imobil de pe strada Sf. Constantin din București.

Sala este împărțită și cu donația din anul 1999 a Angelei Paschievici și a lui Dimitrie Cosmescu. Se remarcă armoniile comatice ale cârciumăreselor lui Ștefan Popescu, spontaneitatea unică a lui Gheorghe Petrașcu, autoportretele lui Alexandru Moser Padina și cel al lui Corneliu Baba care se întrec în expresivitate, alături de tablouri din seria arlechinilor, regilor nebuni, peisajelor venețiene și concetățenilor celui din urmă menționat, pe lângă multe alte lucrări ce așteaptă a fi descoperite de public.

“Donațiile însumează o semnificativă parte din patrimoniul Muzeului de Artă Constanța și chiar compun două muzee-satelit”, amintește Anatolie-Iulian Leu, restauratorul de pictură al instituției, pentru Discover Dobrogea.

Medicul și mai apoi, în ultimii 9 ani de viață, prim-muzeograful Gheorge Vintilă, a înființat în 1960, cu un an înaintea Muzeului Regional de Artă Dobrogea, cum se numea pe vremea aceea, adică actualul Muzeu de Artă Constanța, un muzeu în casa părintească situată în apropierea malului Dunării. Se știe că Vintilă a donat 238 de lucrări comunei natale Topalu, astăzi unul dintre muzeele noastre satelit, însă trebuie să amintesc și că la Muzeul de Artă Constanța a donat în anul 1962 alte 57 de lucrări.

Ce este de remarcat în colecția fabuloasă a lui Vintilă este că ea conține numeroase picturi și sculpturi de referință, lucrări de la mai toată școala de artă plastică românească, achiziționate de doctor de-a lungul a patru decenii. Această selecție riguroasă i se datorează în mare măsură și lui Oscar Han. Firește că Han, bun prieten și sfătuitorul doctorului în artă, este și el prezent cu mai multe sculpturi în această colecție și chiar la mormântul lui Vintilă, cu un portret ce păstrează, la rândul său, amintirea doctorului vie.

Doctorul a cumpărat inclusiv direct de la artiști, cunoscându-i pe Nicolae Dărăscu, pe Nicolae Tonitza, pe Theodor Pallady, pe Gheorghe Petrașcu.

Aș mai adăuga că muzeul ce poartă numele părinților donatorului, Dinu și Sevasta, primii învățători din comuna Topalu, este considerat cel mai valoros muzeu rural din sud-estul Europei.

„Muzeul de Sculptură Ion Jalea este și el un muzeu-reper pentru arta românească”, amintește Anatolie-Iulian Leu pentru Discover Dobrogea

Ne putem mândri cu faptul că orașul nostru are unul dintre cele doar două muzee dedicate exclusiv sculpturii din România, al doilea fiind Muzeul Ion Irimescu de la Fălticeni. Înființat în 1968, Muzeul de Sculptură Ion Jalea, situat în proximitatea Cazinoului din Constanța, a beneficiat de două donații, una direct de la artist și una de la familia sa. De patinarea lucrărilor din gips s-a ocupat Mihai Oroveanu, istoric de artă și nepot al maestrului. Clădirea muzeului, fosta casă Pariano, este ea însăși monument istoric și adăpostește atât lucrări ronde bosse cât și basorelefuri.

Temele abordate în lucrările sale din piatră, gips, bronz și marmură sunt scene de gen, studii, scene sau personaje mitologice și religioase. Acestea din urmă erau foarte aproape să nu fie expuse din cauza restricțiilor regimului de la acea vreme, însă, grație intervenției istoricului de artă Ion Frunzetti, profesor a două longevive foste directoare ale Muzeului de Artă Constanța – Florica Cruceru și Doina Păuleanu – lucrările au rămas pe poziții.

Există și donații care nu fac parte din expoziția de bază?

„Sigur că da! Inclusiv din majoritatea donațiilor enumerate anterior există o mulțime de lucrări valoroase. Nu lipsesc nume ca Theodor Aman, Nicolae Tonitza, Iosif iser și mulți alții. Ele sunt însă preponderent desene în creion, cărbune, pastel, sunt acuarele și gravuri, majoritatea pe suport de hârtie, dealtfel suport foarte sensibil. Așa că pentru conservarea lor optimă, ele sunt expuse periodic doar în regim temporar. O regulă de bază este că ele pot fi expuse în general o data la trei ani. Inițiativa expozițiilor temporare „Muzeul din Depozit” desfășurată de mai multe ori pe an pune în evidență și asemenea lucrări. Pot exista astfel de proiecte ce ofera iubitorilor de artă uneori o șansă unică în viață de a vedea anumite opere de artă.

Vă așteptăm așadar să ne vizitați și revizitați minunatele muzee, cu promisiunea că veți pleca binedispuși și mai bogați spiritual!”, a mai declarat pentru Discover Dobrogea, restauratorul Anatolie-Iulian Leu.

Anatolie-Iulian Leu este, începând din luna decembrie 2024, singurul expert în restaurare pictură în ulei (de șevalet) acreditat de Ministerul Culturii din județul Constanța. Aici găsiți interviul anterior, legat de restaurarea bunurilor culturale, acordat exclusiv pentru Discover Dobrogea.

January 16, 2025
Complexul muzeal „Tropaeum Traiani” de la Adamclisi, povestea în piatră a Dobrogei romane

Complexul muzeal „Tropaeum Traiani” este un obiectiv arheologic și turistic cu o puternică încărcătură istorică, fiind destinația ideală pentru petrecerea unei zile de vacanță, într-un loc care ne prezintă multe povești istorice. Toate cele trei obiective ale complexului muzeal, respectiv Monumentul triumfal Tropaeum Traiani, cetatea cu același nume și muzeul de sit, sunt la fel de captivante pentru vizitatori, deoarece fiecare ne oferă, din perspective diferite, dovezi clare și imagini detaliate despre modul în care trăiau și se luptau strămoșii noștri.

Monumentul triumfal Tropaeum Traiani, „actul de naștere al poporului român”

Tropaeum Traiani, monumentul ridicat de împăratul Traian între anii 106-109, a fost dedicat lui Marte Răzbunătorul, în amintirea luptelor date la Adamclisi de armata de lrgionari romani condusă de același împărat, împotriva dacilor și aliaților acestora.

Victoria, cu mari pierderi umane de ambele părți, a revenit romanilor, care ulterior au construit complexul comemorativ de pe Dealul Monumentului. Și atunci, datorită locului în care a fost câștigată o luptă desebit de grea și a strategiei imperiale romane, s-a construit orașul Tropaeum Traiani, în apropierea localității Adamclisi, într-un nod foarte important de comunicație din sistemul rutier imperial roman provincial.

Este un măreț monument comemorativ, despre care arheologul Grigore Tocilescu, cel care a efectuat primele cercetări la Adamclisi, a spus că reprezintă „actul de naștere dăltuit în piatră, al poporului român“.

„Monumentul Tropaeum Traiani face parte dintr-un ansamblu funerar care mai cuprinde un mausoleu și un altar funerar. Mausoleul, care deținea o infrastructură de piatră și lemn, a fost construit în memoria unui strălucit general roman care a luptat sub comanda împăratului Traian și și-a pierdut viața în lupta înverșunată dintre daci și romani din iarna anilor 101-102. În apropiere se află urmele unui altar funerar militar construit în cinstea și amintirea celor care au căzut în formidabila încleștare de la Adamclisi. Pe altar au fost scrise, ordonat pe unități militare, numele celor aproximativ 3.800 de legionari romani care și-au pierdut viața în luptă: „în amintirea bărbaților prea viteji, care luptând pentru patrie, în războiul cu dacii, s-au culcat întru moarte”. Mausoleul și altarul au fost construite în cursul anului 102, a declarat pentru Discover Dobrogea, cercetătorul în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Gabriel Talmațchi, responsabil științific al șantierului Tropaeum Traiani.

Cetatea Tropaeum Traiani, cea mai mare așezare civilă romană din Dobrogea

Cetatea Tropaeum Traiani de la Adamclisi este unul dintre cele mai apreciate obiective turistice din județul Constanța. Orașul roman fortificat a fost un important centru economic, politic și religios din Dobrogea romană, în cadrul provinciilor Moesia Inferior și Scythia.

Drumul dintre cele două porți de la est și vest forma „via principalis”, strada principală, care și în prezent este impresionantă.

Pe centrul via principalis se află canalul de scurgere a apelor pluvio-menajere. Pe o distanță de aproximativ 200 de metri, canalul este prevăzut la bază și cu un apeduct lipit pe peretele sudic al acestuia și placat cu cărămidă pătrată. Apeductul aducea apă de la o cisternă care se afla în apropierea porții de vest.

Pe teritoriul municipiului Tropaeum Traiani au apărut „villae rusticae”, printre care și cea a senatorului roman L. Aelius Marcianus, care poate fi astăzi localizată în zona localității Urluia.

Orașul a fost condus de un senat „ordo decurionum” și de o seamă de magistrați. Pe inscripțiile descoperite, sunt menționați duumviri, quinquennales, quaestores, aediles, dar și un corp de preoți ai cultului oficial.

Cetatea de la Adamclisi se află la aproape 600 m sud-vest de localitatea actuală şi la 1.500 m de monumentul triumfal, pe valea Urluia, o colină mai joasă, înconjurată de dealuri înalte, care o apărau natural de dușmani. Orașul a fost construit la ordinul împăratului Traian, pentru familiile veteranilor care au participat la războaiele dacice şi este considerată a fi cea mai mare aşezare civilă romană de pe teritoriul Dobrogei.

Arheologii au descoperit în incinta cetății soclul unei statui a împăratului Traian, din perioada de început a viitorului municipium Tropaeum Traiani. Pe soclu se află o inscripție datată în anul 116, în care locuitorii cetății sunt menționați cu numele de „Traianenses Tropaenses”. Cetatea a înflorit de la începuturile sale și a devenit un centru urban important. Soclul statuii împăratului Traian și toate piesele descoperite în cetate, se află astăzi expuse la Muzeul Tropaeum Traiani, din localitatea Adamclisi.

În Muzeul de la Adamclisi sunt expuse piesele originale de la monumentul triumfal

Muzeul de sit de la Adamclisi este situat în centrul localității și a fost inaugurat în 1977, în prezența președintelui Nicolae Ceaușescu, odată cu restaurarea monumentului triumfal.

„Clădirea adăpostește piesele originale de la monument, părți din inscripții funerare și de la altarul militar. În urma cercetărilor începute la Adamclisi încă din anul 1892 au rezultat numeroase piese arheologice descoperite în cetatea tropeenilor, care sunt expuse într-o suită cronologică și tematică în expoziția muzeului.

Pe culoarul de la nivelul superior sunt prezente mai multe vitrine în care se află expuse bunuri de patrimoniu de importanță excepțională istorică națională și internațională, sub forma ceramicii autohtone, a celei grecești (amfore elenistice), a celei romane timpurii și târzii (urne funerare, cești, opaițe, farfurii, platouri etc.). Nu în ultimul rând sunt prezente numeroase piese metalice componente ale echipamentelor militare și accesorii civile folosite în epocile istorice respective (fibule, aplice, inele, catarame etc.).

În muzeu se află și soclul statuii împăratului Traian, cu inscripția datată din anul 116, ce-i numește pe locuitorii așezării „Traianenses Tropaenses”.

Mai multe capiteluri de la bazilicile din cetate sunt expuse în muzeu, apoi diferite țigle și olane, iar într-o vitrină se văd tuburi de apeduct, din piatră și ceramică, descoperite în cetate.

La intrarea în muzeu, vizitatorii sunt întâmpinați de un mozaic monumental aflat pe întregul fronton al clădirii instituției, cu reprezentări inspirate din viața romană la Dunărea de Jos, operă a unei promoții de studenți ai Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, realizată în cursul anului 1977”, a precizat pentru Discover Dobrogea, cercetătorul în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Gabriel Talmațchi, responsabil științific al șantierului Tropaeum Traiani.

Adamclisi, localitatea cu cea mai mare încărcătură arheologică de epocă romană

Zona localității Adamclisi este bogată în monumente arheologice. Pe drumul național Constanța-Ostrov, la 65 de kilometri de țărmul mării, se află localitatea Adamclisi, așezarea cu cea mai mare încărcătură arheologică de epocă romană de pe teritoriul României. Numele comunei Adamclisi este de origine turcă și se traduce „biserica omului”, deoarece, când turcii au ajuns în zonă, au crezut că edificiul este o fostă biserică. Ca urmare au denumit astfel ruinele monumentului, numele fiind preluat apoi și de așezarea din vecinătate.

January 16, 2025
Ucrainenii din Tulcea au organizat aseară, în Ajunul Crăciunului pe stil vechi, cina rituală de Svatâi Vecer

Căciunul pe stil vechi este celebrat pe 7 și 8 ianuarie în comunitatea de ucraineni, după calendarul Iulian. Ucrainenii din Tulcea au sărbătorit aseară, pe 6 ianuarie, Svatâi Vecer sau Ajunul Crăciunului, când gospodinele au făcut ultimele pregătiri în casă, au gătit colacii și i-au primit pe colindători.

Crăciunul pe stil vechi la ucraineni și cina rituală de Svatâi Vecer

Svatâi Vecer reprezintă perioada în care familia se reunește înainte de Crăciunul pe stil vechi la ucraineni, dar și momentul în care sunt pomenite rudele decedate, pentru care, pe vremuri se păstra un loc la masă și se puneau tacâmuri.

„Pentru cina rituală de Svatâi Vecer, haholii pregătesc 12 feluri de mâncare de post. Nu lipsesc osvarul, un compot din fructe uscate și cucheaua, o fiertură de grâu amestecată cu miere şi nuci.

Pe masă sunt și piroghi, mici plăcinte coapte, umplute cu cartofi, cu dovleac sau cu varză, dar și pampuşché, pâinici care se rup cu mânile şi se servesc cu pastă de mac frecat, cu usturoi pisat, cu ceapă prăjită sau cu zeamă de sfeclă. Toate preparatele erau puse în același timp pe masă, pentru ca aceasta să fie îmbelșugată.

În unele localități, în seara de Ajun puteau fi consumate și produse pe bază de pește. La Sfântu Gheorghe, pentru masa de Veceră se pregăteau pirișché, niște colțunași umpluți cu șira spinării de la morun, care era conservată în timpul anului și apoi se fierbea și era folosită ca umplutură pentru acest tip de plăcinte. De asemenea, se mai făceau pirișché cu cartofi, cu varză, scordolea sau marinată”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Alexandru Chiselev, cercetător în cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea.

În Ajunul Crăciunului, ucrainencele coceau colacii pentru colindători

În Ajunul Crăciunului pe stil vechi, ucrainenii pregăteau pe vremuri copturile ritualice, respectiv colacii, care aveau de dimensiuni diferite și tradiționalul Crăciunel. La haholi, colacii jucau un rol esențial. Ei le erau oferiți ca dar colindătorilor, iar Crăciunelul le era dat animalelor, pentru sănătate și spor.

„Gospodinele coceau aproximativ 10–15 colaci mai mari, împletiţi, pentru grupurile de colindători adulți și pentru bărbații care colindau pentru biserică. De asemenea, ele pregăteau și aproximativ 80 de colăcei, pentru colindătorii copii sau necăsătoriţi. Când venea preotul să anunțe Nașterea lui Isus, batiușka era răsplătit cu o pereche de colaci.

Tot din Ajun se pregătea Crăciunelul sau hrestec cum îi spun ucrainenii. Acesta este o coptură în formă de opt sau de cruce, ţinută pe un cui, lângă icoană „pokutea”, până la Bobotează, apoi era stropită cu aghiazmă și împărţită la animale, pentru sănătate și spor. Unele din aceste obiceiuri se mai păstrează și astăzi”, am aflat de la cercetătorul Alexandru Chiselev.

Tinerii merg cu Vecera să anunțe Nașterea lui Isus

Crăciunul pe stil vechi la ucraineni are o tradiție foarte veche. Potrivit acesteia, în noaptea de Ajun, tinerii merg în vizită cu Vecera, la rudele mai în vârstă, pentru a vesti Nașterea lui Isus.

„Alt obicei al ucrainenilor în Ajunul Crăciunului este să meargă cu vecera. Copii trec pe la rude cu câte doi colaci și spun: Dobri vecer, sfati vecer, preimaite nașu veceru?/ Bună seara, sfântă seara, primiți vecera noastră? și li se răspundea: Praimaim vașu veceru!/ Primim vecera voastră.

Copii erau răsplătiţi cu hostenţea/duchide, daruri oferite de gazde: colaci, biscuiţi făcuţi la sobă sau nuci și mâncau din preparatele gătite de gazde pentru masa rituală din seara de Ajun. La ultima casă la care se mergea cu vecera se dădeau de pomană colacii pregătiţi. Era de bun augur pentru gazde, dacă primul vecernek era băiat.

Crăciunul pe stil vechi și tradițiile ucrainenilor

„În dimineața Crăciunului pe stil vechi, ucrainenii merg la slujba de la biserică. Există și anumite ritualuri care erau practicate cu ceva timp înainte de marea sărbătoare.

În localitatea Sfântu Gheorghe, de Sfânta Varvara se punea grâu la încolțit într-o farfurie. Acesta se stropea în fiecare dimineața cu gura, pe nemâncate. Domnișoarele îl tăiau și îl prindeau la haine, înainte de a merge la biserică. Apoi, după slujbă, acesta era dat la vaci să-l mănânce, pentru sănătate.

În prima zi de Crăciun, pe 7 ianuarie se obişnuia vizitarea celor cei mai în vârstă membri ai familiei extinse: socrii, fraţii şi surorile mai mari. Se ofereau daruri soacrei, de exemplu o pereche de colaci, material de rochie sau pantofi”, a mai spus cercetătorul Alexandru Chiselev.

Obiceiul cel mai important de Crăciun este colindatul

Ucrainenii colindă doar în zilele de Crăciun, deoarece în ajunul marii sărbători ei merg doar cu Vecera. Se spune că obiceiul cu cea mai mare însemnătate din ziua Nașterii Domnului este colindatul.

”Copiii ”koleadniciki” sunt primii care merg cu colindul, lucru care se întâmplă până la prânz. Aceștia intonau colinde simple, cu tentă umoristică: Bihla telecika,/ Kak zbereznecika,/ Ta do ghiakika u dvir./ Ia tubi ghiaciku,/ Za kaliaduiu,/ Dai pirih,/ Iak ne daseș peroha,/ Vozimu vola za roha,/ A kobelku za ciubrenku,/ Tai povedu na Muhelku,/ Iz Muhelke u iarmarok,/ Dai ghiakiku pirijok!/ Calaci na hurt!/ Alerga vițica,/ Precum veverița,/ Până la unchieșul în curte./ Eu ție unchiule,/ Îți voi colinda,/ Dă plăcinta,/ Dacă nu dai plăcinta,/ Iau boul de coarne,/ Și iepușoara de coamă,/ Și-i duc la Muhelka,/ De la Muhelka la iarmaroc,/ Dă unchieșule un pirijok!/ Colaci la grămadă.

Mai pe seară, cetele de flăcăi/koleadniché, dar și bărbați, avându-l în frunte pe ”bereza”, un tânăr proaspăt căsătorit, mergeau în fiecare gospodărie cu colinde de inspirație religioasă.

Ei mergeau din casă în casă și colindau la icoană. Gazdele le ofereau cârnați, colaci, pe care îi înșirau pe un băț, dar și bani.

Prin oferirea colacului, toate dorințele de recolte bogate venite din partea colindătorilor erau răsplătite printr-un produs ce materializa recolta trecută, practic, dovada eficienței urărilor spuse în urmă cu un an.

Flăcăii și bărbații colindau timp de două zile, iar în a treia zi petreceau. Bărbații colindau pentru biserică și banii strânși îi foloseau pentru repararea lăcașului de cult sau pentru achiziționarea unor obiecte de cult”, a precizat Alexandru Chiselev.

Obiceiuri de Crăciun pe care ucrainenii le-au păstrat

Masa rituală din Ajun și mersul cu Vecera se păstrează în continuare, fiind cel puţin egale ca importanţă, cu obiceiul colindatului, în perioada Crăciunului pe stil vehi la ucraineni.

”În urma cercetărilor efectuate, am remarcat permanența unor preparate cu rol de marcă identitară, precum kuheaua și ozvarul, pe care le-am regăsit în toate gospodăriile.

Totuși, numărul de preparate s-a redus, dar s-a încercat să se păstreze un număr par de produse pentru Ajun. La Crăciunul pe stil vechi la ucraineni, unele produse sunt pregătite în casă, altele sunt procurate din comerț.

Preparatele din pește, precum știuca marinată sau prăjită, scordoleaua sau scrumbia nu lipsesc de pe masa haholilor din Letea.

Dintre celelalte preparate regăsite și degustate, amintesc: plăcintele de foi umplute cu varză sau dovleac, aluatul modelat sub formă de pasăre, pampușke și pirișke cu diferite umpluturi”, a afirmat cercetătorul Alexandru Chiselev.

Fotografiile au fost preluate de pe pagina de Facebook a Grupului vocal „Zadunaiska Sici” Tulcea al Uniunii Ucrainenilor din România, filiala Tulcea.

Discover Dobrogea vă dorește să aveți parte de Sărbători fericite!

January 7, 2025