Discover Dobrogea

Category: Istorie&Cultura

  • Școala de vară de la Carsium-Hârșova, ediția a IV-a, reunește cursanți din România și Republica Moldova

    Școala de vară de la Carsium-Hârșova, ediția a IV-a, reunește cursanți din România și Republica Moldova

    Timp de trei zile, între 16 și 18 septembrie 2025, Hârșova a devenit locul în care patrimoniul, educația și natura s-au întâlnit într-un proiect dedicat tinerilor. Școala de Vară de la Carsium- Hârșova, ajunsă la a IV-a ediție, a adus împreună studenți și profesori din România și Republica Moldova, dornici să descopere comorile istorice și naturale ale regiunii.

    Deschiderea oficială a avut loc marți, 16 septembrie 2025, la Biblioteca Orășenească „Duiliu Zamfirescu” din Hârșova, în prezența Danielei Mihai – director în cadrul Institutului Național al Patrimoniului și inițiator al proiectului, a Deliei-Roxana Cornea – manager al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, precum și a specialiștilor din cadrul Muzeului Carsium: Constantin Nicolae, Paula Demit și Ana Nichifor.

    Evenimentul își propune să promoveze patrimoniul local și să faciliteze dialogul între specialiști și tineri interesați de protejarea și valorificarea acestuia.

    În prima zi a evenimentului desfășurat la Hârșova, participanții au asistat la prelegeri dedicate monumentelor de cult musulman din Dobrogea, precum și stadiului lucrărilor de conservare, restaurare și valorificare a Cetatii Carsium de la Hârșova și a Ansamblului „Vasile Cotovu”, care va deveni sediul muzeului din localitate. Programul a continuat cu o vizită la Geamia „Sultan Mahmut” din Hârșova, activitate organizată cu sprijinul Uniunii Democrate Turce, prin reprezentantul Mehmet Reduan.

    În aceeași zi, au avut loc două ateliere tematice în lapidariumul Muzeului Carsium: unul de modelare în lut, coordonat de Paula Demit, și un atelier de conservare primară a pietrei, susținut de restauratorul Mioara Samoilă (Institutul Național al Patrimoniului).

    Miercuri, 17 septembrie 2025, evenimentul a continuat cu prezentări susținute Mioara Samoilă de la INP, Niculina Dinu de la Muzeul Brăilei „Carol I” și Aurel Stănică de la Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea. Au fost abordate teme privind restaurarea și conservarea descoperirilor din piatră precum și aspecte inedite privind civilizația otomană în Dobrogea între secolele XV–XVIII (relații economice, drumuri comerciale, porturi dunărene etc). Ziua s-a încheiat cu un nou atelier practic de conservare și restaurare în piatră la Muzeul Carsium.

    În ultima zi a evenimentului, participanții vor explora monumentele naturale din zona Hârșovei, în cadrul unei excursii organizate în fosta carieră de piatră, situată în perimetrul rezervației paleontologice. Activitatea va fi coordonată de prof. Dan Grigorescu, reprezentant al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului. În final toți vor primi diplome de participare.

    Obiectivul general al Școlii de vară este aprofundarea cunoștințelor privind monumentele istorice și naturale ale Hârșovei, familiarizarea cu tehnici de restaurare a artefactelor din piatră și facilitarea unui cadru informal de dialog între autorități publice, comunitate locală, tineri și viitori cercetători.

     

  • Sucidava Moesica – un sit arheologic scos la lumină după 1.500 de ani

    Sucidava Moesica – un sit arheologic scos la lumină după 1.500 de ani

    În perioada 15 august – 15 noiembrie 2025, Asociația Primus Art Laboratory în parteneriat cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța organizează proiectul cultural „Sucidava Moesica – Debutul cercetărilor. Două milenii de istorie și legende”. Demersul cultural vizează inițierea în premieră a cercetărilor arheologice sistematice în zona cetății romano-bizantine Sucidava Moesica, situate județul Constanța, pe malul Dunării, în zona localităților Izvoarele și Oltina.

    Proiectul cultural „Sucidava Moesica – Debutul cercetărilor. Două milenii de istorie și legende” este co-finanțat de AFCN

    Proiectul este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) și are o valoare totală de 278.000 lei (250.000 lei finanțare nerambursabilă și 28.000 lei contribuție proprie a beneficiarului).

    Proiectul își propune să valorifice una dintre cele mai importante, dar deloc cercetate, cetăți romano-bizantine de pe teritoriul Dobrogei: Sucidava Moesica.

    Sucidava Moesica proiect cultural sit arheologic

    Situat în zona de graniță a Imperiului Roman, în sud-vestul Dobrogei, situl reflect interferențele culturale dintre lumea romană, populațiile geto-dace și influențele bizantine ulterioare, având potențialul de a completa în mod esențial înțelegerea trecutului sud-dobrogean. Inițiativa vine și ca răspuns la oportunitatea oferită de dezvoltarea noilor tehnologii de cercetare neinvazivă (investigare geofizică/geoelectrică, scanare LiDAR) care permit identificarea și cartografierea structurilor subterane cu un nivel ridicat de precizie, fără a afecta stratigrafia sitului. Metodele moderne, completate de tehnici clasice de săpătură arheologică, vor asigura o documentare riguroasă, coerentă și multidisciplinară a rezultatelor cercetării.

    În acest context, în ultimele săptămâni, arealul cetății a fost scanat cu aparatură ultramodernă de tip LiDAR și georadar. „Rezultatele cercetărilor inițiale sunt extrem de încurajatoare: au fost identificate zidurile cetății, turnuri de apărare, atelierul de fierărie precum și o bazilică de mari dimensiuni. Începând de luni, 15 septembrie, timp de trei săptămâni, 20 de localnici vor participa activ la săpături, coordonați de o echipă de specialiști ai Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, condusă de cercetător științific dr. Sorin Marcel Colesniuc”, a declarat Georgiana Rusu, manager de proiect.

    Sucidava Moesica sit arheologic

    Proiectul include o componentă educativă dedicată copiilor din zonă, cu ateliere de arheologie experimentală, modelaj și explorare arheologică. Finalul va fi marcat printr-un eveniment cultural comunitar sub forma unei șezători populare și o expoziție de fotografie care va pune în valoare patrimoniul istoric al cetății Sucidava Moesica. Vineri, 24 octombrie 2025, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța va avea loc conferința publică în care vor fi prezentate rezultatele cercetării.

    Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

  • MINAC anunță o nouă descoperire arheologică unicat în Dobrogea – un alt monument de tip hypogeu la Constanța

    MINAC anunță o nouă descoperire arheologică unicat în Dobrogea – un alt monument de tip hypogeu la Constanța

    Zilele Europene ale Patrimoniului, ediția 2025, marchează la nivel continental bogăția și diversitatea moștenirii culturale, prin evenimente menite să încurajeze cunoașterea, protejarea și punerea ei în valoare. În acest context, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța prezintă o descoperire arheologică de excepție: un monument de tip hypogeu, unic prin planul său arhitectural.

    O cercetare arheologică preventivă aflată în desfășurare a scos recent la iveală, în municipiul Constanța, un nou complex funerar de tip hipogeu, situat în cadrul necropolei romane târzii (secolele IV–V), dezvoltată la nord-vest de zidurile orașului antic Tomis. Construcția are un plan arhitectural în formă de cruce și este compusă din trei camere boltite, care ating o înălțime de peste 2 metri.

    Monumentul reprezintă o descoperire unicat în zona Dobrogei, remarcându- se prin arhitectura și tehnica de construcție ce amintesc de mormintele din catacombe, prevăzute cu nișe pentru depunerea defuncților (cunoscute sub denumirea de arcosolia). Pereții interiori păstrează o tencuială de mortar decorată cu figuri, ale căror semnificații sunt în curs de interpretare. Monumentul este datat cu certitudine în a doua jumătate a secolului al IV-lea, pe baza artefactelor descoperite până în prezent (monede de la împărații Constantius II și Valens).

    Cercetările se vor finaliza în zilele următoare, ulterior urmând să fie propuse intervenții urgente de punere în siguranță a zidurilor boltite și de acoperire provizorie, până la realizarea unui proiect de conservare și punere în valoare avizat de Ministerul Culturii.

  • Activitate cultural-științifică a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, la Institutul Cultural Român din Istanbul

    Activitate cultural-științifică a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, la Institutul Cultural Român din Istanbul

    Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a participat, la invitația Institutului Cultural Român „Dimitrie Cantemir” din Istanbul, la organizarea manifestării „Moștenirea culturală otomană în Dobrogea – edificii de cult islamic”, care a avut loc, în data de 22 august 2025, la prestigioasa Universitate de Arte Frumoase „Mimar Sinar” din Istanbul.

    Evenimentul cultural a fost unul amplu, reprezentanții MINA Constanța fiind onorați de prezența unui public numeros și interesat de tematica manifestării științifice. Activitatea a fost deschisă de prof. dr. Burçin Cem Arabacıoğlu, prorector al universității gazdă, și de dr. Dragoș Tiberiu Niță, director al ICR Istanbul. Totodată, dr. Delia-Roxana Cornea, manager MINA Constanța, a adresat un cuvânt de mulțumire și a prezentat informații cu privire la tematica evenimentului.

    În cadrul manifestării științifice „Moștenirea culturală otomană în Dobrogea – edificii de cult islamic”, au fost susținute două prelegeri științifice: dr. Delia-Roxana Cornea, drd. Andreea Andrei, „Sistemul educațional musulman în Dobrogea după 1878”, dr. Aurel-Constantin Mototolea, „Elemente de lexic turco-otoman în vorbirea română curentă”.

    Ulterior, publicul prezent a asistat la prezentarea a două volume, la care și- au adus contribuțiile reputați specialiști în domeniu: „Turkish Cultural Legacy in the Balkans. From Empire to the Republic of Türkiye”, editori Delia-Roxana Cornea, Metin Omer, Emanuel Plopeanu, Editura Mega, 2024 și „Dobrogea otomană în documente (1420-1878)”, autori Claudiu- Victor Turcitu și Aurel-Constantin Mototolea, Editura Herlo Verlag UG, 2023.

    O altă componentă deosebit de importantă a manifestării a fost reprezentată de vernisajul expoziției foto-documentare intitulate „Edificii de cult islamic din Dobrogea”, în cadrul căreia au fost prezentate cele mai reprezentative moschei și geamii, atât din mediul urban, cât și din cel rural, din cele două județe, Constanța și Tulcea. Tematica expoziției și subiectele abordate în prelegerile științifice reprezintă trei dintre componentele definitorii ale moștenirii culturale ale unui popor și anume, edificiile de cult, învățământul și lexicul.

    Expoziția rămâne deschisă până pe data de 30 septembrie 2025 și poate fi vizitată, gratuit, luni-vineri, între orele 10.00-16.00, la sediul ICR Istanbul, Conacul Musurus Pașa (Sıraselviler Caddesi no. 21, Taksim, Beyoğlu, 34433, İstanbul, Turcia).

  • MINAC – promotor al cercetării istorice și al dialogului intercultural la Istanbul

    MINAC – promotor al cercetării istorice și al dialogului intercultural la Istanbul

    Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța, este onorat să participe, alături de Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir” din Istanbul și prestigioasa Universitate de Arte Frumoase „Mimar Sinan“ Istanbul, la organizarea manifestării științifice internaționale „Moștenirea culturală otomană în Dobrogea – edificii de cult islamic“. Ampla manifestare cultural-științifică se va desfășura în perioada 21 – 23 august 2025, la sediul Muzeului de Pictură și Sculptură Istanbul (I.R.H.M.), aflat în subordinea Universității de Arte Frumoase „Mimar Sinan” Istanbul.

    Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța va fi reprezentat de echipa fomată din dr. Delia Roxana Cornea, managerul instituției, dr. Constantin Aurel Mototolea, muzeograf și arheolog, și drd. Andreea Andrei, muzeograf, Șef Secție „Muzeografie și Muzee Locale”.

    În cadrul evenimentului se vor desfășura următoarele activități:

    • susținere de prelegeri științifice: dr. Delia Roxana Cornea, drd. Andreea Andrei – „Sistemul educațional musulman în Dobrogea după 1878”; dr. Constantin Aurel Mototolea – „Elemente de lexic turco-otoman în vorbirea română curentă”;
    • prezentări de carte: „Turkish Cultural Legacy in the Balkans. From Empire to the Republic of Türkiye”, editori Delia Roxana Cornea, Metin Omer și Emanuel Plopeanu, Editura Mega, 2024; „Dobrogea otomană în documente (1420-1878)”, editori Claudiu Victor Turcitu și Constantin Aurel Mototolea, Editura HERLO Verlag UG, 2023.
    • vernisaj expoziție foto-documentară, intitulată „Edificii de cult islamice“.

    Manifestarea internațională, care își propune să pună în lumină patrimoniul comun româno-turc, cu accent pe influențele otomane din Dobrogea, reunește personalități culturale din mediul academic turcesc, membri ai diasporei române din Turcia, precum și public interesat de istorie și diplomație culturală.

    Publicul va putea vizita expoziția foto-documentară, în perioada 23 august – 30 septembrie 2025, orele 10.00 – 14.00, la sediul Institutului Cultural Român din Istanbul, Conacul Musurus Pașa.

  • Exponatul lunii august la MINAC – Didrahme bătute la Istros în epoca clasică

    Exponatul lunii august la MINAC – Didrahme bătute la Istros în epoca clasică

    Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța ne prezintă, luna aceasta, cele două didrahme de argint ce aparțin primelor două serii monetare bătute de colonia Istros în perioadă clasică, în monetăria locală, în cursul secolului V – începutul secolului IV a.Chr. Foarte rare în descoperiri, exemplarele reprezintă o consecință a dezvoltării economice și comerciale a cetății histriene, înființată de coloniștii veniți din Milet pe la mijlocul secolului VII a.Chr.

    Una dintre monede a fost descoperită la Vadu (com. Corbu, jud. Constanţa) și prezintă un stil de realizare a temei iconografice de tip sever, iar pe avers, spre stânga, se pot vedea cele două capete ale zeului Apollo, dintre care cel din dreapta inversat; iar pe revers apar o acvilă ce se repede asupra unui delfin pe care îl ţine în gheare. Tot ansamblul este imprimat într-un quadrat incusum; (pătrat imprimat), specific tehnologiei folosite în lumea greacă în perioada arhaică. Deasupra acvilei și a delfinului apare scris numele cetății sub forma legendei IΣTPI. Piesa aparține etalonului ponderal attic (8,14 g) și a fost emisă în perioada 450 – 420 a.Chr.

    O altă monedă face parte din tezaurul descoperit la Mahmudia (jud. Tulcea) în anul 1949, care era compus din 10 exemplare. Prezintă un stil iconografic de realizare evoluat, prezentând pe avers cele două capete ale lui Apollo, dintre care cel din dreapta inversat (cu părul ondulat), iar pe revers apar o acvilă ce se repede asupra unui delfin pe care îl ţine în gheare. Tot ansamblul este imprimat, din nou, într-un quadrat incusum. Deasupra acvilei și a delfinului apare scris numele cetății sub forma legendei IΣTPI. Piesa aparține etalonului ponderal milesian (8,19 g) și a fost emisă în perioada 410-380 a.Chr.

    Curator: dr. Gabriel Mircea Talmațchi, Cercetător habil.

     

  • Volumul „Amfore, cereale și oameni. Relațiile politice și economice ale orașelor din vestul Mării Negre cu lumea greacă”, va fi lansat la MINAC

    Volumul „Amfore, cereale și oameni. Relațiile politice și economice ale orașelor din vestul Mării Negre cu lumea greacă”, va fi lansat la MINAC

    Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța invită publicul interesat, la lansarea volumului științific Des amphores, du grain et des hommes. Les relations politiques et économiques des cités de l’ouest de la mer Noire avec le monde grec (V e -I er  siècles a.C.), Bordeaux – Amfore, cereale și oameni. Relațiile politice și economice ale orașelor din vestul Mării Negre cu lumea greacă (secolele V – I a.Chr.).

    Lucrarea este semnată de cercetătorul Thibaut Castelli și a fost publicată la Bordeaux (Franța), la finele anului 2024. Cartea cuprinde rezultatele cercetării întreprinse de autor în vederea elaborării tezei de doctorat, distinsă în anul 2019 cu premiul Fundației pentru lucrări istorice și științifice (Fondation des travaux historiques et scientifiques – École nationale des chartes, Académie des sciences morales et politiques).

    Volumul urmărește dinamica relațiilor politice și economice ale coloniilor grecești din vestul Mării Negre în perioada greacă (epocile clasică și elenistică). Principalele cetăți avute în vedere sunt Tyras (Cetatea Alba), Histria, Tomis (Constanța) și Callatis (Mangalia), Odessos (Varna), Mesambria (Nesebar), Apollonia (Sozopol).

    Prin analiza surselor arheologice, epigrafice și literare referitoare la acestea, autorul demonstrează rolul important pe care coasta de vest a Mării Negre, un teritoriu limitrof lumii cunoscute de greci, l-a avut în complexul sistem comercial dezvoltat de către aceștia.

    Volumul va fi prezentat de către autor și de către cercetătorii Vasilica Lungu (Institutul de Studii Sud-Est Europene, București), Iulian Bîrzescu (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” București) și Gabriel Talmațchi (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța), rolul de moderator revenindu-i cercetătoarei Irina Sodoleanu (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța).

    Evenimentul va avea loc joi, 7 august 2025, ora 16.00 , la sediul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, situat pe strada Arhiepiscopiei nr. 7.

  • Dublă lansare de carte la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța

    Dublă lansare de carte la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța

    Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța invită publicul iubitor de arheologie, numismatică și istorie la lansarea volumelor Pontica 57 și Supplementum XI: FORTRESSES, TOWNS AND SETTLEMENTS. Everyday life on the edge of empires (7th – 13th centuries), care va avea loc joi, 24 iulie 2025, orele 12.00, la sediul din str. Arhiepiscopiei, nr. 7.

    Volumul Pontica 57 (2024) cuprinde în sumar 21 de articole valoroase grupate în mai multe categorii tematice: Historica et Archaeologica (care cuprinde studii referitoare la perioadele preistorică, greacă, romană și medievală), Inventaria Archaeologica (o secțiune în care sunt tratate o serie de categorii de artefacte specifice epocilor preistorică, romană și medievală), Epigraphica (cu note asupra unor inscripții grecești), Nomismata (reflectând aspecte legate de istoria monetară, de perioadă greacă și otomană) și Auxiliaria (care cumulează studii în care analizele interdisciplinare vin în sprijinul arheologiei și istoriei). Acestora li se adaugă patru recenzii (ale unor volume de specialitate publicate recent în țară și străinătate) și două evocări, In Memoriam, a două mari personalități ale arheologiei și numismaticii românești, prof. dr. Virgil Mihăilescu-Bîrliba și prof. dr. Eugen Nicolae.

    Ne bucurăm să anunțăm că și acest număr al revistei Pontica beneficiază de un volum suplimentar, Supplementum XI, dedicat pentru prima dată în istoria editorială a muzeului constănțean perioadei de început a Evului Mediu, secolelor VII – XIII. Conform tematicii acestuia, Cetăți, orașe și așezări. Viața cotidiană la marginea imperiilor (secolele VII – XIII), articolele de o înaltă prestanță profesională care îi compun sumarul prezintă forme specifice ale evoluției vieții de zi cu zi de la marginea unor imperii din Europa Răsăriteană și Centrală. Raidurile, conflictele, schimbările administrative, instabilitatea, ca și influența marilor puteri asupra teritoriilor de graniță, atât în interior cât și în exterior (în vecinătate), sunt doar câțiva dintre factorii care au influențat puternic evoluția comunităților de aici.

    Cea mai mare parte a contribuțiilor fac referire la zonele de graniță ale Imperiului bizantin, care după 971 includeau și Dobrogea, altele aducând în atenție regiuni din Bazinul Carpatic aflate în sfera de influență a unor puteri continentale, precum Kaganatul avar, Imperiul carolingian al francilor, Moravia Mare și Regatul Ungariei. Celor 17 articole, scrise de recunoscuți specialiști ai perioadei enunțate, din țară și străinătate, li se adaugă evocarea unuia dintre precursorii arheologiei medievale dobrogene, cercetătorul dr. Petre Diaconu, de la a cărui naștere s-au împlinit, în 2024, o sută de ani.

    Alături de redactorul șef al revistei Pontica, dr. habil. Gabriel Mircea Talmațchi, și editorul volumului Supplementum, dr. Cristina Paraschiv-Talmațchi, sunt invitați să vorbească despre conținutul acestora cercetătorii dr. Livia Buzoianu (Muzeul de Istoria Națională și Arheologie Constanța), dr. Oana Damian (Institutul de Arheologie ”Vasile Pârvan”, al Academiei Române) și dr. Emanuel Petac (Biblioteca Academiei Române).

    Volumele științifice Pontica 57 și Supplementum XI (Pontica 57) au fost publicate în condiții grafice de calitate la Editura Mega, din Cluj-Napoca, urmând a fi disponibile la vânzare și online, pe site-ul revistei sau în bazele de date internaționale în care au fost incluse.

    Evenimentul se va desfășura la parter, iar intrarea este liberă.

  • MINAC organizează expoziția „La marginea Imperiului. Zeii cetății Tomis” în Gara CFR Constanța

    MINAC organizează expoziția „La marginea Imperiului. Zeii cetății Tomis” în Gara CFR Constanța

    Continuând colaborarea culturală, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în parteneriat cu Sucursala Regională de Căi Ferate Constanța, organizează în perioada 26 – 30 iunie 2025 expoziția temporară „La marginea Imperiului. Zeii cetății Tomis”, găzduită în amplul spațiu al Gării C.F.R. Constanța.

    Expoziția foto-documentară aduce o dimensiune vizuală captivantă, însoțită de informația necesară, prezentând zeitățile componente ale Tezaurului de sculpturi de la Tomis și povestea descoperirii lor, în data de 01 aprilie 1962. Prin imagini de o claritate impresionantă, vizitatorii pot admira sculpturi reprezentând zeități precum Fortuna, Pontos – zeul Mării Negre, Isis, Cavalerul trac sau Șarpele Glykon. Fiecare piesă este însoțită de analogii cu artefacte similare din alte regiuni ale Imperiului Roman, creând o rețea simbolică între Tomis și alte centre antice de cultură.

    Piesele prezentate reflectă influențele culturale ale Imperiului Roman la granița sa estică, așa cum rezultă din stilul sculptural și simbolistica religioasă, oferind o perspectivă completă asupra felului în care locuitorii din Tomis vedeau zeii și rolul lor protector. Nu în ultimul rând, expoziția arată contextul arheologic al descoperirii acestui Tezaur de sculpturi, a cărui expunere evidențiază importanța cetății Tomis ca nod cultural și economic în antichitate și rolul acesteia în conectarea culturii greco-romane cu tradițiile locale ale geților.

    Expoziția constituie o reafirmare a importanței moștenirii culturale pentru prezent și viitor, confirmând rolul Constanței ca un centru de cultură și istorie important, și totodată un bun prilej de a readuce în atenția publicului iubitor de cultură o parte a patrimoniului dețiunut de muzeul constănțean, cu atât mai mult cu cât procesul amplu de reabilitarea a clădirii acestuia, care va începe în cursul acestei veri, determină închiderea expoziției de bază pentru vizitare pentru o perioadă de cel puțin 3 ani.