Tag: expozitie

  • Expoziția itinerantă „Tot ce ai văzut se va împlini”, ajunge și la Muzeul de Artă Constanța

    Expoziția itinerantă „Tot ce ai văzut se va împlini”, ajunge și la Muzeul de Artă Constanța

    Expoziția „Tot ce ai văzut se va împlini”, a artistului basarabean Andrei Gamarț, va fi organizată și la Muzeul de Artă Constanța. Vernisajul va avea loc vineri, 15 martie, de la ora 14.00.

    „Tot ce ai văzut se va împlini”, un show itinerant, la Muzeul de Artă Constanța

    Urmând aceeași formulă curatorială inaugurată în Brașov, expoziția organizată la Muzeul de Artă Constanța va include lucrări pe pânză și o instalație audio, expuse pentru prima dată, care explorează imaginea mării ca una dintre acele proto imagini perfecte ce există într-un univers unde realitatea și visul se contopesc, iar amintirile se împletesc cu imaginația.

    Fin observator al fenomenelor și realităților formulate la limita perceptibilului, Gamarț explorează teme precum timpul, memoria, spațiul și, în special, lumina, ca materie primordială. În centrul preocupărilor sale artistice, se află relațiile care se formulează între aceste elemente și felul în care ele sunt sesizate sau, dimpotrivă, omise de către receptorul conștient.

    Expoziția cuprinde lucrări din diferite perioade de creație, mare parte dintre ele realizate între 2013 și 2024, stabilind astfel premisele unei concluzii cu privire la interogările artistului, exprimate în cele mai recente serii. Astfel, privitorul poate parcurge cronologic itinerariul procesului de creație și a indexului tematic formulat de preocupările artistului din ultimii ani.

    Imaginea este o ceață din care răzbat ecouri și umbre, e o metamorfoză ce cuprinde în sine toate stadiile schimbării, este curgere și împlinire reînnoită, unde vizibilul și invizibilul se succed într-o perpetuă interogare asupra obiectului. Imaginea unui lucru este o neîntreruptă pâlpâire de înfățișări și reflexii, umbre ale gândului ce iau în stăpânire primul obstacol ce le iese în cale, un câmp material al însușirilor disputat între vedere și viziune.

    Fața ei luminoasă și familiară își are originea într-o lume a umbrelor și a oglinzilor, a planurilor ascunse vederii. Chiar și în lipsa obiectului, imaginea lui ni se arată la fel de vie, căci vederea nu e despre lucruri, e despre felul în care ele trec sau rezistă. – Andrei Gamarț

    Expoziția cuprinde lucrări din diferite perioade de creație, mare parte dintre ele realizate între 2017 și 2024, stabilind astfel premisele unei concluzii cu privire la interogările artistului, exprimate în cele mai recente serii. Astfel, privitorul poate parcurge cronologic itinerariul procesului de creație și a indexului tematic formulat de preocupările artistului din ultimii ani.

     Expoziția „Tot ce ai văzut se va împlini”, deschisă publicului până pe 12.05.2024, reprezintă un efort colaborativ între Muzeul de Artă Constanța și Mobius Gallery de a aduce arta contemporană în centrul atenției și de a sprijini dezvoltarea culturii artistice contemporane la nivel național.

    Andrei Gamarț, născut în 1980 în Republica Moldova, a absolvit în 2004 Academia de Arte din Chișinău, Departamentul de Pictură. Operele sale se desfășoară pe mai multe paliere, inclusiv pictură, desen și gravură.

    În ultimii ani, artistul s-a concentrat pe explorarea relației dintre materie, lumină și memorie. Lucrările sale dezvăluie fragmente dintr-o lume atemporală și spațială, care induc privitorul într-un sentiment bizar de familiaritate, greu de definit. Andrei Gamarț a avut expoziții personale și de grup în București, Chișinău și la nivel internațional. Este, de asemenea, scriitor și poet. Trăiește și lucrează în București.

    Deschisă în 2015, Mobius Gallery își propune să producă expoziții de artă contemporană la calitate muzeală și să găzduiască schimburi culturale între Est și Vest. De la deschidere, a devenit unul dintre spațiile cele mai consistente dedicate artei în România, cu un program internațional dinamic în care se regăsesc expoziții ale unor artiști consacrați, aflați în ascensiune sau emergenți.

  • „Jurnal de introspecție X”, expoziția-mărțișor oferită de Muzeul de Artă Constanța

    „Jurnal de introspecție X”, expoziția-mărțișor oferită de Muzeul de Artă Constanța

    Vernisajul  expoziției „Jurnal de introspecție X” a artistelor Mirela Trăistaru și Dorothea Fleiss va avea loc vineri, 1 martie 2024, de la ora 14.00, la Muzeul de Artă Constanța. Expoziția este curatoriată de Principele Șerban Dimitrie Sturdza.

    „Jurnal de introspecție X”, o expoziție de pictură și multimedia

    „Jurnal de introspectie X” este un proiect care a început în 2014. Este vorba de o expoziție de pictură și multimedia ce însumează o colaborare de 10 ani.

    Proiectul s-a bucurat de aprecieri și a fost solicitat pe diferite simeze naționale și internaționale, cum ar fi: European Art Gallery-București, Yume Gallery-Tokyo, Cetatea Ardud, Artoteca – Galeria Bibliotecii Metropolitane București. Chiar și în perioada covid, ICR Istanbul a realizat un de film de prezentare a acestui proiect, sub semnătura lui Cristi Farcaș și a fost difuzat online pe paginile oficiale de social media.

    „În Jurnalul de introspecție, cuplul artistic Dorothea Fleiss și Mirela Trăistaru susțin răspicat sau subtil că – până la urmă – omul contemporan nu este decât o țesătură de gusturi de lapte, de mirosuri, de povești, de sunete, de afecțiuni, de ghicitori, de substanțe, de gesturi, de idei, de impresii, de priviri, de cântece, de extaz, de chin, de regăsire, de motivație, de compasiune, de revoltă, de artificii și de mâncare. Și că până la urmă este legat din toate părțile de locuri, de suferințe, de înaintași, de prieteni, de iubiri, de reședința permanentă, de evenimente, de limbi, de amintiri, de tot soiul de lucruri care, cu evidență, nu sunt el” (Daniel Sur).

     

  • Expoziția „Regina Maria – gusturi și atmosferă regală”, de Ziua Dobrogei, la Muzeul de Istorie Tulcea

    Expoziția „Regina Maria – gusturi și atmosferă regală”, de Ziua Dobrogei, la Muzeul de Istorie Tulcea

    Muzeul de Istorie și Arheologie din cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea în parteneriat cu Muzeul Național Bran organizează, luni, 13 noiembrie 2023, ora 15.00, vernisajul expoziției: „Regina Maria – gusturi și atmosferă regală”.

    „Regina Maria – gusturi și atmosferă regală”, o expoziție care merită să fie văzută

    Expoziția este organizată cu prilejul împlinirii a 145 de ani de la Unirea Dobrogei cu România și a 105 ani de la Marea Unire. Manifestarea aduce în prim-plan portretul reginei Maria, de la a cărei trecere în eternitate comemorăm, în anul 2023, 85 de ani.

    Personalitatea reginei Maria a României este strâns legată de reședința regală de vară de la Castelul Bran, una dintre casele de vis ale suveranei, a cărui proprietară a fost în perioada 1 decembrie 1920 – 18 iulie 1938. Dăruit de autoritățile orașului Brașov, ca semn de prețuire pentru aportul adus de suverană la înfăptuirea Marii Uniri, Branul reprezenta pentru regina Maria „un nou câmp de lucru, chemarea la viaţă a unui nou vis de frumuseţe”.

    Registrul tematic al expoziției Regina Maria la Bran – gusturi și atmosferă regală, reconstituie o parte din Dormitorul Reginei, un fragment al Salonului de Muzică și grupează câteva dintre piesele de mobilier stil Bran, realizate special pentru interioarele din castel de arhitectul Karel Liman.

    Câteva obiecte care au aparținut suveranei și care au decorat în perioada interbelică interioarele castelului, aflate în patrimoniul cultural al Muzeului Național Bran, vor putea fi admirate de vizitatorii care vor trece pragul Muzeului de Istorie și Arheologie Tulcea.

    Alături de mobilierul neoromânesc și de cel în stil Bran, sunt expuse și alte piese de mobilier care au fost apreciate de suverană, precum: biroul reginei Maria – piesă în stilul Renașterii engleze târzii, un scaun Savonarola din secolul al XIX-lea, o canapea engleză, complet tapițată și foarte comodă, o măsuță din lemn de nuc, un scaun pentru copii. Mai pot fi admirate: servicii de ceai și de desert din faianță, marca Talavera (Spania), vase orientale din ceramică sau metal, obiecte de cult, cărți cu valoare bibliofilă, ceramică lucrată de Nora Steriadi sau la fabrica de ceramică Dochia a Domeniului Coroanei Regale de la Periş, vase rusești tip Kovsch. Arta populară românească a reprezentat pentru regina Maria o importantă sursă de inspirație și în alegerea vestimentației regale. Pe lângă „costumul viu colorat al țării”, aceasta a adoptat și o îmbrăcăminte stil Bran.

    Expoziția va putea fi vizitată în perioada 13 noiembrie 2023 – 26 mai 2024, la sediul Muzeului de Istorie și Arheologie Tulcea din Parcul Monumentul Independenței, de marți până duminică, între orele 08.00 – 16.00.

  • „Informal”, o expoziție despre spațiul dobrogean, a artistului Eusebio Spînu, la Casa Avramide

    „Informal”, o expoziție despre spațiul dobrogean, a artistului Eusebio Spînu, la Casa Avramide

    Expoziția de grafică și ceramică a artistului Eusebio Spînu, intitulată „Informal”, va fi organizată în perioada 01-31 august 2023, la demisolul Casei Avramide din orașul Tulcea. Vernisajul expoziției va avea loc pe 1 august, de la ora 15.00, anunță reprezentanții Complexului Muzeal de Patrimoniu Cultural Nord Dobrogean al Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” din Tulcea.

    ”Informal”, o expoziție de ceramică și grafică în care totul se leagă de spațiul dobrogean

    Eusebio Spînu este un artist complex, care a organizat numeroase expoziții de ceramică și grafică de-a lungul timpului și a câștigat foarte multe premii. Fiind din Constanța, el a dorit ca expoziția „Informal” să fie despre spațiul dobrogean.

    informal-expozitie-ceramica-grafica-eusebio-spanu-casa-avramide-tulcea-2023

    „În anul 2022, tot în această perioadă, împreună cu artista Ioana-Lavinia Streinu, am avut la Casa Avramide din orașul Tulcea, expoziția de pictură pe care am denumit-o «7». Atunci, reprezentanții muzeului și cei ai autorităților locale m-au invitat să fac și o expoziție de ceramică.

    informal-expozitie-ceramica-grafica-eusebio-spanu-casa-avramide-tulcea-2023

    Anul acesta onorez promisiunea și am găsit o formulă care combină ceramica și grafica. În cadrul expoziției «Informal», care va putea fi văzută în luna august, la Casa Avramide din Tulcea, voi prezenta 20 de lucrări de grafică de șevalet, în cărbune și pastel. De asemenea, iubitorii de artă vor putea vedea mai multe plăci ceramice și aproximativ 30 de lucrări parietale din ceramică.

    informal-expozitie-ceramica-grafica-eusebio-spanu-casa-avramide-tulcea-2023

    Grafica și plăcile ceramice sunt inspirate de elemente din spațiul dobrogean, dar într-o formulă care mai mult sugerează decât descrie și care folosește elemente de limbaj plastic din zona abstractului gestual. În ele se regăsesc semne, texturi, structuri care amintesc de Dobrogea, de culorile acestei regiuni și de malurile de pământ din zona Dunării.

    Chiar și materialele din care sunt realizate lucrările de ceramică provin din subsolul Dobrogei și sunt realizate de mine. Am folosit caolin de la Medgidia și din zona Măcinului și nisip din zona Nisipari și le-am preparat după rețetele mele.

    Gresia am realizat-o în atelierul pe care îl am în Constanța, iar aderea lucrărilor a fost făcută la 1180 de grade.

    informal-expozitie-ceramica-grafica-eusebio-spanu-casa-avramide-tulcea-2023

    Formele sculpturale sunt abstracte și amintesc de Dobrogea, prin construcția lor și prin elementele pe care le folosesc. Sunt anumite forme care amintesc de vietățile marine, de exemplu”, a declarat pentru Discover Dobrogea, artistul plastic Eusebio Spînu.

    Peste 50 de lucrări vor fi expuse în cadrul expoziției „Informal” de la Casa Avramide

    „Lucrările de grafică sunt ca o prelungire a gândurilor mele din zona ceramicii, dar, care, bineînțeles, abordează din punct de vedere cromatic o altă zonă, pentru că este vorba despre cărbune și pastel și tehnica graficii de șevalet trebuie să fie bine exprimată și sugerată. Fiind vorba de o altă tehnică, lucrările au o altă înfățișare”, a precizat artistul Eusebio Spînu.

    informal-expozitie-ceramica-grafica-eusebio-spanu-casa-avramide-tulcea-2023

    Alături de ceramistul Eusebio Spînu va expune și inviata sa, dr. Ioana-Lavinia Streinu, 3 lucrări de ceramică sculpturală, care vor fi grupate într-una din săli.

    La vernisajul expoziției „Informal” de la Casa Avramide din Tulcea va susține un microrecital, compozitorul Adrian Mihai, asistent universitar în cadrul Facultății de Arte a Universității „Ovidius” Constanța. Acesta a pregătit o compoziție proprie, o combinație între muzică electronica și duduk, un instrument muzical reprezentativ pentru armeni.

    Despre artistul Eusebio Spînu

    Artistul ceramist Eusebio Spînu a absolvit în 1995 Academia Națională de Artă București, Secția Arte Decorative-Ceramică, clasa profesorului Costel Badea. El este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, din anul 1995. În perioada 2010-2016, Eusebio Spînu a fost președinte al UAPR filiala Contanța 1.

    A primit numeroase premii și distincții:

    2023 – Premiul pentru pictura la bienala „Ștefan Luchian”, Botoșani

    2017 – Premiul la bienala de desen „Desenul post Brâncuși”, Tg. Jiu

    2016 – Premiul Rotary Club Buzău, bienala internațională „Ion Andreescu”,

    2011 – Premiul pentru expoziție de grup Salonul Național de Ceramică „Costel Badea”

    2004 – Medalia „Meritul Cultural Clasa a III-a”, categoria C, Arte Plastice

    2004 – Premiul de excelență, Bienala Artele Focului, UAPR și multe alte premii și burse.

    Expoziții personale:

    2023 – „Informal”, Galeria Galateea, București

    2022 – „6”, Galeria de Artă Ion Andreescu, Buzău

    2022 – „7” Muzeul de Artă Tulcea, Casa Avramide

    2022 – „5” Galeria de Artă Artoteca, București

    2021 – „Subiectiv” Galeria Simeza, București

    2019 – „Patru – 50/70” Art Gallery Tomis Mall, Constanța

    2018 – „Expoziție Pictură-Ceramică”, Galeria Alexandra’s, București

    2016 – „Trei” Galeria de Artă a UAPR, Constanța

    2014 – „Ceramică-Pictură”, Galeria Nuri Decastelli, Montreux, Elveția și alte 5 expoziții personale orbanizte în Constanța, la Brașov și în Vama Veche.

  • Catalogul expoziției ”Undeva în timp” va fi lansat de Ziua Constanței, la Muzeul de Artă

    Catalogul expoziției ”Undeva în timp” va fi lansat de Ziua Constanței, la Muzeul de Artă

    Catalogul expoziției ”Undeva în timp”, semnată de artista Florica Prevenda va fi lansat la Muzeul de Artă Constanța. Evenimentul va avea loc de Ziua Constanței, pe 21 mai, la ora 16.00, dar are legătură și cu Ziua Națională a Aromânilor, care va fi pe 23 mai.

    Catalogul expoziției ”Undeva în timp” va fi lansat în spiritul multiculturalității dobrogene

    În spiritul sărbătoririi diversității și a multiculturalității, pentru care spațiul dobrogean este renumit, evenimentul se constituie drept un prilej de adunare a comunității aromâne din care și artista face parte. Societatea Culturală Aromână a contribuit substanțial pentru a fi tipărit catalogul expoziției ”Undeva în timp” și, alături de Muzeul de Artă Constanța, este gazda evenimentului.

    Expoziția, care s-a bucurat de un real succes, fiind vizitată de peste 2500 de vizitatori, inclusiv cu prilejul Nopții Europene a Muzeelor va fi itinerată la Muzeul Banatului Montan. Este, așadar, ultimul prilej, pentru public, să ia parte la o experiență senzorială cu totul ieșită din comun, prin care artista ne împărtășește trăirile sale, legate de un timp și un loc uitate de lume: copilăria sa, petrecută într-un sat din inima vastei câmpii a Bărăganului.

    Florica Prevenda este o artistă născută la Dor Mărunt. Exponent al generației sale, artista a expus de-a lungul timpului în galerii din New York, Londra, Bruxelles, Milano, Salonic, Cracovia, Rotterdam, Bonn, Tirana, dar și în țară, la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu, la MNAR București, la Muzeul de Artă Timișoara, precum și în galerii private din țară și din străinătate. În anul 2005, artista a fost distinsă cu Ordinul Cultural în grad de Cavaler.

    Curatorul expoziției și coordonatorul proiectului este Mădălina Mirea.

  • ”Față în față. Luna albă”, expoziție la Muzeul de Artă, cu ocazia Zilei Mondiale a Artei

    ”Față în față. Luna albă”, expoziție la Muzeul de Artă, cu ocazia Zilei Mondiale a Artei

    ”Față în față. Luna albă” este expoziția artistei Anca Pașa Deaconu, prin care Muzeul de Artă Constanța celebrează Ziua Mondială a Artei – marcată anual la 15 aprilie, data de naștere a artistului renascentist de geniu Leonardo da Vinci (1452–1519).

    ”Față în față. Luna albă”, o expoziție a artistei Anca Pașa Deaconu

    Expoziția continuă seria de evenimente pe care artista le-a organizat ca parte a cercetării sale doctorale la Universitatea de Arte București, precum proiectul Față în față la Muzeul de Artă Constanța (august 2022) și Față în față. Începuturi la galeria ARTA a U.A.P. Craiova (februarie 2023), în care a combinat cu rafinament și inteligență vizuală diverse medii de expresie: pictură, obiect, colaj, instalație, fotografie, video, performance.

    Preocupată de conceptul de dualitate, exprimat prin binomul alb-negru – cu conotații simbolice legate de dihotomii: ziua și noaptea, lumina și întunericul, binele și răul – Anca Pașa Deaconu propune de această dată o amplă instalație site-specific, creată special pentru una dintre sălile dedicate expozițiilor temporare de la parterul Muzeului de Artă Constanța, însoțită de un performance documentat filmic.

    Instalația consistă în cinci panouri de mari dimensiuni (două pe peretele frontal și trei suspendate de plafon), pictate în negru și parțial drapate în pânză neagră, sugerând un cer nocturn.

    Într-o primă secvență, bucăți din aceeași pânză se regăsesc răspândite pe jos, ca și când ar fi „picate” din cer. Într-o a doua secvență, bucățile de pânză neagră de la sol dispar – cu excepția uneia singure, poziționate în mijlocul sălii – și sunt înlocuite cu mari sfere albe.

    Pe pânza neagră centrală se află o sferă mai mică, iar în jurul ei sunt așezate în genunchi patru tinere costumate în alb (două perechi de fete gemene).

    Într-un fel de ritual magic, acestea încep să picteze cu mâinile sfera în alb, apoi trei dintre ele se ridică și înalță sfera albă până la nivelul panoului negru central, ținând-o în mâini ca pe un prețios trofeu, pentru a marca triumful Lunii albe, a relatat istoricul și criticul de artă Eduard Andrei.

    Anca Pașa Deaconu, o artistă care se exprimă în diverse medii

    Anca Pașa Deaconu (n. 23 aprilie 1978, Cernavodă, jud. Constanța) este artist vizual și profesor de arte vizuale. Se exprimă în diverse medii: pictură, grafică, fotografie, colaj, artă video, instalație, obiect, performance.

    În perioada 2000-2006 a participat la realizarea mai multor ansambluri de artă monumentală (mozaic și pictură murală) pentru edificii laice și religioase. Este licențiată a Universității „Ovidius” din Constanța, Secția Pedagogia Artelor Plastice și Decorative (2004). Deține o diplomă de masterat de la Universitatea Națională de Arte din București, Secția Pictură (2008) și în prezent este doctorandă la aceeași universitate.

    A avut opt expoziții personale și a participat la peste 50 de expoziții de grup. A fost distinsă cu mai multe premii, între care: Premiul Special al Juriului la Bienala „Ion Andreescu”, Buzău (2010) și Premiul pentru artă fotografică la Expoziția „Portret și Autoportret”, acordat de U.A.P.R. – filiala Iași (2022). Din 2005 este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România – filiala Constanța 1.

  • ”Boemă și loisir! Patrimoniul balnear și de vilegiatură din zona litoralului Mării Negre”, expoziție foto documentară la Techirghiol

    ”Boemă și loisir! Patrimoniul balnear și de vilegiatură din zona litoralului Mării Negre”, expoziție foto documentară la Techirghiol

    O expoziție foto documentară cu cele mai importante monumente de arhitectură balneară și de vilegiatură din stațiunile de pe litoralul românesc, va fi organizată marți, 1 noiembrie 2022, la Techirghiol, de reprezentanții Institutului Național al Patrimoniului. Vernisajul expoziției dedicate proiectului ”Boemă și loisir” Patrimoniul balnear și de vilegiatură din zona litoralului Mării Negre” va avea loc la sediul Primăriei Techirghiol și la Grădina Botanică din localitate, între orele 13.00 și 14.00.

    Expoziție foto documentară la Techirghiol

    Institutul Naţional al Patrimoniului desfășoară până pe data de 15 noiembrie 2022, proiectul ”Boemă și loisir! Patrimoniul balnear și de vilegiatură din zona litoralului Mării Negre”. Proiectul este cofinanțat de AFCN, în parteneriat cu Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Constanța, Primăria orașului Techirghiol, Primăria orașului Sulina, Asociația Forumul Artelor Vizuale (Eforie Colorat), Comunitatea Elenă „Elpis” Constanța.

    expozitie-foto-documentara-boema-si-loisir-patrimoniul-balnear-si-de-vilegiarura-de-pel-litoralul-romanesc-techirghiol-institutul-national-al-patrimoniului-sulina-hotel-camberi

    Principalul scop al proiectului îl reprezintă conștientizarea valorii și evidențierea necesității conservării patrimoniului arhitectural antebelic și interbelic de vilegiatură-balneară, situat în aria stațiunilor de pe litoralul românesc al Mării Negre – Constanța, Eforie Nord, Eforie Sud, Mamaia, Mangalia, Sulina, Techirghiol.

    expozitie-foto-documentara-techirghiol-institutul-national-al-patrimoniului-platul-regal-din-mamaia

    Echipa proiectului vă invită marți, 1 noiembrie 2022, orele 13:00-14:00, la vernisajul expoziției dedicate proiectului, care va fi însoțit de un workshop destinat comunității și autorităților locale, și de un atelier de lucru pentru tineri. Evenimentele vor avea loc la sediul Primăriei (str. Victor Climescu nr. 24) și al Grădinii Botanice (str. Lacului nr. 1) din orașul Techirghiol.

    Expoziţia foto documentară prezintă evoluţia celor mai importante monumente de arhitectură balneară și de vilegiatură din stațiunile litoralului românesc, construite înaintea celui de-al Doilea Război Mondial.

    Importanța patrimoniului balnear pe litoralul românesc

    Patrimoniul balnear este compus din băi, sanatorii, hoteluri, cazinouri, vile, faleze, promenade, ce au constituit un factor esențial în dezvoltarea infrastructurii urbane, precum și în implementarea unui nou tip de turism, cu funcție medicală, de losir și dezvoltare economică.

    expozitie-foto-documentara-patrimoniul-balnear-si-de-vilegiatura-de-pe-litoralul-romanesc-institutul-national-al-patrimoniului

    Expoziția își propune să reitereze relevanța patrimoniului balnear, exemple de bună practică în valorificarea acestuia, precum și problemele întâmpinate în prezent.

    Workshop-ul reprezintă un instrument de valorificare a patrimoniului balnear, prin readucerea în discuţie a turismului axat pe îmbunătăţirea sănătăţii, cu o lungă tradiţie în Techirghiol. Discuțiile ce vor implica comunitatea și autoritățile locale, pot avea un potenţial de relansare a turismului cultural-balnear la nivel naţional, cu efecte de dezvoltare durabilă locală.

     

  • One Night Gallery redeschide Hotel Intim pentru o noapte, cu o expoziție de new media art

    One Night Gallery redeschide Hotel Intim pentru o noapte, cu o expoziție de new media art

    Hotel Intim se redeschide doar pentru o noapte. Expoziția de new media art One Night Gallery Love Les Ateliers Nomad va avea loc sâmbătă, 30 iulie, la Hotel Intim din Constanța. Cu ocazia aceasta, str. Nicolae Titulescu, pe care se afla Hotel Intim, va fi închisă traficului auto, între orele 14:00 și 02:00, pe segmentul dintre strada Dianei și str. Doctor Ioan Cantacuzino.

    Expoziție One Night Gallery la Hotel Intim din Constanța

    Expoziția, care are loc timp de o singură seară, va începe de la ora 21.00, iar accesul se va face în grupuri de câte 80 de persoane. Vizitatorii vor putea interacționa cu instalațiile expuse, care se desfășoară pe trei etaje, putând să exploreze întreaga clădire timp de 15 minute.

    Hotelul se va transforma într-un spațiu al explorării, jocului și interacțiunii, datorită instalațiilor de artă create de artiștii acestei ediții, Les Ateliers Nomad.

    Printre acestea se numără:

    • Show de video mapping interactiv pe fațada clădirii și un live performance, care va îmbina dansul contemporan și new media art, prezentate de George.Inovație BCR
    • VR journey, o experiență de realitate virtuală
    • DJ hotspot și Interactive Lightroom, un spectacol coregrafiat de lumini
    • Smoke Projection Tensions: o instalație de lumini și fum, cu proiecții volumetrice
    • Frames: tablouri ce prind viață prin animații 3D.
    • Partener tehnic: Epson România.

    Zona de socializare din grădina hotelului, unde sunt prezentate show-ul de video mapping de pe fațada clădirii, DJ hotspot și VR journey, va putea fi accesată independent de intrarea în casă.

    One Night Gallery a lansat și un concurs pentru public, în urma căruia participanții pot câștiga să facă parte dintr-un tur ghidat în celebrul hotel constănțean. Ghizii sunt studenți ai Universității Ovidius din Constanța. Mai multe detalii găsiți pe Instagram și Facebook.

    Hotelul Intim și poveștile sale

    În vara anului 1882, poetul Mihai Eminescu a ajuns la Kiustenge, numele vechi, turcesc al orașului Constanța, pe care poetul îl mai folosea câteodată. El s-a cazat la Hotel D’Angleterre, construit, probabil, în anul 1880, situat pe strada Nicolae Titulescu de astăzi.

    hotel-intim-se-redeschide-pentru-o-noapte-expozitie-one-night-gallery-constanta

    În anul 1906 acesta a fost demolat, iar pe locul său s-a construit un alt hotel celebru, care a rezistat până în ziua de astăzi, ”Regina” cum s-a numit inițial, iar ulterior a fost denumit ”Intim”, nume pe care monumentul istoric îl poartă și în  prezent.

    Hotelul a fost proiectat de marele arhitect Daniel Renard, cel care a realizat și Cazinoul din Constanța. Eminescu a stat la mansarda Hotelului D’Angleterre, care era situată pe două laturi, pentru că, așa cum îi scria iubitei sale Veronica Micle, ”poate vedea marea din două direcții” și că Marea Neagră îi creează senzația unei ”nemărginiri pururea mișcate”.

    Despre One Night Gallery

    One Night Gallery este prima galerie de new media art din România, care îmbină arta și tehnologia într-un nou concept de expoziție ad-hoc și susține tinerii artiști români. One Night Gallery este o punte între artist și public, provocându-i pe artiști să folosească noi instrumente de storytelling digital și să creeze proiecte care integrează realitatea virtuală, realitatea augmentată, video mapping, inteligență artificială, animație, sound design și instalații interactive.

    Vă reamintim, anul trecut, expoziția One Night Gallery a fost organizată, în premieră în Constanța, la Vila Sutu din Centrul Vechi al orașului și au participat la eveniment, mii de constănțeni și de turiști.

  • Moștenirea și poveștile armenilor din Dobrogea, prezentate într-o expoziție permanentă în Constanța

    Moștenirea și poveștile armenilor din Dobrogea, prezentate într-o expoziție permanentă în Constanța

    În timp ce savurezi o cafea armenească, poți afla detalii despre poveștile armenilor din Dobrogea, în sediul frumos renovat al Uniunii Armenilor din România filiala Constanța. Aici, cei interesați, pot vedea o expoziție inedită, în care sunt prezentate lucrurile de preț ale armenilor remarcabili, care vor rămâne în istoria Dobrogei, ”valori-călăuză”cum le spune d-na Anaid Tavitian.

    Poveștile armenilor din Dobrogea, într-o expoziție care trezește amintiri

    Comunitatea armenilor din Dobrogea are oameni valoroși, care au avut rezultate remarcabile și au lăsat multe lucruri în urmă. În memoria lor, a fost amenajată în Constanța o expoziție care trezește amintiri, atât pentru armeni, cât și pentru toate celelalte etnii din Dobrogea.

    mostenirea-si-povestile-armenilor-din-dobrogea

    ”Scopul nostru este să redeschidem o sticluță cu parfum armenesc, care, în principiu, miroase a cafea. Noi am renovat sediul, iar redeschiderea aceasta este o chestiune simbolică, în sensul că nu erau foarte multe obiecte vechi armenești. Am vrut să avem aici, obiecte ale armenilor care au trecut prin comunitatea aceasta și au lăsat ceva în urmă, lucruri care să ne trezească amintiri.

    Vitrinele în care am expus obiectele din patrimoniul armenesc dobrogean, sunt făcute la un atelier din Constanța. Am ținut să fie lucruri care țin de comunitate, pentru că armenii nu au avut o interacțiune restrânsă doar cu comunitatea lor, ei au interacționat cu toată comunitatea românească, iar ideea acestui sediu este de recunoștință.

    Dorim să menținem interesul viu pentru moștenirea noastră armenească și am adunat cât am putut și încă mai avem de expus câteva elemente.

    Expoziția este deschisă pentru toată lumea, la sediul Uniunii Armenilor din România filiala Constanța, de pe str. Mercur nr.2. Secretarul nostru este aici de dimineață până după-amiază. O cafea armenească avem întotdeauna pentru cineva, iar cei interesați sunt așteptați cu povești armenești”, spune președintele Uniunii Armenilor din România filiala Constanța, Liviu Merdinian.

    Poveștile cu parfum armenesc ale valorilor-călăuză din Dobrogea

    Un vechi apartament din centrul Constanței, situat în zona în care mulți armeni au avut și încă mai au locuințe ne amintește de casa de odinioară a bunicilor. Scaune simple, vechi, dar totuși frumoase, așezate în jurul unei mese care domină spațiul sufrageriei, obiecte și fotografii de peste un secol, așezate în vitrine generoase, o pianină veche de peste 70 de ani, pe care se observă trecerea timpului, dar care este păstrată așa cum a fost donată, toate sunt expuse într-un spațiu care emană multă căldură și cultură.

    pianina-uniunea-armenilor-filiala-constanta

    ”Această pianină a aparținut răposatului doctor Calpaccian. Avem și o carte sculptată manual în piatră naturală, tot la un atelier din Constanța, iar pe ea vom grava o scurtă istorie a lui Manisalian. Ea va fi montată ulterior pe actuala locație a fostului Palat Manisalian de pe bulevardul Regina Elisabeta, unde, în prezent, este blocul SNC.

    povestile-armenilor-din-dobrogea

    Avem în expoziție fotografii vechi și o copertă a Araratului, o poză cu orfanii veniți în Constanța, care este stilizată și într-un tablou expus în sediu. De asemenea, există și anuarul, în original, cu pozele celor aproape 200 de copii orfani veniți în Portul Constanța în anul 1923, pe care i-a luat în grijă Manisalian, un armean de seamă al comunității.

    povestile-armenilor-din-dobrogea

    Scaunele din sediul Uniunii Armenilor Constanța au aparținut familiei Kumbetlian. Pe ele vor fi montate niște plăcuțe pe care va scrie că reprezintă o donație, tocmai pentru a ne aminti structura unui scaun simplu, de foarte multe zeci de ani.

    papusa-anaid-sediul-uniunii-armenilor-din-romania-filiala-constanta

    Pe hol avem păpușa Anaid, donată de Eli Orbocea, care este un artist desăvârșit și a făcut acest gest frumos și în virtutea relației foarte apropiate cu doamna Anaid Tavitian, iar, acum, această păpușă armeană aparține comunității.

    Tot pe hol este și un autograf al regretatului Virgil Coman, fostul director al Direcției Arhivele Naționale Constanța, un om extraordinar din punct de vedere al căldurii pe care a arătat-o nu numai armenilor și etniilor, ci, Constanței și Dobrogei, de aceea îl menținem aici, alături de noi.

    În vitrine avem toate cărțile cu autograf care au fost publicate de-a lungul anilor, de armenii din Constanța. Avem o întreagă infrastructură de expus, dar durează puțin până ne organizăm, deoarece dorim ca fiecare lucru prezentat, să spună și povestea lui”, afirmă președintele Uniunii Armenilor din România filiala Constanța, Liviu Merdinian.

    Patru armeni de seamă din Dobrogea, evocați în cadrul expoziției

    În sediul Comunității Armene din Constanța sunt spuse, pentru toți cei care vor să le afle, poveștile armenilor din Dobrogea.

    În vitrinele realizate din lemn masiv, montate în sufrageria bătrânului apartament, este evocată și memoria a patru armeni remarcabili din Dobrogea.

    expozitie-uniunea-armenilor-din-romania-filiala-constanta

    ”Vreau să le evocăm memoria a patru armeni de seamă din cadrul comunități: profesorul Garabet Kumbetlian, scriitorul Simion Tavitian, vânătorul și silvicultorul Alexandru Alaci și, nu în ultimul rând, domnul doctor Arsen Calpaccian.

    Oamenii aceștia au lăsat, pe lângă munca fiecăruia cu rezultate excepționale, o moștenire emoțională și un respect deosebit din partea întregii comunități, nu doar a celei armene.

    Ne hrănim cu ceea ce au construit înaintașii noștri. Au făcut lucruri remarcabile, iar pe lângă performanța în domeniul de activitate, numitorul comun al celor patru, fost modestia. Au fost niște personalități puternice, dar care copleșeau prin modestie, prin bunătate, respect și performanță.

    Dorința lor a fost să lase mai departe cunoștințele acumulate și să fie folositori și după nu mai ce sunt alături de noi, iar prin această expoziție dorim să perpetuăm experiența lor, cu greu câștigată”, a declarat dr. Liviu Merdinian, președintele Uniunii Armenilor din România filiala Constanța.

    Poveștile armenilor din Dobrogea sunt spuse prin obiectele lor de suflet, prezentate în expoziție

    Teatrologul Anaid Tavitian, a cărei zi de naștere este astăzi și căreia îi urăm ”La mulți ani!”, povestește că tatăl său, Simion Tavitian, avea darul oratoriei și a ținut peste 1000 de conferințe pe teme de politică internațională.

    povestile-armenilor-din-dobrogea

    El a debutat ca om de presă la 22 de ani și, de-a lungul îndelungatei sale cariere a fost distins cu foarte multe diplome și premii și a scris sute de articole. În ultimii lui ani de viață a publicat 8 volume, pe care le-a dedicat istoriei și devenirii neamului său armenesc. Ultima lui scriere, pe care a lansat-o în anul 2005, se numește ”Dobrogea, ținutul dintre Dunăre și Mare” și spunea că este foarte mândru că e armean născut în România și, mai ales, că este armean dobrogean.

    În sediul Uniunii Armenilor Constanța sunt expuse mai multe obiecte care i-au aparținut lui Simion Tavitian.

    ”Am donat mașina de scris a tatălui meu, pentru că, după 1990 toată lumea îl întreba dacă nu își cumpără un calculator.

    masina-de-scris-simion-tavitian

    A spus că nu, pentru că, pe el, sunetul clapelor îl inspira și a preferat să scrie la mașina de scris toată viața. Lângă aceasta este și foița de indigo cu care a scris la mașină pentru ultima dată.  Am donat stiloul lui, un obiect la care ținea, pentru că niciodată nu a scris cu pixul. De asemenea, sunt și fotografii și cărțile lui în expoziție”, a precizat fiica scriitorului, teatrologul Anaid Tavitian.

    Memoria doctorului Arsen Calpaccian este evocată în cadrul expoziției din sediul Comunității Armenilor Constanța.

    ”Doctorul Arsen Calpaccian a devenit o legendă prin felul în care și-a îngrijit bolnavii, făcând tot ce a fost posibil, prin înțelepciunea, încrederea și capacitatea sa de a pătrunde în tainele medicinei, ale bolii, dar și în sufletul omenesc. Priceperea acestui medic, cu siguranță va deține un loc de frunte în istoria medicinei constănțene, prin personalitatea complexă și realizările sale remarcabile ca medic, în lupta cu boala și cu suferințele pacienților.

    expozitie-obiecte-doctor-armean-arsen-calpaccian

    Și în prezent, la farmacia Miga din Constanța se pot solicita câteva dintre tratamentele unice elaborate de doctorul Arsen Calpaccian.

    În expoziție sunt expuse câteva obiecte care i-au aparținut doctorului Calpaccian: diplomă, microscop, dermatoscop, truse medicale, fotografia de absolvire, rețete, stetoscop, trusele de sterilizare. Sunt multe obiecte și ne bucurăm că s-au păstrat, mai ales că nu se mai găsesc nici în magazinele de antichități.

    A fost un om foarte iubit și apreciat. Din punct de vedere al profesionalismului, a fost unul dintre cei mai buni dermatologi pe care i-a avut Constanța. Cu un an înainte de a trece în neființă, citea mai mult decât rezidenții și specialiștii de azi, deși dânsul era pensionat de mulți ani”, am aflat de la președintele comunității, Liviu Merdinian.

    Garabet Kumbetlian, savantul modest care a iubit Constanța

    ”Domnul profesor a fost o persoană extrem de modestă. De la directori de liceu, conducători de cercuri științifice, de la academie, de oriunde, lumea vorbea cu respect despre profesorul Kumbetlian. Trăia pentru a lăsa mai departe ceea ce a acumulat, la fel ca și ceilalți armeni ale căror lucruri le avem în expoziție.

    garabet-kumbetlian-constanta-savant-profesor-inventator

    A scris foarte, foarte mult. Avem stiloul dumnealui în vitrină, avem ochelarii domniei sale, cărțile cu autograf și o parte din diplome. A trăit pentru comunitate și s-a bucurat când am inaugurat  monumentul Hacikar, în anul 2017, pe faleza Cazinoului. A fost un vis pentru domnia sa. Mă suna tot timpul și mă întreba când se va întâmpla.

    A trăit armenește extrem de puternic și a avut o satisfacție enormă, nu-i venea să creadă că, la un moment dat, o să ajungem și noi să avem o astfel de prezență, cu atât mai mult cu cât era un obiect adus din Armenia.

    În 2019, post-mortem a fost inaugurată și Biblioteca Garabet Kumbetlian, la Liceul Energetic, unde a fost o perioadă director.

    Savantul Garabet Kumbetlian, născut în Constanța, la 11 martie 1936 și plecat dintre noi la 3 ianuarie 2018, a publicat 26 de cărți: monografii, tratate, cursuri universitare și eseuri din domeniul mecanicii solidelor deformabile și rezistenței materialelor și 147 de articole.

    A făcut parte din conducerea unor mari manifestări internaționale de profil și este autorul a 27 de inovații, ceea ce este un lucru remarcabil. Și-a dedicat viața carierei profesionale, fără să acceadă la anumite poziții de conducere care i-au fost propuse și pe care le-a refuzat pe parcursul a zeci de ani”, a declarat Liviu Merdinian, președintele Uniunii Armenilor din România filiala Constanța.

    Alexandru Alaci, armeanul care a iubit natura și a împădurit suprafețe însemnate în toate zonele țării

    Din expoziția cu poveștile armenilor din Dobrogea, organizată de Comunitatea Armenilor din Constanța, nu lipsește nici Alexandru Alaci.

    ”Tata s-a născut în Focșani, în anul 1931, într-o familie de armeni așezați și harnici. De copil a deprins de la tatăl său dragostea pentru natură, vânătoare și câini. A avut apoi norocul să lucreze tocmai în aceste domenii, care au fost și hobby-urile lui.

    A cartat și a împădurit suprafețe însemnate în toate zonele țării, în calitate de silvicultor. Legat de câinii de vânătoare a parcurs toate etapele: crescător, dresor și arbitru, până la nivel internațional. A fost mândru că este armean și a participat la activitățile organizate de uniune și de biserică.

    alexandru-alaci-armean

    Am încercat să cuprind prin obiectele donate, toate activitățile pe care le-a avut tata. În privința câinilor am donat o mică parte dintre trofeele și cupele pe care le-a câștigat. Am oferit și o pasăre împăiată, pentru că a fost una dintre activitățile pe care le-a practicat tata cu multă pasiune. Sunt și câteva reviste și cărți din care vede activitatea lui publicistică pe teme de vânătoare, pentru că a publicat 5 cărți și numeroase articole”, a declarat fiica lui Alexandru Alaci.

    Poveștile armenilor din Dobrogea, o expoziție care merită să fie vizitată

    Expoziția organizată de Comunitatea Armenilor din Constanța este despre recunoștință și despre viața pe care acești armeni au dedicat-o profesiei, din dorința de a fi cei mai buni și de a lăsa ceva în urma lor.

    epozitia-povestile-armeniilor-din-dobrogea-constanta

    ”Dacă ar fi să tragem o linie, oamenii aceștia au fost extrem de performanți și talentați în domeniile lor de activitate, pe care le-au respectat și pentru care au muncit foarte mult.

    Toată această activitate și muncă au fost oferite nu armenilor sau Armeniei, ci României și comunității în care au trăit.

    Cred că este felul nostru de a spune ”Mulțumesc!” populației României, pentru felul în care ne-a primit. Chiar dacă noi suntem armeni, acești oameni au fost extrem de patrioți. Niciunul nu a vrut să plece de pe aceste meleaguri, cu toate că oferte și posibilități ar fi fost pentru fiecare dintre ei.

    expozitie-povestile-armenilor-din-dobrogea

    Au trăit intens și au dat înapoi tot ce au avut mai bun. Mândria noastră este că au fost armeni și le mulțumim că au fost alături de noi și că avem ce povesti despre armenii noștri. Ei au rămas niște valori-călăuze pentru noi”, spune Liviu Merdinian.