Tag: expozitie

  • „Călătoria”–expoziție de pictură Mirela Dimcea la Muzeul de Artă Constanța

    „Călătoria”–expoziție de pictură Mirela Dimcea la Muzeul de Artă Constanța

    Sâmbătă, 8 noiembrie, începând cu ora 15.00, la Muzeul de Artă Constanța va avea loc vernisajul expoziției de pictură „Călătoria”, cu lucrări semnate de artista Mirela Dimcea.

    Cu un parcurs educativ și profesionalcare combină în mod fericit facultatea de filosofie și cea de pictură, Mirela Dimcea este o prezență distinctă în lumea artiștilor constănțeni, cu un univers ideatic aparte, ce reușește prin desen și culoare să propună o viziune meditativă asupra lumii. Artista este și un iubit formator și educator al viitorilor artiști, profesoară la Colegiul de Arte „Regina Maria” din Constanța. Acest lucru face ca valențele picturii sale să fie dublate de intențiile pedagogice, iar lucrările să își îmbogățească astfel semnificațiile.

    Expoziția este curatoriată de Lelia Pîrvan-Rus, directorul Muzeului de Artă Constanța, care referindu-se la creația artistei Mirela Dimcea afirma:„În periplul său academic bucureștean, Mirela a avut șansa de a se afla în preajma unor artiști importanți precum: Vasile Grigore, Gheorghe Anghel, Sorin Ilfoveanu, Ștefan Câlția, Ion Sălișteanu, Mirel Zamfirescu, Alexandru Chira, însă, poate cel mai important pentru un creator, prezența acestor nume importante ale artelor vizuale românești nu i-au atenuat deloc puterea de a rezista tentației mimetice.

    În toată creația sa, artista este fundamental interesată să picteze locul unde omul se întâlnește în Călătoria sa cu infinitul: prin coloristica aleasă, miturile capătă carne și respiră, îngerii se apropie de noi și ne veghează, iar grădinile pline de întâmplări cotidiene se deschid spre cer; tema iubirii de semeni constituie, cumva, firul roșu al expozițiilor sale (roșul sangvin fiind dealtfel o dominantă a cromaticii sale).

    Ciclurile de picturi prezente în expoziția actuală au în miezul lor Omul, cu proiecțiile și cu semnele universului său spiritual. Destinul personajelor sale împrumută ceva din tihna orelor de relaxare, dintr-o existență marcată de contemplare și meditație, care nu are însă de-a face cu nici un fel de dramatism sau patos existențial – expresionist, chiar dacă ritmul viguros ale desenelor sale, bogăția cromatică și apetența pentru compozițiile deschise ne-ar putea îndrepta gândul într-acolo.

    Omul, în lucrările artistei, reprezintă simbolul etern, iar faptul că ea poate fi catalogată ca un artist figurativ este un lucru cert, însă lucrările sale sunt foarte simbolice și dincolo de clasificări, ele sunt martorii tăcuți ai unei vieți intens spiritualizate și a unei viziuni stenice asupra vieții: îngerii Mirelei au aripi pentru zbor, dar reprezintă și porțile care leagă pământul și divinul. Biserica, cu arcade și scări, devine un loc de trecere,în timp ce Adam și Eva nu sunt prezentați ca niște damnați, ci reprezintă cuplul primordial, aflat în căutarea cunoașterii. În grădinile ei, păsările, peștii, caii și pisicile reprezintă alfabetul unei lumi în care formele și culorile se completează reciproc și trăiesc într-o deplină armonie, completată de ocruri sau violeturi care se echilibrează cromatic.

    În compoziții de largă respirație, artista alternează suprafețele de culoare compacte ce își găsesc ecoul în pete vibrate sau transparente, iar formele intersectate, ca niște armături desenate în spațiul compozițional semnifică, de fapt, planuri suprapuse, sedimentări și posibile călătorii într-un timp și spațiu alternativ, reprezentând tot atâtea variante de decriptare a mesajului poetic.În Călătoria sa, privitorul se apropie de oameni, îngeri, animalele care îi populează pașnic grădinile, pentru că pictura sa se adresează în primul rând celor care caută frumusețea dincolo de aspectul exterior, celor care sunt familiarizați cu termenul prin care vechii greci denumeau frumusețea, Kalos, care devenea în accepțiunea lui Platon o cale, o metodă de inițiere. Acest tip de construcție trimite la ideea de timp stratificat, de memorie, post-memorie, discurs și experiență personală, toate condensate în imagini și teme specifice unui absolvent de filosofie, dar și unui artist care pune întrebări esențiale prin temele abordate. O altă particularitate a picturii sale, dar și a artistului este ambivalența: Mirela este ea însăși un amestec de emoție și putere calmă, de siguranță afișată și fragilitate asumată.Astfel, artista nu își propune să șocheze, dar tocmai prin această discreție rafinată a picturii și a retoricii filosofice,ea reușește să transmită un sentiment de forță.

    Pentru cei care vor să îi înțeleagă lucrările, putem spune că ele se aseamănă artistei: Mirela este o pictoriță care îți arată că fragilitatea poate fi mai tare decât zidurile și că, uneori, puterea stă nu în violența imaginii, ci înreziliența artistului care își cunoaște forța creatoare.Vă invităm așadar într-o Călătorie prin universul pictural al Mirelei Dimcea, pentru a descoperi locul secret în care emoția se transformă în imagini poetice,pline de armonie”.

    Expoziția este organizată cu sprijinul Consiliului Județean Constanța, iar publicul iubitor de artă poate admira lucrările expuse în lunile noiembrie și decembrie ale anului 2025.

  • „In memoriam, Gabriel Stratulat”  – expoziție la Muzeul de Artă Constanța

    „In memoriam, Gabriel Stratulat” – expoziție la Muzeul de Artă Constanța

    Vineri, 7 noiembrie, la ora 14.00, la Muzeul de Artă Constanța se deschide expoziția „In memoriam, Gabriel Stratulat”. Expoziția reunește lucrăride pictură și grafică, semnate de artistul Gabriel Stratulat și o serie de lucrări de pictură, grafică și ceramică, realizate de artiști invitați în expoziție. Sunt invitați să expună artiștii Simion Bercu, Flori Burcea, Mari Cebanu, Gheorghe Caruțiu, Gheorghe Dragomir, Gabriela Drăghici, Ion Drăghici, Octavia Consuela Feizula, Felicia Grosu, Alexandru Isopescu, Vasilică Lazăr, Traian Oancea, Veronica Oancea, Ioana Rudi Paragină, Gabriela Adriana Ștefăneanu.

    Pictor și grafician, artistul Gabriel Stratulat(1958–2023) s-a născut la Târgul Frumos, județul Iași, aabsolvit Liceul de Arte Constanța, promoția 1978 și, ulterior, Academia de Arte „Luceafărul” din București. A fost membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, înregistrând o activitate artistică intensă și rămâne în amintirea celor care l-au cunoscut ca un artist plastic ce avea o căutare profundă, care transforma privitorul într-un participant activ al experienței vizuale.

    În centrul creației artistului Gabriel Stratulat se află ideea picturii ca un spațiu al introspecției, o punte între concret și imaterial. De la primele sale incursiuni în lumea artistică, traseul său a fost marcat de o profundă căutare a expresiei vizuale autentice. Activitatea sa expozițională a constat în participări numeroase la expoziții personale și de grup, atât în România, cât și în străinătate, iar lucrări ale sale se află în colecții particulare din țară, dar și din afara țării.

    Curatorul expoziției este artistul plastic Ion Drăghici.

    Expoziția este organizată cu sprijinul Consiliului Județean Constanța și va fi deschisă publicului în perioada 7noiembrie – 7 decembrie 2025.

  • Expoziția ,,ARS SACRA. Primul mileniu al erei creștine în Dobrogea”

    Expoziția ,,ARS SACRA. Primul mileniu al erei creștine în Dobrogea”

    Beneficiind de înaltul patronaj al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, cu susținerea Primăriei Municipiului Iași și a Consiliului Județean Constanța, Muzeul Municipal „Regina Maria” Iași și Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, în colaborare cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică INOE 2000 și Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, organizează expoziția ,,ARS SACRA. Primul mileniu al erei creștine în Dobrogea”.

    Vernisajul va avea loc vineri, 10 octombrie 2025, de la ora 17:00, la galeria de la parterul Palatului Braunstein din Iași, unul dintre cele mai reprezentative spații culturale ale orașului. Expoziția aduce în fața publicului o selecție excepțională de artefacte care ilustrează pătrunderea și consolidarea noii religii în spațiul estic al Imperiului Roman, mai exact în zona Dobrogei, un teritoriu esențial în formarea identității creștine timpurii pe teritoriul actual al României.

    Expoziția reunește bunuri culturale de o valoare istorică deosebită, piese arheologice din secolele III-X d. Hr., precum și o replică a celebrului mormânt pictat de la Tomis, un monument funerar de o mare valoare artistică și istorică, recent reabilitat și introdus în circuitul turistic.

    Expoziția oferă publicului ocazia de a descoperi, într-un cadru științific și cultural aparte, patrimoniul arheologic și spiritual al primului mileniu creștin, grație unui demers muzeal care reliefează o excepțională colaborare interinstituțională între Muzeul Municipal „Regina Maria” Iași și Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

    Expoziția va fi deschisă publicului în perioada 10 octombrie 2025 – 15 ianuarie 2026.

  • Atelier de creație și vernisajul expoziției „Atelier”, la Muzeul de Artă Constanța

    Atelier de creație și vernisajul expoziției „Atelier”, la Muzeul de Artă Constanța

    Fotografii de la atelierul de creație și de la vernisajul expoziției „Atelier” a artiștilor Ion Tițoiu și Sever Iustian, de la vernisajul de sâmbătă, 4 octombrie 2025, care a avut loc la Muzeul de Artă Constanța, ne-au fost trimise de către reprezentanții instituției de cultură.

    Copiii îndrăgesc arta contemporană așa că s-au lasat inspirați de simboluri și de materia picturii pentru a realiza lucrări armonioase.

    Chiar dacă vremea a fost mohorâtă, atmosfera a fost boemă și veselă.

    Participanții au avut parte de o audiție muzicală în atelierul artistului Ion Tițoiu, unde maestrul i-a așteptat cu bunătăți și gravuri alese.

    Desfășurarea activităților de la Muzeul de Artă Constanța a fost însoțită de procesul de creație al maestrului.

    Un punct de atracție major al expoziției îl reprezintă „Fabrica de gravură”, amenajată în ultima sală dedicată expozițiilor temporare, de la parterul clădirii instituției.

    În zilele în care muzeul este deschis pentru public, în intervalul orar 11.00–14.00, artistul Ion Tițoiu va fi prezent pentru a realiza demonstrații practice. Folosind presa de gravură, „Regina”, cum îi place artistului să o numească, Ion Tițoiu va crea lucrări pe care le va dărui vizitatorilor participanți la aceste sesiuni demonstrative.

    Activitatea a fost coordonată de Smaranda Tulea și Ramona Popescu.

    Pentru atelierele de creație, vizitele și ghidajele cu grupuri prin Programul Național Școala altfel și Săptămâna verde, vă rugăm să vă programați din timp pe adresa de mail a muzeului: muzeuartacta@yahoo.com.

    Vom confirma în funcție de numărul de locuri disponibile.

    Activitatea se desfășoară în fiecare săptămână:

    – Sâmbătă la Muzeul de Artă Constanța de la ora 11:00 la ora 13:00,

  • „Oglinda frumuseții! De la simplitatea femeii la divinitatea zeiței în Antichitate”, o nouă expoziție organizată de MINAC

    „Oglinda frumuseții! De la simplitatea femeii la divinitatea zeiței în Antichitate”, o nouă expoziție organizată de MINAC

    Muzeul de Istorie Națională și Arheologie (MINA) Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța, în parteneriat cu Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad și Palatul Culturii – Complexul Muzeal Național „Moldova”, invită publicul la vernisajul expoziției „Oglinda frumuseții! De la simplitatea femeii la divinitatea zeiței în Antichitate.

    Obiecte din colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța”. Evenimentul va avea loc sâmbătă, 11 octombrie 2025, ora 11 00 , la sediul muzeului gazdă din strada Vasile Pârvan nr. 1, etaj I, municipiul Bârlad.

    Expoziția este organizată și itinerată de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în temeiul unei bunei colaborări cu Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad și Palatul Culturii – Complexul Muzeal Național „Moldova” din Iași. Aceasta poate fi vizitată în perioada 11 octombrie 2025 – 21 ianuarie 2026, la adresa menționată anterior.

    Demersul curatorial este coordonat de specialiștii MINA Constanța, dr. Ana Cristina Hamat și dr. Aurel Constantin Mototolea, echipa fiind completată de specialiștii Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad, dr. Mircea Oancă și conservator Ionela Claudia Scutaru, precum și de cei ai Muzeului de Istorie a Moldovei, dr. Ioan Iațcu și conservator Ecaterina Dediu.

    Expoziția reunește 158 de artefacte din colecția muzeului constănțean, deosebit de valoroase din punct de vedere istoric și patrimonial. Acestea provin din cercetările arheologice realizate pe teritoriul și în zona limitrofă a anticului Tomis. Alături de ele, publicul va putea admira și o serie de piese remarcabile, descoperite în alte localități dobrogene: Durostorum (actuala Silistra), Ostrov, Callatis (actual Mangalia), Histria, Adamclisi, Capidava,

    Pârjoaia/Izvoarele, Olimp, Urluia, Fântâna Mare, Cobadin (județul Constanța) și Cerna (județul Tulcea).

    Tema centrală a expoziției este Feminitatea în antichitatea greco-romană, ilustrată sub multiplele sale forme. Exponatele reflectă condiția femeii în diverse medii sociale, realizând totodată un paralelism între profan și divin. Prin tematica abordată, structura expoziției și patrimoniul prezentat, manifestarea se adresează unui public larg, de toate vârstele – atât celor pasionați de cunoașterea trecutului, cât și celor care apreciază frumosul și conceptul de „etern feminin”.

    În acest scop, vor fi prezentate artefacte valoroase din patrimoniul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, precum bijuteriile din aur și argint sau inventarul funerar al celebrei „doamne de la Olimp”, alături de obiecte mai puțin cunoscute, provenite din descoperiri recente. Bogăția și varietatea acestor inventare funerare sunt evidențiate de prezența a numeroase bijuterii realizate din materiale prețioase, precum și a unor opaițe,  unguetaria și vase rare desticlă, alături de vase din lut, obiecte din metal, gagat (cărbune), piatră, os și corn. Totodată, va fi expus în premieră un inventar funerar feminin, recuperat recent din necropolele tomitane.

    Exponatele ilustrează viața și rolul femeii în epoca romană, de la naștere și până la moarte, surprinzând aspirațiile, bucuriile și necazurile care însoțesc parcursul existenței.

    Demersul expozițional include și portrete feminine lucrate în marmură și piatră locală, reprezentând chipuri ale unor femei din antichitate. Colecția este completată de o serie de artefacte rare, ce înfățișează împărătese romane din secolele II-V d.Chr., mărturii ale statutului și rolului esențial pe care acestea îl dețineau în cadrul casei imperiale. Importanța femeii în societatea antică este reflectată și prin poziția de prim rang a zeițelor în ierarhia cerească, expoziția fiind întregită de monumente votive dedicate unor divinități feminine, precum Grațiile, Hecate, Isis, Venus sau Cybele.

    Prin bogația și valoarea deosebită a artefactelor prezentate, expoziția „Oglinda frumuseții! De la simplitatea femeii la divintatea zeiței în Antichitate. Obiecte din colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța” se remarcă drept unul dintre demersurile expoziționale semnificative realizate în ultimii ani de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

    Reprezentanții MINAC ne invită să vizităm expoziția și să descoperim poveștile fascinante ale unor personaje feminine care au trăit în Tomisul antic, redescoperind femeia în multiplele sale ipostaze, de la simplă muritoare la matroană bogată, de la împărăteasă semi-divină la zeiță atotputernică.

  • „Aromânii – meșteșug și artă”, o nouă expoziție la Muzeul de Artă Populară Constanța

    „Aromânii – meșteșug și artă”, o nouă expoziție la Muzeul de Artă Populară Constanța

    Muzeul de Artă Populară Constanța, organizează în perioada 5 septembrie – 9 noiembrie expoziția temporară „Aromânii – meșteșug și artă”, realizată cu piese din patrimoniul propriu.

    Realizată pe baza colecțiilor muzeale alcătuite între anii 1973-1980, ca urmare a unei ample cercetări etnografice în localitățile dobrogene unde au locuit aromânii (Cogealac, Tariverde, Cobadin, Medgidia, Râmnic, Mihail Kogălniceanu, Beidaud, Stejaru), expoziția prezintă mărturii incontestabile de viață materială referitoare la aceștia.

    În cele două săli expoziționale sunt etalate piese de port popular, podoabe, țesături de interior, deosebit de valoroase, dar și obiecte de uz gospodăresc din aramă, cu o vechime de peste o sută de ani, multe dintre acestea fiind clasate, conform legii, în categoria Tezaur.

    Un loc special în expunere îl ocupă piesele de costum din categoria hainelor mari, de vreme rea, confecționate din țesătură din lână dată la piuă, pentru a li se asigura impermeabilitatea. Alături de acestea, sunt prezentate costume de sărbătoare femeiești și bărbătești, folosite la diferite ocazii, spectaculoase fiind cele purtate în cadrul ceremonialului nunții. Totodată, sunt expuse și costume purtate de aromâncele tinere în diferite momente festive, realizate din catifea, țesătură scumpă și de lux.

    Din rândul podoabelor confecționate din argint (asime), care accesorizau costumul de sărbătoare, se remarcă „tasurile” și cerceii de tâmplă („minghiuși”), care se fixau pe căciula de mireasă.

    De asemenea, sunt prezentate piese nelipsite din interiorul locuinței aromânești precum pernele („căpitin’iu”, la singular) și alte țesături din lână sau păr de capră cu rol practic și decorativ: cerga („doaga”), iambula, „înflucata”, „sazma”.

    Prelucrarea artistică a metalelor este pusă în evidenţă printr-o serie de obiecte de uz gospodăresc (căldări – „bărgace”, ghiumuri, tăvi) lucrate din aramă, prin ciocănire, la cald sau la rece, întâlnite la aromâni, dar comune întregului spaţiu al Peninsulei Balcanice.

    Expoziția „Aromânii – meșteșug și artă” este inclusă în programul „Zilele Culturii Armânești”, derulat de Comunitatea Armână din România, partener cultural al Muzeului de Artă Populară Constanța.

    Vernisajul este programat vineri, 5 septembrie, de la ora 16.00.

  • Expoziția Silviu Purcărete – 50 de ani de teatru la Cazinoul din Constanța

    Expoziția Silviu Purcărete – 50 de ani de teatru la Cazinoul din Constanța

    În perioada 19 august – 12 septembrie 2025, publicul este invitat la Cazinoul din Constanța pentru a vizita expoziția de fotografie Silviu Purcărete – 50 de ani de teatru, un eveniment inedit din cadrul Stagiunii Estivale a Artelor Spectacolului – SEAS 2025, organizată de Teatrul de Stat Constanța, cu finanțarea Consiliului Județean Constanța.

    Expoziția este realizată de Asociația culturală Vis-à-Vis, curator fiind Adriana Moca, și reunește o selecție impresionantă de fotografii din arhiva personală a regizorului, semnate de artiști vizuali români și internaționali, printre care: Mihaela Marin, Iulian Ursachi, Patrick Fabre, Sean Hudson, Pierre Borasci, Thilo Beu, Silviu Purcărete, Rareș Zaharia, Adi Bulboacă, Eöri-Szabó Zsolt, Helmut Stürmer, Peter Uhan, Aki Tanaka, Petru Cojocaru, Aoi Itoh, Nicu Cherciu.

    Adriana Moca, actriță și curatoarea expoziției Silviu Purcărete – 50 de ani de teatru care, în sfârșit, a ajuns și la Constanța, a lansat o invitație pentru public: „Itinerarea unei expoziții e similară cu o premieră pentru care repetițiile au loc doar în imaginație, unde spațiul se poate comporta ca-n „Spuma zilelor”, mofturos și surprinzător. Anxietățile cresc și tot cresc până vezi imaginile făcându-și cu ochiul într-o logică niciodată cronologică, ci senzorială.

    Marți, 19 august, e celebrată Ziua mondială a fotografiei. O vom sărbători cu 55 de imagini, atât cât ne permite spațiul Cazinoului din Constanța, din spectacole semnate de Silviu Purcărete.

    Dacă sunteți prin preajmă, considerați-vă invitați într-o călătorie imaginară spectaculoasă”. Expoziția va beneficia de un moment special: finisajul, organizat la începutul lunii septembrie, în prezența regizorului Silviu Purcărete, care va conduce, în aceeași perioadă, un workshop dedicat actorilor Teatrului de Stat Constanța.

    Totodată, Teatrul de Stat Constanța anunță că în 2026 este preconizată montarea unui spectacol în regia lui Silviu Purcărete, un eveniment de mare importanță pentru scena teatrală românească.

    Silviu Purcărete – un regizor de talie mondială cu rădăcini la Constanța

    Născut în 1950, la București, Silviu Purcărete este unul dintre cei mai importanți regizori de teatru contemporan, recunoscut pe plan internațional pentru viziunea sa inovatoare și spectacolele montate pe mari scene ale lumii, de la Royal Shakespeare Company la Tokyo Metropolitan Theatre. A colaborat cu teatre de prestigiu din România, Franța, Marea Britanie, Japonia, Austria, Ungaria, Portugalia, Norvegia, Germania, iar creațiile sale au fost recompensate cu numeroase premii internaționale. „Faust”, producția Teatrului Național „Radu Stanca” din Sibiu este, probabil, cel mai cunoscut spectacol al său, atât în România, cât și în străinătate, în această toamnă împlinind 18 ani și 300 de reprezentații de la premieră.

    Cariera lui Silviu Purcărete a început în anii ’70 chiar la Teatrul din Constanța, ceea ce face ca această expoziție să fie nu doar un eveniment cultural major, ci și un omagiu adus legăturii speciale dintre marele regizor și orașul de la malul mării. Hecuba de Euripide, Miles Gloriosus de Plaut, Legendele Atrizilor, spectacol care a avut o singură, legendară, reprezentație, în cetatea Histria sunt câteva dintre titlurile puse în scenă la Constanța de Silviu Purcărete.

    Expoziția Silviu Purcărete – 50 de ani de teatru vă așteaptă la Cazinoul din Constanța, în perioada 19 august – 12 septembrie 2025, fiind inclusă în circuitul de vizitare al Cazinoului.

  • Expoziția „Regalitatea, Marea și Marina”, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța

    Expoziția „Regalitatea, Marea și Marina”, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța

    Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în parteneriat cu Societatea de Cartofilie Stella Maris, Muzeul Național al Marinei Române și cu Arhivele Naționale Constanța (SJAN CT), aduce în atenția publicului expoziția „Regalitatea, Marea și Marina”, un eveniment care valorifică mărturii autentice, adevărate ancore în istorie, privind prezența Familiei Regale la Constanța, cu ocazia diferitelor evenimente și, mai ales, participarea anuală la festivitățile dedicate Zilei Marinei.

    Demersul, inițiat de Societatea de Cartofilie Stella Maris, valorifică o serie de artefacte și mărturii foto-documentare sugestive pentru tema aleasă. Astfel, expoziția reunește exponate din colecțiile particulare Gabriel Octavian Nicolae, Marian Moșneagu, Zetu Harrys, Eduard Chirilov, Ștefan Constantinescu, George Barcaru și Șerban Drăgușanu, completate armonios de o selecție de plachete și medalii din Colecția de Numismatică a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

    Documentele de arhivă, atent selecționate de specialiștii din cadrul Arhivelor Naționale Constanța, vin să completeze, în mod fericit, perspectiva noastră asupra temei abordate, fiind mărturii documentare extrase din fondurile arhivistice Primăria Municipiului Constanța, Căpitănia Portului Constanța, Căpitănia Portului Mangalia, precum și Colecția de fotografii, aflate în patrimoniul S.J.A.N.C. Cele mai importante înscrisuri sunt corespondența dintre Primăria Constanța și instituțiile centrale, documente ale Ligii Navale Române, circulare ale Direcțiunii Marinei Comerciale către căpităniile porturilor, ordine, programe oficiale, afișe și alte materiale ce ilustrează importanța acordată pregătirii și desfășurării evenimentelor.

    Nu în ultimul rând, artefactele Muzeului Național al Marinei Române – uniforme militare din perioada Marinei Regale și trei machete de nave reprezentând celebrul vas-școală Mircea, Fregata Regina Maria și Fregata Regele Ferdinand – sunt exponate ce ilustrează strânsa legătură pe care Familia Regală a avut-o cu Marina Română în perioada primei jumătăți a sec. al XIX-lea.

    Expoziția propune, așadar, o călătorie vizuală prin intermediul artefactelor și a izvoarelor foto-documentare și arhivistice, relevând eleganța și solemnitatea uneia dintre cele mai importante sărbători, dedicată Marinei Române, marcată de prezența și sprijinul Familiei Regale.

    La finalul vernisajului va avea loc și lansarea celui mai recent număr, nr.2 (6) /2025 al revistei editată de Societatea de Cartofili Stella Maris, colegiul de redacție propunând un număr festiv dedicat zilei de 15 August și profundei ei semnificații, marcată an de an, la malul mării.

     Expoziția poate fi vizionată, în mod gratuit, în perioada 14 august -30 septembrie. Vernisajulv a avea loc joi, 14 august 2025, ora 17:00, la sediul administrativ al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (str.Arhiepiscopiei nr. 7), într-un periplu, de data aceasta nu pe mare, ci pe valurile istoriei.

  • „Îngerii de lângă noi”, expoziție organizată de Muzeul Național al Marinei Române în parteneriat cu Centrul Cultural „Teodor T. Burada”

    „Îngerii de lângă noi”, expoziție organizată de Muzeul Național al Marinei Române în parteneriat cu Centrul Cultural „Teodor T. Burada”

    Marți, 29 iulie 2025, începând cu ora 12.00, la Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin” va avea loc vernisajul expoziției „Îngerii de lângă noi” ce poartă semnătura binecunoscutul artist plastic Levente Csatlós, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România și al Uniunii Artiștilor Plastici din Ungaria.

    Evenimentul este organizat de Muzeul Național al Marinei Române în parteneriat cu Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada, cu prilejul Zilei Marinei Române – 15 august.

    Expoziția poate fi vizitată gratuit, în perioada 29 iulie-18 august 2025, în următorul program: luni-vineri – interval orar 10.00-20.00 și sâmbătă-duminică interval orar 12.00-20.00

    ÎNGERII DE LÂNGĂ NOI

    „Dimineața era la fel de frumoasă ca cea de ieri și ca cea viitoare

    Înainte de Facerea Lumii, din primele scântei de Lumină, Dumnezeu a zămislit îngerii. Îi puteai vedea roind prin Paradis, aidoma unor albinuțe îmbelșugate cu polen pe aripile lor străvezii. Era liniște și pace. Țesătura vieții prindea contur, iar apele începeau să se coloreze în tonurile purtătorilor de Lumină: turcoazul catifelat, verdele smarald, albastrul celest și indigoul purtau licări de răsărit de Soare ce transfigurau apa în puritatea pântecului de fecioară. Din când în când, câte o rază gâdila pământul făcându-l să zâmbească. Primul surâs recunoscător născu viața. Bucuria era atât de copleșitoare încât pădurile începuseră a înverzi în toate nuanțele, iar munții prinseseră a se înălța pentru a săruta Cerul. Îngerii vegheau.

    Undeva, la capătul lumii, mă oprisem puțin pentru a recuprinde totul. Apa era la fel de darnică, iar Soarele neschimbat. În admirația crepusculului, o barcă se iți înaintea ochilor. Purta culorile

    începuturilor. Același verde, albastru, turcoaz și indigo o pictau armonios. M-am îndrăgostit pe loc. Abia după aceea am observat urmele loviturilor de topor. Fusese peticită, iar căușul ei vindecat de mâini pline de iubire. Am aflat atunci că Lumea primise în gazdă sentimente precum invidia, ura, lăcomia, lipsa de admirație, însă, tot atunci, am învățat că ele se pot alchimiza prin iubire în speranță, bucurie, admirație, dărnicie. Și așa, Lumea avea să redevină viață, ca la Început. Așa am înțeles desăvârșirea. Întregul prin vindecare nu era rana produsă, ci manifestarea plenară a Creației în dragoste, prin putința reparației. Un întreg nedivizat. Îngerii roiau ca albinuțele. Îi puteai recunoaște ușor după felul în care bunul lor simț semăna pretutindeni discreția Universului. Nu cereau nimic, în schimb, dăruiau totul, iar acesta era singurul mod de recunoaștere, bunătatea lor. Acea bunătate care nu cerea dovada concret- demonstrativă a vreunei mulțumiri ulterioare.

    O bunicuță în halat de casă împărțea gogoși copiilor de pe stradă. În buzunare avea un mănunchi de pene de porumbel. Mirosea a pudră de zahăr și cocă dospită. Puțin mai încolo, pe baltă, un pescar cu inimă mare dăruia peștii înapoi apelor, binecuvântându-i cu un surâs, amintindu-le naturalețea înotului fără griji și încrederea în generozitate. În mijlocul pădurii, cerbul oglindea constelațiile prin sine în sufletele tuturora, așezând roua dimineții prin răsuflarea sa pe fiecare frunză martor al renașterii. Perseidele zâmbeau, iar Calea Lactee își aranja trena în mod ceremonios. Un pui de lup făcea tumbe de veselie pentru a-și onora binefăcătorul. Fusese mângâiat pe creștet, atunci când lumea uitase de ea și de el și se confundase cu tristețea întunericului. Un băiețel cu sufletul în constelații, oglindea Steaua Nordului, arătând direcția îngerului navigator. Acolo, în vuietul mării, negreala prinsese contur. Sfântul își aminti de edecari și de truda neclintită a acestora de a aduce șlepurile la mal. Clipi adânc. În viziunea lui, se arăta o barcă-viață doborâtă și înecată în adâncuri. Mai apoi, un soi de lumină încă neîntâlnită se

    arătă la linia orizontului. Era Speranța. Mai clipi încă odată și negreala dispăru. Dincolo de ape, un copil culegea cireșe. Avea aripi- frunze. Nervurile se contopeau cu bătăile inimii lui. Un matelot închina un pahar de rom în cinstea grațiilor sale, iar corăbiile răspundeau înfoindu-și velele asemenea unor fuste atinse de vânt. Mestecenii își înălțau coloana alb-argintie născând Începutul. Era așa cum trebuia să fie.

    Dimineața era la fel de frumoasă ca cea de ieri și ca cea viitoare.” Alina Csatlos