Discover Dobrogea

Tag: expozitie

  • Expoziția „Secvențial”, a artistului Ion Achițenie, la Muzeul de Artă Constanța

    Expoziția „Secvențial”, a artistului Ion Achițenie, la Muzeul de Artă Constanța

    Vernisajul expoziției ,,Secvențial”, a artistului Ion Achițenie, va avea loc miercuri, 2 aprilie, la ora 16.00, la Muzeul de Artă din Constanța. Invitat în expoziție este sculptorul Bogdan Breza, ceea ce implică alăturarea unui discurs de inspirație sacră și unul profan. La vernisaj va participa criticul de artă Ana Amelia Dincă.

    ,,Sugestia generală a chipului lui Iisus este diseminată asemeni unei energii, fidelitatea față de iconografie fiind generalizată, pe artist interesându-l să evoce lumina dumnezeirii și spectrul energetic al acesteia. Depășind simpla idee de reprezentare, exigențele lui Ion Achițenie, în ceea ce înseamnă imaginea sacră, presupun, în primul rând, esențializarea expresiei plastice, ideea de rugăciune, de lumină și de transcendență. Artistul se folosește de spectrul cromatic, reevaluat difuz, abia șoptit în datele lui terne, în culori puține și cu forță expresivă, care se află dincolo de percepția noastră, apropiindu-se de o formă superioară de înțelegere a sufletului. Lucrul acesta este recurent în opera sa, fiind marcat vizual de simbolul ogivei, nu numai din perspectiva unui arc de cerc, specific arhitecturii gotice, cu rol de susținere a bolții.

    Acest element arhitectural este folosit de artist în sens metaforic, atunci când denumește astfel câteva lucrări de inspirație religioasă, jucând rolul intercesorului între artist și Christos.

    În acest caz, Ion Achițenie îl percepe pe Mântuitor drept un motiv al redefinirii sale spirituale, iar raportarea la timpul care va avea să vină se află sub această protecție divină, redată prin intermediul perfecțiunii geometrice. Orizontul intelectual și religios al pictorului monumetalist, care, de data aceasta, folosește pânza pentru a se exprima, este unitar și atașat unei substanțe spirituale impalpabile, dar perceptibile prin puterea gândului.

    Astfel, Ion Achițenie aduce în contemporaneitate simboluri teologice și ale picturii murale bizantine, pe care le conceptualizează prin alăturarea arhetipului și a gestului pictural, lăsând iconografia să se subînțeleagă și să se redefinească în proiectul său contemporan. Astfel se întâmplă și cu „Fereastră la Tomis”, demersul evolutiv al civilizației tomitane, păstrându-și caracterul istoric prin aceeași conformație ogivală, mereu prezentă în creația artistului, de data aceasta, din perspectiva trecerii dintre spațiile ancestrale spre vremurile de acum, dinspre cele lumești, spre tendința de transcendență. Aceste compoziții fac parte din viziunea unitară a artistului, devenită accesibilă nouă, doar prin tangența cu credința creștină și prin raportarea la o anumită entitate culturală. Atașat de aceasta, Ion Achițenie se apropie de divinitate prin pictura pe care o practică și care îl recontextualizează ca ființă și spiritualitate.” – Ana Amelia Dincă

    ,,Sculptura lui Bogdan Breza își are sursele în realismul magic, dar sculptorul trece uneori  fără probleme și pe lângă suflul dadaist. Realitatea și imaginația sunt aduse într-un corpus unde variate sugestii fantastice susțin discursul poveștilor vizuale, inventate sau preluate de artist, devenite niște indicii perturbatoare asupra percepției noastre. Alăturând structuri vizuale aparent fără nici o legătură, atât în pictură, cât și în sculptură, stabilind neașteptate dialoguri între realitate și supranatural, Bogdan Breza își argumentează demersul prin conflicte simbolice, prin asocieri morfolologice evocând iraționalul și traseul absurd al imediatului, căutarea lumii ideale, fiind asociată unor însemne care vin împotriva ei. O problematică aparținând clasicului este reconfigurată într-una actuală, după cum soliditatea bronzului este înlocuită cu articulări grafice, elansând lucrarea în spațiu, într-un periplu vizual de la material la imperceptibil, creând astfel o comunicare expresivă între structuri de diverse tipuri. Acestea se prelevează în forme concrete, dar intervenția fabulosului, prin simboluri, schimbă imediat contextul reprezentării și al conceptului. Atunci când expresiile plastice se desfășoară în bidimensional, acestea dobândesc atribute ale tridimensionalului, prin stil și amplasarea mesajului în contextul general al creației sculptorului. Însă imprevizibilul întâlnit la tot pasul și rezultat din dialogul între culturi, capătă coerență prin contemporaneizarea și adaptarea însemnelor la discursul artistului, diversitatea reprezentărilor fiind o cercetare de la figurativ la abstract, de la sens la nonsens și de la hazardul plasat sub incidența interogativului la detalii concrete.” – Ana Amelia Dincă

  • Expoziția temporară „Sărbătoarea Paștelui la români”, organizată la Muzeul de Artă Populară Constanța

    Expoziția temporară „Sărbătoarea Paștelui la români”, organizată la Muzeul de Artă Populară Constanța

    În pragul celei mai mari sărbători creștineşti – Paştele, Muzeul de Artă Populară Constanţa îşi întâmpină vizitatorii cu expoziția temporară “Sărbătoarea Paştelui la români”.

    Structurată pe două săli aflate la parterul muzeului, expoziția prezintă interioare ţărăneşti de sărbătoare din toate provinciile istorice româneşti: Dobrogea (Constanța, Tulcea), Muntenia (Giurgiu, Muscel -Argeş, Buzău, Ilfov), Oltenia (Vâlcea, Olt, Gorj), Moldova (Bucovina), Transilvania (Braşov, Sibiu, Maramureş, Bihor, Ţara Zarandului), Banat (Timiş. Caraş-Severin).

    Expoziția reconstituie un important segment al spațiului privat al locuinței tradiționale țărăneşti – camera „bună”, locul în care familia păstra tot ceea ce era mai valoros: icoane pictate pe sticlă sau lemn, ştergare, țesături de pat și de perete, perne, precum şi o mare varietate de vase din ceramică.

    În preajma marilor sărbători de peste an sau cu prilejul unor evenimente importante, camera„bună” a casei devenea locul în care se concentra tot ceea ce avea familia mai valoros, fiind totodată şi o mărturie a măiestriei femeilor şi fetelor care lucrau toate țesăturile destinate decorului sau uzului gospodăresc. În cadrul acestei încăperi, peretele de răsărit cu icoana protectoare se constituie ca un adevărat altar, fiind încadrată de ştergare țesute la război și decorate cu motive alese. specifice fiecărei zone.

    Alături de acestea, un rol important îl au și vasele din ceramică (farfurii, cancee, ulcioare), cele etalate provenind din centre precum: Vama (Oaş), Vadu Crişului (Bihor), Făgăraş (Braşov), Bârsa (Arad), Biniş (Caraş – Severin), Rădăuţi (Suceava), Vlădeşti (Vâlcea), Oboga (Olt), Coşeşti (Argeş), Pisc (Ilfov), Târgu -Jiu (Gorj).

    Paştele a generat tradiții ce trebuie păstrate și conservate în timp. Una dintre acestea este încondeiatul ouălor, meşteşug care ocupă un loc deosebit în arta populară românească. Documentar, acest obicei a fost menționat pentru prima dată pe la 1700, de către Antonio Maria Del Chiaro, secretarul domnitorului Constantin Brâncoveanu.

    În codul alimentar pascal, oul reprezintă simbolul cel mai încărcat de semnificații, fiind asociat mormântului deschis al Mântuitorului. În expunere sunt etalate ouă încondeiate cu ,„chișița”, instrument tradițional mânuit cu pricepere de femeile din Bucovina şi Maramureş. Expoziția va fi deschisă până pe 4 mai, aflăm dintr-un comunicat de presă transmis de reprezentanții Muzeului de Artă Populară Constanța.

  • Acuarele și litografii semnate de Constantin Găvenea revin pe simezele Muzeului de Artă Tulcea

    Acuarele și litografii semnate de Constantin Găvenea revin pe simezele Muzeului de Artă Tulcea

    Muzeul de Artă Tulcea anunță revenirea pe simeze a unei expoziții dedicate în anul 2019 marelui artist Constantin Găvenea, un veritabil cronicar vizual al Dobrogei. Sub titlul „Constantin Găvenea – între acuarelă și litografie”, expoziția de anul acesta își propune să readucă în atenția publicului universul artistic al acestui creator de excepție, care a transformat peisajele Deltei, Tulcei și Dobrogei în adevărate legende vizuale.

    Delta Dunării și orașul Tulcea sunt protagonistele operei sale, surprinse în scene spontane, neregizate, fie în transparența diafană a acuarelei, fie în detaliile precise ale litografiei. De la peisajele naturale ale Deltei la străzile încărcate de istorie ale Tulcei, Găvenea a reușit să surprindă esența unui loc aflat la confluența dintre Orient și Occident, creând un melanj vizual unic.

    Expoziția cuprinde 29 dintre lucrările reprezentative ale artistului, care fac parte din patrimoniul grafic al muzeului tulcean, punând în valoare cele două direcții majore ale creației sale: acuarela, cu delicatețea și spontaneitatea ei, și litografia, cu rigoarea sa documentară.

    Florile, o altă temă dragă artistului, completează acest univers vizual, evidențiind sensibilitatea și finețea execuției sale grafice. Simplitatea elegantă a acestor compoziții reflectă o legătură profundă cu natura și cu frumusețea efemeră a lumii înconjurătoare.

    Expoziția din ciclul „Arta din depozit” este o ocazie unică de a redescoperi opera lui Constantin Găvenea, un artist care și-a pus amprenta asupra patrimoniului cultural al Tulcei și al Dobrogei.

    Expoziția va putea fi vizitată la parterul Muzeului de Artă Tulcea, din strada Grigore Antipa nr. 2, în lunile februarie și martie, după programul obișnuit, de marți până duminică, între orele 9:00-17:00, aflăm de la Alice-Georgiana Fănaru, muzeograf și curator al expoziției.

  • Semn.Simbol.Semnificație – o nouă expoziție la Casa Avramide din Tulcea

    Semn.Simbol.Semnificație – o nouă expoziție la Casa Avramide din Tulcea

    Prin proiectul 12, artista Anca Pașa Deaconu și-a propus să organizeze în diverse spații (galerii, muzee) un ciclu de douăsprezece expoziții personale de grafică, toate purtând titlul Semn.Simbol.Semnificație. Actuala expoziție, deschisă la Casa Avramide – Tulcea, este a șasea din acest ciclu.

    Întrucât lucrările artistei sunt inspirate de operele încărcate de semnificații simbolice ale lui Constantin Brâncuși (1876, Hobița, Gorj–1957, Paris), era firesc ca prima expoziție din acest ciclu, vernisată în decembrie 2022, să fie găzduită de Muzeul Național din Târgu Jiu care poartă numele cunoscutului sculptor. Orașul a fost ales în mod simbolic, pentru ansamblul monumental alcătuit din Coloana Infinitului, Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului (la care se adaugă Aleea scaunelor), creat aici de Brâncuși în anii 1937–1938.

    Îmbogățită cu noi lucrări, expoziția a fost apoi itinerată la Muzeul „Ion Jalea” din Constanța, în februarie 2023. Și această alegere a fost una semnificativă, legată de originea dobrogeană a artistei, care a urmat studii de licență la Facultatea de Arte a Universității „Ovidius” din Constanța, la începutul anilor 2000, pe când atelierele studenților se aflau chiar în respectivul muzeu. De asemenea, s-a dorit atunci crearea unui dialog vizual insolit între sculpturile lui Ion Jalea din expunerea permanentă și lucrările de grafică ale artistei, așadar un dialog între arta modernă și cea contemporană, bazat pe contrastul deschis-închis (luminile și umbrele sculpturilor care păstrează monocromia pietrei, respectiv albul și negrul din lucrările de grafică).

    Expoziția Semn.Simbol.Semnificație a făcut un nou „popas” la Timișoara, în galeria Casa cu iederă, în octombrie 2023, în paralel cu ampla expoziție Brâncuși de la Muzeul de Artă – Timișoara, în cadrul programului de manifestări artistice găzduite de orașul de pe malurile Begăi, care în acel an a fost Capitală Europeană a Culturii. Și de această dată, artista a adăugat nucleului inițial o serie de lucrări create între timp și a regândit panotarea pentru galeria timișoreană.

    În ianuarie 2024, expoziția a revenit la Muzeul Național „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, locul de unde a plecat, pentru a marca Ziua Culturii Naționale, 15 ianuarie – data de naștere a poetului Mihai Eminescu –, într-o prezentare reconfigurată. Pe lângă noile lucrări de grafică realizate de Anca Pașa Deaconu, expoziția a inclus un workshop experimental: artista a implicat interactiv comunitatea artistică locală, oferind unui număr de 12 elevi de la Liceul de Arte ,,Constantin Brăiloiu” și de la Palatul Copiilor din oraș câte o coală de hârtie pe care era desenat un cerc, folosind combinații de alb, negru și auriu (pentru fundal și, respectiv, elementul figurat), inspirată fiind de Păsările lui Brâncuși pentru Templul din Indore (în bronz auriu polisat, în marmură albă și neagră).

    Acceptând provocarea, fiecare participant la workshop a completat desenul conform propriei imaginații și prin raportare personală la opera lui Brâncuși.

    Expoziția și-a continuat „călătoria” și a ajuns la București, în galeria Calea Victoriei, fiind vernisată în 19 februarie 2024, cu prilejul Zilei Naționale Constantin Brâncuși. Deși artista a gândit inițial expoziția ca fiind una exclusiv de grafică, ea a introdus atunci, față de versiunile anterioare, o instalație site-specific, concepută special pentru spațiul galeriei bucureștene: a îmbrăcat stâlpul median într-un material textil negru și a presărat la baza sa niște sfere albe, reluând astfel în 3D principiile compoziționale ale lucrărilor bidimensionale de grafică: contrastul pregnant alb-negru, cu conotații simbolice legate de dihotomii (ziua și noaptea, lumina și întunericul, binele și răul); sau concentrarea întregului demers plastic asupra formelor fundamentale: cercul / sfera, pătratul / paralelipipedul dreptunghic – cu trimitere directă la procesul de epurare a formelor și a volumelor din arta lui Brâncuși.

    Și actuala expoziție, prima din acest an a artistei, a fost concepută ca omagiu adus lui Brâncuși, de la nașterea căruia în 2025 se împlinesc 149 de ani. De altfel, chiar în data de 19 februarie, Ziua Națională Constantin Brâncuși, Anca Pașa Deaconu – artistă cu o experiență didactică și pedagogică în predarea artelor vizuale de peste 20 de ani – va organiza la Casa Avramide un workshop experimental interactiv, cu participarea a 12 elevi de la Liceul de Arte „George Georgescu” din Tulcea (așa cum a făcut și la Târgu-Jiu). Lucrările realizate de elevi vor fi apoi asamblate într-o carte-obiect, ca operă de artă colectivă, pe care artista o va prezenta în viitoarele sale expoziții.

    Artista expune acum în premieră o serie de obiecte tip-oglindă. Cele două fețe ale suportului circular prezintă diverse texturi și materialități, rezultate din colajul mai multor elemente: hârtie, lemn, foiță de aur, folii de plastic și aluminiu, pietricele și bucăți de sticlă de Murano (folosite, în mod obișnuit, pentru mozaic). Între acestea, lucrarea intitulată Reper simbolic. Povestea unui Templu, amintește prin morfologie de sculptura Socrate a lui Brâncuși, iar la nivel semantic trimite la Templul din Indore, proiectul său nerealizat din anii 1930, situat la granița dintre arhitectură și sculptură. Totodată, prezența mărului de aur (motiv pe care artista l-a utilizat și în unele instalații anterioare) este o referință la basmul Păsării de aur, care a inspirat seriile Măiastra și Pasăre în spațiu ale lui Brâncuși. În versiunile în bronz polisat ale acestora, aurul funcționează ca oglindă, reflectând atât chipul artistului în timpul creației, cât și pe cel al spectatorilor, în momentul când se apropie și contemplă lucrările. Imaginea spectatorului este astfel înglobată în opera de artă, care devine interactivă. Oglinzile Ancăi Pașa Deaconu din această nouă serie au și un accentuat potențial monumental, putând fi văzute ca machete pentru viitoare obiecte de mari dimensiuni.

    O altă noutate a actualei expoziții este seria de schițe expuse în vitrine. De diverse dimensiuni, aceste schițe pregătitoare pentru lucrările finale de pictură sau grafică prezintă spontaneitatea notației și introduc spectatorul în intimitatea actului creator, în laboratorul de idei al artistei.

    În lucrările sale de grafică din expoziția Semn.Simbol.Semnificație, concepute, în general, în serii de câte 12, Anca Pașa Deaconu resemantizează motive brâncușiene, printr-o interpretare de tip semiotic. Artista invită privitorul într-un drum inițiatic, pentru a traversa un labirint de semnificații a căror descifrare presupune contactul cu opera brâncușiană, emblematic reprezentată prin ansamblul monumental de la Târgu Jiu.

    Regăsim, astfel, în expoziția Ancăi Pașa Deaconu motivul sărutului brâncușian, sublimat pe grinda orizontală a Porții Sărutului sub forma sferei secționate median – un laitmotiv dominant – sau trimiteri la elementele romboidale (modulul octaedric), care asigură creșterea ritmică pe verticală a Coloanei Infinitului, și la numărul simbolic 12 (scaunele de la Masa Tăcerii, cei 12 apostoli, cele 12 luni ale anului, numărul de ore ale zilei / nopții). Toate acestea, în lucrări care poartă însă amprenta profund originală a artistei.

    De pildă, sub titluri ca Începuturi, Oglinda, Reflexie, Simbol, Scut, Povestea unui templu, artista creează compoziții în care spațiul plastic este descompus și recompus în manieră scenografică și geometrizantă, jonglând cu ambiguitatea și misterul luminii, în același timp diurne și nocturne, într-un joc caleidoscopic de reflexii multiple, care sugerează întoarcerea la începuturile lumii, la creația primordială.

    Nu în ultimul rând, expoziția Semn.Simbol.Semnificație se înscrie într-o serie de evenimente pe care artista le-a organizat ca parte a cercetării sale doctorale la Universitatea de Arte București, precum proiectul „Față în Față” la Muzeul de Artă Constanța (august 2022), „Față în Față. Începuturi” la Galeria Arta a UAP Craiova (februarie 2023) și la Muzeul Țăranului Român din București (august–septembrie 2024) sau „Față în Față. Povestea unui Templu” la Galeriile de Artă ale Academiei Române din București (septembrie–octombrie 2024), în care a combinat cu rafinament și inteligență vizuală diverse medii de expresie – pictură, obiect, colaj, instalație, fotografie, video, performance.

    Proiectul 12 va continua pe parcursul a încă aproximativ doi ani, afțăm de la criticul de artă Eduard Andrei.

  • Expoziția „Virgil Nicolau – fotograful Constanței și Mamaiei de altădată” va fi organizată de M.I.N.A.C., la Biblioteca Județeană Constanța

    Expoziția „Virgil Nicolau – fotograful Constanței și Mamaiei de altădată” va fi organizată de M.I.N.A.C., la Biblioteca Județeană Constanța

    Aflată în patrimoniul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, colecția de clișee pe sticlă păstrate de la Semicentenarul Unirii Dobrogei (1928), realizată de fotograful local Virgil Nicolau, reprezintă o importantă mărturie a istoriei locale.

    Pentru valorificarea expozițională a acesteia, în beneficiul publicului iubitor de istorie și frumos, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în parteneriat cu Biblioteca Județeană „I.N.Roman” Constanța, vă invită joi, 23 ianuarie 2025, ora 15.00 la vernisajul Expoziției „Virgil Nicolau–Fotograful Constanței și Mamaiei de altădată”.

    „Demersul nostru curatorial reunește fotografii scanate după negativele pe plăci de sticlă realizate de Virgil Nicolau în perioada 1925-1960, în Constanța și Mamaia, precum și o serie de documente și obiecte personale puse la dispoziție, cu generozitate, de familia Nicolau.

    Arta fotografiei, aflată în perioada interbelică în faza sa timpurie de dezvoltare, s-a bucurat la Constanța de experiența și pasiunea unui fotograf dedicat, Virgil Nicolau, care a reușit în decursul a trei decenii de activitate, să imortalizeze pe sticlă zeci de imagini cu clădiri, monumente, oameni și peisaje din întreaga provincie dobrogeană.

    Aproape de sufletul nostru sunt însă imaginile care înfățișează clădirile din Constanța și Mamaia, ce suprind farmecul epocii lor și rămân o dovadă perenă a istoriei și identității noastre comunitare.

    Așadar, vă invităm să vizionați expoziția închinată Constanței și Mamaiei de altădată, văzute prin fotografiile lui Virgil Nicolau, pe care putem să-l considerăm, pe bună dreptate, un fotoreporter de teren al timpurilor sale.

    Expoziția „Virgil Nicolau–Fotograful Constanței și Mamaiei de altădată” poate fi vizionată în perioada 23 ianuarie – 31 martie 2025, la sediul Bibliotecii Județene „I.N.Roman” Constanța, parter, holul central”, ne informează reprezentanții Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

  • S-a încheiat expoziția studenților constănțeni – TIME-LAPSE de la Lisabona

    S-a încheiat expoziția studenților constănțeni – TIME-LAPSE de la Lisabona

    Expoziția a avut loc în perioada 18-29 noiembrie 2024 la Escola Superior de Educação de Lisboa. Time-Lapse: Memorie, post-memorie, practici artistice și comunitate este un proiect de cercetare în domeniul artelor vizuale, al cărui promotor este Facultatea de Pedagogia Artei, de la Institutul Politehnic din Lisabona și care se desfășoară în parteneriat cu alte instituții de profil din Portugalia, Spania și România.

    Coordonatorii acestui program pentru România sunt conf. univ. dr. Lelia Rus Pîrvan – Facultatea de Arte, Universitatea „Ovidius” Constanța și lector univ. dr. Silvia Stoica – Universitatea Națională de Arte din București.

    Lucrările expuse fac parte dintr-un proiect de cercetare intitulat „Time- Lapse: Memory, Post-Memory, Artistic Practices and Community”; (https://www.eselx.ipl.pt/eventos/exposicao-time-lapse), care propune crearea de obiecte și intervenții artistice, asumând conceptele de Timp, Memorie, Post-Memorie și Istorie ca piloni conceptuali. Prin practica din artele vizuale, aceste concepte sunt explorate, generând diferite perspective, discursuri, reprezentări și experiențe. Proiectul a cuprins diferite zone teritoriale din Portugalia, Spania și România.

    Participanții sunt profesori și studenți de la Universitatea Națională de Arte București și Universitatea „Ovidius” Constanța, Facultatea de Arte, care au răspuns printr-o imagine realizată special pentru acest proiect, imagini ce au fost expuse sub forma unei instalații la Campusul Bemfica al Institutului Politehnic din Lisabona.

    Profesorii participanți la proiect sunt lect. univ. dr. Andrea Nagy și lect. univ. dr. Elena Scutaru de la Universitatea Națională de Arte București, precum și prof. univ. dr. Florin Stoiciu, conf. univ. dr. Sînziana Romanescu și lect. univ. dr. Venera Dincă, de la Universitatea „Ovidius” Constanța, Facultatea de Arte.

    Studenții constănțeni de la Universitatea „Ovidius” Constanța, Facultatea de Arte, care au participat la proiect sunt: Dirilen Zehra, Alexandra Vițelaru, Kristine Ispas Babagean, Sorin Florescu, Elena Cliniu, Ramona Brici, Alexandru Abaianitz, Casiana Petrovici, Cristina Popescu, Ramona Sărbușcă, Arina Ionescu, Andreea Iacob, Elena Enică Sîrbu, Andreea Necula, Ștefania Soare, Elena Buzărnescu, Andreea Bică, Irina Manu, Raluca Voicilă, Aurelia Neculai, Diana Darea, Bianca Martin, Gabriela Alexandru Zamfirescu, Alexia Fucigiu, Alessia Ștefan, Sabrina Pantelimon, Bianca Bârzoiu, Anca Ștefănoiu, Andreea Alexandru Păduraru, Cristiana Munteanu, Anamaria Encică, Ramona Popescu, Alexandra Păun și Florin Popescu.

  • „Societatea Principele Mircea”, expoziția care ne prezintă fotografii de epocă, la Muzeul de Artă Populară Constanța

    „Societatea Principele Mircea”, expoziția care ne prezintă fotografii de epocă, la Muzeul de Artă Populară Constanța

    Muzeul de Artă Populară Constanța organizează, în perioada 16-23 noiembrie, expoziția temporară „Societatea Principele Mircea (1917-1947)”, cu piese din Colecția privată Georgian Anghel.

    Expoziția este dedicată societății filantropice ce s-a deschis în anul 1917 în memoria Principelui Mircea, ultimului născut al Reginei Maria și al Regelui Ferdinand, care a murit de febră tifoidă, în anul 1916, la vârsta de trei ani și zece luni.

    Deschisă la parterul muzeului, expoziția reunește fotografii de epocă ce o surprind pe Regina Maria în diferite ipostaze cu familia ei, cărți poștale circulate, medalioane și mărturii de botez din argint, alamă și cupru, precum și timbre „de ajutor”, pentru susținerea cauzei Societății „Principele Mircea”, dar și extrase din presa vremii.

    Vernisajul este programat sâmbătă, 16 noiembrie, de la ora 11.00.

  • Expoziția „Les Fleurs du mal” de la Muzeul de Artă Constanța este o metaforă vizuală a ceea ce trăim

    Expoziția „Les Fleurs du mal” de la Muzeul de Artă Constanța este o metaforă vizuală a ceea ce trăim

    Expoziția „Les Fleurs du mal” poate fi vizitată la Muzeul de Artă Constanța, până pe 30 noiembrie 2024. Proiectul este curatoriat de Nora Cupcencu și ne prezintă instalații, lucrări de sculptură, pictură și new media.

    Expoziția „Les Fleurs du mal” face trimitere către simbolistica lui Baudelaire

    Florile răului nu reprezintă doar corupția sufletească, ci și posibila renaștere prin suferință, expresia unui dialog între forțele care constrâng și cele care eliberează, arta fiind canalul prin care acești artiști aleg să țină în fața lumii oglinda realității. Astfel, în haosul experiențelor urbane și al alienării sociale și culturale, se nasc florile, iar, în mijlocul grădinii, artiștii construiesc o formă nouă de libertate, una contagioasă, care transcende limitele impuse de exterior, putând elibera și alte persoane dispuse să gândească.

    Expoziție Muzeul de Artă Constanța Fleurs du Mal

    „Les Fleurs du mal, ca titlu al expoziției face trimitere către simbolistica lui Baudelaire, ale cărui reflecții au fost în jurul unei stări ideale, dar și asupra corupției din societate. Toate reflecțiile lui rămân valabile și astăzi, iar în această expoziție am mers în jurul unor teme mari, precum alienare, dezalienare și identitatea artistului în contextul contemporan.

    Cei 14 artiști care se află în expoziție au încercat să redea, împreună cu mine, să facem o metaforă vizuală a ceea ce trăim, a sentimentelor de alienare și să încercăm să transcendem cumva această poziție vulnerabilă în care ne aflăm și să facem din atâtea compromisuri dureroase pe care le-am făcut până în punctul acesta, un lucru bun, care să transforme ideea noastră despre validare exterioară.

    În acest moment, ca metaforă, noi suntem în interiorul unei grădini în care nu mai este nevoie de absolut nicio validare exterioară pentru a putea merge mai departe și a exprima autenticitatea trăirilor noastre”, a afirmat curatorul expoziției, Nora Cupcencu.

    Muzeul de Artă Constanța este primul loc ales pentru această expoziție, care va deveni itinerantă

    Muzeul de Artă Constanța este primul loc în care curatorul Nora Cupcencu ales să realizeze expoziția „Les Fleurs du mal”, însă, aceasta va deveni itinerantă. Între lucrările celor 14 artiști se află și un tablou realizat de constănțeanul Gili Mocanu.

    Les Fleurs du Mal - Muzeul de Artă Constanța

    „Am pornit panotarea de la lucrarea artistului constănțean Gili Mocanu, ca fiind punctul central al expoziției, atât ca mărime, cât și prin simbolistică și forță. Lucrările sunt realizate de artiști consacrați, care au fost de acord să se împletească cu tineri emergenți și să creeze acest nucleu.

    Expoziție Les Fleurs du Mal Constanța

    Avem mai multe medii: pictură, obiect, fotografie, instalație site-specific, film-eseu. Acești 14 artiști au fost aleși pentru că am iubit arta lor și lucrările se potriveau în contextul acestor teme. Ei au răspuns invitație și astfel am format un nucleu frumos. Ne propunem ca această expoziție să fie una itinerantă, să ajungem și la alte muzee și să arătăm lumii, ca metaforă vizuală, alienarea și dezalienarea. Sunt lucruri despre care simțim nevoia să să vorbim, mai ales în perioada post-covid, în care ceva s-a schimbat în relația cu societatea și cu noi înșine. Este vorba de o alienare subtilă, pe mai multe paliere – poate fi și existențială, și socială, și culturală, o alienare așa cum Sartre descrie în „Ființa și neantul”, o condamnare la libertate, în care omul este aruncat în existență și libertatea aceasta devine o povară, cumva, pentru că el trebuie să își creeze propriul destin.

    Les Fleurs du Mal Constanța

    Cei 14 artiști sunt: Olimpiu Bandalac, Irina Cîmpeanu, Nora Cupcencu, Matei Emanuel, Dumitru Gorzo, Petru Lucaci, Alex Mirutziu, Gili Mocanu, Denis Nanciu, Răzvan Neagoe, Magdalena Pelmuș, Bogdan Pelmuș, Beniamin Popescu, Alexandru Ranga. Ei explorează teme mari precum alienarea, dezalienarea și problemele legate de identitate, printr-o diversitate de medii artistice – pictură, sculptură, fotografie, instalație site-specific și film/eseu.”, a precizat curatorul expoziției, Nora Cupcencu.

    Alexandru Ranga, artistul care ne prezintă două instalații inedite în cadrul expoziției

    Alexandru Ranga, unul dintre cei 14 expozanți, a terminat facultatea la Universitatea de Arte din București, în anul 2020, când și-a lansat „scena de șobolani”, o compoziție realizată cu 52 de șobolani, pe care i-a prelucrat în acea perioadă. De altfel, artistul spune că șobolanii și albinele sunt piesele predominante în conceptul său artistic.

    Les Fleurs du Mal - Muzeul de Artă

    „Albinele, o instalație pe care am realizat-o în anul 2022, este o parte din seria mea care se numește Bees. Eu lucrez predominant cu șobolani și cu albine, iar în expoziția aceasta am și un șobolan mai mare, care este un autoportret.

    Eu sunt sculptor și îmi place să lucrez foarte mult cu metalul. În instalația inițială, pe care am expus-o la IOMO Gallery, a fost de anvergură mai mare, pentru că era și spațiul mai generos și au fost vreo 200 de albine din bronz și una foarte mare, de vreo 200 de kg, tot din bronz, care era, practic, regina. Așa cum se observă și în această instalație, albinele sunt prezentate ca și cum ar dansa, ca o formă de tornadă, fiind puii reginei, care se învârtesc și se distrează, se joacă pe mediul respectiv în care este amplasată lucrarea. Eu lucrez cu foarte multă pilitură în atelierul meu și, mereu, când calc pe ea mi se zdrobește sub picioare și o simt ca și cum mă otrăvește, mă consumă, e ca viața care, cumva, te consumă într-un final. În instalația de la IOMO cu regina mare, ea, piesa principală, este mai degradată decât piesele mai mici, care dau o senzație mai de bijuterie. Eu am vrut să transmit, într-o formă sau alta, că, regina, care și-a trecut pragul maturității, a primit experiența vieții și apoi s-a retras din acel nisip negru și a avut înțelepciunea să învețe că este ceva nociv, iar copiii, fiind mici, în continuare trag spre necunoscut. În compoziția inițială, în care era prezentată și regina, era și un sunet. Înregistrasem mai multe albine și făcusem un sunet ușor mai SF, care venea din capul ei și era, cumva, un strigăt de ajutor, să se trezească și cei mici, cărora le spunea să nu intre acolo, că ea a trecut prin acel loc și s-a degradat. Este, de asemenea și o relație dintre organicul albinelor și anorganicul care, cumva, distruge mediul.

    Alexandru Ranga artist expoziție Les Fleurs du Mal Muzeul de Arta Constanta

    Șobolanul este un autoportret, pentru că eu m-am dat pe skate vreo 12 ani și a fost un sport pe care l-am practicat cu mare plăcere și care mi-a dezvoltat foarte mult creativitatea. Am ținut foarte mult să am un autoportret în timp ce mă dădeam pe skate.

    Expoziția Les Fleurs du Mal Constanța

    Șobolanul și albinele sunt piesele predominante în conceptul meu artistic. O iau și sub o formă ușor politică, pentru că șobolanul aparține societăților capitaliste, în care fiecare persoană este „in a rat race” – cursa șobolanului, în care toată lumea luptă pentru roata de cașcaval, iar ulterior se degradează atât oamenii, cât și mediul înconjurător. Albinele putem să zicem că vin din zona est-răsăriteană, unde sunt regimurile mai autocrate.

    Alexandru Ranga expoziție Les Fleurs du Mal

    Pentru mine, stupul de albine, ca și stupul de furnici, înseamnă comunismul perfect. Albinele, după cum se observă, nu au chip, pentru că am folosit ideea de depravare de identitate personală pe care o are și șobolanul. În capitalism există ideea de spirit liber, dar în comunism există doar un întreg, o societate întreagă, ai cărei indivizi nu au identitate, pentru că aceasta din urmă se trage de la puntea de comandă.

    Acum urmează să-mi plimb conceptul cât mai mult prin țară și, ulterior, sper să îl duc și în afara României.

    În lucrările mele mă inspiră foarte mult relația oamenilor cu natura și cum funcționăm și existăm de atâta timp, o dominăm și totodată vine înapoi și are tendința să rotunjească iar lucrurile.”, a declarat pentru Discover Dobrogea, artistul Alexandru Ranga.

  • Expoziția „Les Fleurs du mal” ne prezintă lucrările a 14 artiști contemporani, la Muzeul de Artă Constanța

    Expoziția „Les Fleurs du mal” ne prezintă lucrările a 14 artiști contemporani, la Muzeul de Artă Constanța

    Muzeul de Artă Constanța ne invită la deschiderea expoziției „Les Fleurs du mal”, care va putea fi vizitată în perioada 11 octombrie – 30 noiembrie 2024, un proiect curatoriat de Nora Cupcencu.

    „Les Fleurs du mal”, ca titlu al expoziției, evocă nu doar simbolismul lui Charles Baudelaire, ci și influențele toxice subtile care se strecoară insidios în viața fiecărui creator, intensificând povara și drama parcursului artistic. Reflecțiile lui Baudelaire asupra ciocnirii dintre o lume ideală și teatrul falsității, ce domină interacțiunile sociale, rămân valabile și astăzi.

    14 artiști contemporani participă la expoziția „Les Fleurs du mal”

    Olimpiu Bandalac, Irina Cîmpeanu, Nora Cupcencu, Matei Emanuel, Dumitru Gorzo, Petru Lucaci, Alex Mirutziu, Gili Mocanu, Denis Nanciu, Răzvan Neagoe, Magdalena Pelmuș, Bogdan Pelmuș, Beniamin Popescu, Alexandru Ranga, explorează teme mari precum alienarea, dezalienarea și problemele legate de identitate, printr-o diversitate de medii artistice – pictură, sculptură, fotografie, instalație site-specific și film/eseu.

    Chiar dacă este vorba despre o alienare din cauze diferite, pe paliere diferite, ea este una subtilă, asemănătoare cu cea pe care Jean-Paul Sartre o descrie în Ființa și neantul, unde omul este „condamnat la libertate” și, totodată, la povara de a-și crea propriul sens în lume.

    Temele legate de identitate se împletesc cu explorarea morții, văzută nu doar ca o finalitate fizică, ci și ca o moarte simbolică, un fel de repetiție pentru moarte, o repetiție cu public, în care există această încercare de a îmbrățișa un posibil punct terminus al vieții printr-o existență în acord cu propriul suflet. Fie că este vorba despre o alienare de sine, existențială, socială sau culturală, acești artiști navighează împotriva vânturilor nevăzute ale unei lumi veșnic nemulțumite.

    Florile răului nu reprezintă doar corupția sufletească, ci și posibila renaștere prin suferință, expresia unui dialog între forțele care constrâng și cele care eliberează, arta fiind canalul prin care acești artiști aleg să țină în fața lumii oglinda realității. Astfel, în haosul experiențelor urbane și al alienării sociale și culturale, se nasc florile, iar, în mijlocul grădinii, artiștii construiesc o formă nouă de libertate, una contagioasă, care transcende limitele impuse de exterior, putând elibera și alte persoane dispuse să gândească.

    Expozitia radiografiază atât vulnerabilitatea, cât și puterea artistului, într-un context în care prieteniile, alianțele și presiunile sociale îi pot determina traiectoria. Astfel, fiecare lucrare prezentată în această expoziție devine un manifest personal – o declarație de libertate în fața unui sistem ce nu mai poate induce sentimentul de înstrăinare. Această transcendere a alienării, fie ea socială, culturală ori existențială, devine miezul noii identități revendicate de acești artiști. Ei se mută chiar în interiorul existenței, singurii străini rămânând cei care caută în afara lor validarea identității artistice sau personale. În acest peisaj, alienarea nu mai este doar o forță care distruge, ci un punct de plecare pentru redefinirea sinelui, a culturii și a societății, aflăm de la curatorul expoziției, Nora Cupcencu.