Discover Dobrogea

Category: Gastronomie&Vinuri

Mancaruri si vinuri traditionale in Dobrogea

Vinurile Cramei Hamangia au povești inspirate din istoria Deltei Dunării

Vinurile Cramei Hamangia sunt despre stările de spirit și emoțiile Gânditorului modern, despre oamenii minunați care trăiesc în Deltă, locul de basm înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO. Cu nume inspirate din istoria Deltei Dunării, Pagaia, Ataman și Kultura, vinurile produse în ediții limitate la Crama Hamangia au propriile povești și sunt foarte apreciate de consumatori și premiate la concursurile naționale și internaționale.

Vinurile Cramei Hamangia, povestea a trei generații de viticultori

Povestea vinurilor Cramei Hamangia a început în urmă cu peste 100 de ani. Inițial, ea a fost scrisă de Necula Bălan, bunicul actualului proprietar al cramei, care s-a mutat în perioada interbelică în fostul sat Hamangia, acum denumit Baia, din județul Tulcea.

Pe pământurile cumpărate în Dobrogea, Necula Bălan și-a sădit o plantație de viță-de-vie cu butași pe care i-a adus de la podgoria Nicorești și a început să producă vin, în cantități mici.

Fiii săi au preluat pasiunea pentru viticultură și au continuat această meserie, care a devenit tradiție în familia Bălan, dar, în același timp, ei au continuat scrierea poveștii despre vinurile Cramei Hamangia.

După anul 1990, inginerul Ion Bălan, actualul proprietar al Cramei Hamangia a reluat activitatea în domeniul viticulturii și a început să producă vinuri pe plantația din localitatea Baia.

”Toată povestea viei și vinului de la Baia se leagă de localitatea în care se află plantația, de localizarea sa în proximitatea Deltei Dunării, fiind folosite elementele specifice Deltei, pe care, astfel, le promovează.

Viticultura a fost îndeletnicirea preferată a părinților și bunicilor mei. Familia mea a întrerupt această activitate în perioada colectivizării, atunci când via pe care o deținea a fost preluată de CAP. Abia după anul 1990 am reluat activitatea de tradiție a părinților și bunicilor și am început să produc vinuri așa cum am învățat de la ei”, a declarat pentru Discover Dobrogea Ion Bălan, proprietarul Cramei Hamangia.

Acum, suprafața totală a plantației este de aproximativ 50 de hectare, pe care sunt cultivate diverse soiuri.

Vinurile Cramei Hamangia au o strânsă legătură cu Delta Dunării și cu trecutul ei istoric

Fiecare gamă din vinurile Cramei Hamangia are o poveste și un simbol cu trimitere în zona deltaică din care provine.

”Pagaia sau vâsla este unealta cel mai des mai folosită de oamenii Delta Dunării. Sticla de vin are forma unei pagaie, iar eticheta simbolizează un culoar de concurs, astfel că îl determină pe cel care consumă vinul să se gândească la semnificația etichetei. Consumatorii conștientizează că desenul reprezintă, de fapt, niște culoare de concurs și sunt invitați să pornească în această întrecere continuă, care este viața.

Gama Ataman fost denumită astfel, în cinstea primilor atamani care s-au așezat la începutul secolului al XVIII-lea în Delta Dunării. Atamanii erau comandanții militari ai cazacilor, iar ulterior, termenul a fost utilizat pentru șefii ambarcațiunilor pescărești.

Gama Kultura are o semnificație mai vastă. Ea ne amintește de Cultura Hamangia și cea a viței-de-vie, care este la fel de veche, dar și de multiculturalitatea etnică din județul Tulcea. Pe eticheta gamei Kultura este o grafică pestriță, care reprezintă mix-ul etnic prezent în zona Dobrogei de Nord, dar care, în ansamblu este foarte frumos și într-o armonie deplină. Tocmai de aceea, sloganul gamei este: ”Cultură de vinuri și gânduri”, a precizat Ion Bălan, proprietarul Cramei Hamangia.

Vinul bun începe din vie

În podgoria Cramei Hamangia, totul este dus la perfecțiune, pentru că vinul bun iese doar dintr-o vie sănătoasă și bine îngrijită. Via este tăiată și legată perfect, rândurile sunt bine ordonate, spațiul dintre ele este curat, iar butucii sunt irigați prin picurare, astfel încât să fie asigurat necesarul de apă pentru fiecare plantă.

”Avem convingerea că vinul bun se face încă din vie, de aceea acordăm foarte mare atenție modului în care o îngrijim. De asemenea, recoltăm strugurii doar manual, iar pe tot traseul de la vie și până la cramă se urmărește ca fructele să nu fie depreciate. Chiar și în procesul de vinificație, toate acțiunile sunt monitorizate în permanență.

Tehnologia pe care am achiziționat-o în dotarea cramei este de ultimă oră, astfel că toate procesele sunt controlate, iar temperatura de fermentare este urmărită prin tablouri de comandă pentru fiecare vas în parte. Astfel, reușim să extragem din boabele de struguri toate aromele și calitățile pe care acestea le au, în funcție de specificul fiecărui soi”, spune proprietarul Cramei Hamangia, Ion Bălan.

Oenologul, responsabilul cu producerea vinului

Pentru că orice cramă care se respectă are și un oenolog, Andrei Sorica este responsabil pentru vinurile Cramei Hamangia. El este coordonat de ”tatăl vinurilor dobrogene”, Nicolae Itu, cel mai bun oenolog din regiune.

”Încă de când s-au pus bazele cramei s-a dorit obținerea de vinuri de foarte bune și a fost nevoie de o atenție sporită în plantație pentru a produce struguri de calitate, care să ofere, apoi, vinuri de calitate.

S-a dorit ca vinurile de la Crama Hamangia să fie unice, bazate pe arome specifice zonei și am căutat să creăm vinuri cât mai plăcute, mai fine și deosebite.

Oenologul este foarte important, pentru că el stabilește momentul în care trebuie recoltați strugurii, în funcție de tipul de vin pe care dorește să îl obțină: sec, demisec, demidulce sau poate chiar dulce.

Pentru a face acest lucru mergem în vie aproape zilnic în perioada de campanie și luăm probe de struguri, cărora le facem analize de aciditate și de zahăr, astfel încât să putem stabili momentul oportun în care vor fi culeși. Tot oenologul supraveghează modul în care strugurii sunt procesați și dispune măsuri care trebuie luate pentru a obține vinuri de calitate.

Este esențial planul după care oenologul își duce vinurile în direcția pe care și-o dorește, iar de aceea este necesară supravegherea pe tot parcursul fermentației, pentru a stabili când va fi oprită aceasta. Urmează urmărirea procesului de stabilizare și limpezire, până când vinul ajunge în sticlă”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Andrei Sorica, oenologul Cramei Hamangia.

Toate vinurile Cramei Hamangia au fost premiate, dar aprecierea consumatorilor este mai importantă

Vinurile Cramei Hamangia au fost medaliate încă din primul an de producție. În 2016 au obținut două medalii de aur, pentru Sauvignon Blanc și Cabernet Sauvignon Rose. Ele au fost premiate în fiecare an, de cele mai multe ori cu medalii de aur, dar și cu argint.

”Toate vinurile Cramei Hamangia au fost premiate, chiar de la bun început, când nu le aveam în aceste game și foloseam alte denumiri.

Atât vinurile din gama Kultura, cât și cele din gamele Pagaia și Ataman au obținut premii în fiecare an. Rose-urile acestora din urmă au câștigat medalii de aur la Concursul Internațional de Oenologie de la Bergamo, ”Emozioni dal Mondo Merlot e Cabernet Insieme”, doi ani consecutiv, când au participat la competiții.

La aceste medalii de aur se adaugă multe altele, pe care le-am obținut în fiecare an, la Concursul Internațional de Vinuri de la București. De câte ori am participat la competiții am primit cel puțin 3 medalii, majoritatea din aur și mai puține din argint.

Dar, mai mult decât medaliile ne bucură foarte mult aprecierea pe care consumatorul o are pentru vinurile noastre și faptul că volumele de vinuri pe care le vindem cresc de la un an la altul”, spune cu mândrie proprietarul Cramei Hamangia, Ion Bălan.

Cei mai buni specialiști lucrează în echipă la Crama Hamangia

”Cunoștințele despre vinuri și cultura viei le am de când eram copil. Totuși, în condițiile în care vrei să faci performanță, trebuie să ai oameni pregătiți.

De când am făcut crama am apelat la cel mai bun oenolog, Nicu Itu, care îl coordonează pe tânărul inginer Andrei Sorica, oenologul Cramei Hamangia. Facem împreună vinurile încă de la început și pot spune că acum avem experiență.

Urmează a cincea campanie, iar tânărul oenolog Andrei Sorica a învățat multe. La ferma viticolă avem și un inginer pregătit, tot tânăr, care, pe toată perioada anului are în atenție verigile tehnologice, pentru ca, la final să obținem struguri de cea mai bună calitate.

În plus, între șeful de fermă de la vie și șeful de cramă există o colaborare foarte apropiată, astfel încât strugurii să fie culeși atunci când corespund din punct de vedere al coacerii și al calității pentru vinul pe care dorim să îl facem.Pe lângă oenolog am apelat și la profesioniști în marketing, care să gândească toate gamele de vinuri și concepția de prezentare. Ei au ales sticlele și etichetele cu mare atenție și toate fac parte dintr-un concept realizat de specialiști.

Tot ei au realizat logo-ul Cramei Hamangia, în care sunt reprezentați Gânditorul și consoarta lui, într-o formă grafică minimalistă și modernă. Alături de ei sunt prezenți mai mulți omuleți, ce reprezintă, de fapt, lumea grăbită din ziua de astăzi, care nu mai are timp și este invitată astfel să se oprească și să contemple, pentru că vinurile Hamangia trebuie servite într-o stare de meditație.

Inclusiv în domeniul vânzării vinurilor am apelat la specialiști și încercăm să pătrundem în toată țara și pe toate segmentele și apoi, probabil, vom face și export. Fără personal specializat nu putem face vinuri de calitate și să ridicăm ștacheta”, a afirmat Ion Bălan, proprietarul Cramei Hamangia.

Vinurile desert, următoarea gamă a Cramei Hamangia

De la un an la altul, vinurile Cramei Hamangia au devenit mai numeroase. Specialiștii lucrează în permanență la crearea de noi game, pentru a diversifica produsele pe care le comercializează.

”Vrem să scoatem și o altă gamă sau poate chiar mai multe, cu țintă precisă în special pentru tineri. Ne gândim la câteva ”vinuri desert”, care să aibă ca segment de cumpărători populația tânără, mai ales pe tinerii care vin în Delta Dunării și pe litoral.

Gusturile evoluează de la an la an, dar tinerii apreciază și vinurile desert. Pe timpul verii, în general, cele mai consumate sunt vinurile demiseci, seci și rose-urile, apoi urmează cele albe. Deși se înregistrează o tendință de creștere a consumului de vin roșu, acestea sunt mai preferate în sezonul rece”, am aflat de la proprietarul Cramei Hamangia, Ion Bălan.

”În prezent comercializăm 3 game de vinuri: Kultura, Ataman și Pagaia. A fost nevoie să suplimentăm sortimentele la unele game, pentru că am avut cereri din piață.

Foarte mulți clienți ne-au cerut Muscat Ottonel sec, alții au dorit vinuri seci pe gama Ataman, care, în general este o gamă de vinuri demi-seci.

Pe gama Pagaia a trebuit să venim cu un vin roșu ceva mai spectaculos și anul acesta am introdus un cupaj roșu din Merlot și Cabernet învechit în baricuri făcute din stejar american și stejar francez și am introdus pe această gamă un vin în producție limitată de doar 5.450 de sticle. El a fost introdus de aproximativ 3 luni și încă mai avem sticle la vânzare”, a precizat pentru Discover Dobrogea, oenologul Cramei Hamangia, Andrei Sorica.

Vinurile Cramei Hamangia sunt produse în ediții limitate

Lucrul pe care Ion Bălan îl spune cu mare plăcere despre vinurile Cramei Hamangia este că licorile sunt produse în ediții limitate.

”Tot ce facem are valoare de unicat, nu sunt vinuri de consum cu un volum mare, ci sunt vinuri atent și bine prelucrate, în cantități mici. Cele mai mari vase pe care le avem noi sunt de 15.000 de litri, ceea ce, într-o cramă mare, probabil ar fi cele mai mici vase. Tocmai de aceea, la noi, toate vinurile sunt în ediție limitată”, a adăugat proprietarul Cramei Hamangia, Ion Bălan.

Vizite și degustări în Crama Hamangia

Turismul oenologic a început să se dezvolte în ultimii ani în România. Agențiile de turism și-au diversificat astfel oferta și propun tururi la cramele din Dobrogea sau la cele din țară.

”Am observat că această tendință crește de la un an la altul și le oferim turiștilor posibilitatea să viziteze via, crama și sunt bucuroși să participe la o degustare.

Este un turism specializat, iar vizitatorii sunt încântați că pot avea astfel de experiențe. Noi folosim această oportunitate, pentru ca turiștii care merg la mare sau în Deltă să cunoască specificitățile Dobrogei, gastronomia tradițională și obiceiurile locului.

De asemenea, este important ca românii care mai vin în țară doar în vacanțe să își amintească de produsele pe care le-au mâncat în Dobrogea și de vinurile pe care le-au servit la noi și să revină cu plăcere.

Turiștii pot face excursii organizate la cramă. Chiar și zilele trecute au venit ambasadori din mai multe țări, în diferite delegații. Ei au vizitat via și crama și au fost încântați de calitatea vinurilor. Aproape zilnic avem grupuri care doresc să viziteze crama și să facă o degustare și participăm la majoritatea evenimentelor care sunt organizate în această perioadă pentru cunoașterea vinurilor dobrogene”, am aflat de la Ion Bălan, proprietarul Cramei Hamangia.

Unde se găsesc vinurile Cramei Hamangia

În drum spre Delta Dunării, în localitatea Baia a fost deschis recent un magazin.

Pentru distribuție, Crama Hamangia are trei magazine proprii, unul în Tulcea, pe strada Babadag, unul în Baia și altul în Constanța, pe strada Mircea cel Bătrân. Crama Hamangia este prezentă și în lanțurile de hipermarket-uri Selgros și Carrefour și prin diferiți distribuitori, în foarte multe locații de tip HORECA.

August 17, 2021
Top 10 preparate din pește apreciate de turiști, în Dobrogea

Cele mai gustoase preparate din pește sunt în Dobrogea, fără doar și poate. Tocmai de aceea, peste 80% dintre turiștii care ajung în Delta Dunării, în Tulcea, sau la cherhanalele de pe litoral comandă, inevitabil, pește.

Borșul și storceagul, cele mai apreciate preparate din pește

Pe locul 1 în topul celor mai apreciate preparate din pește comandate de turiștii care ajung în Dobrogea sunt, la egalitate de puncte, borșul de pește și storceagul.

Atât la resort-ul Holbina Trei Bibani din Delta Dunării, cât și la Casa Pescarilor Lunca, la KaLaMache în Jurilovca, în Agigea, la Pescăria lui Matei ori pe faleza din Tulcea, la Cherhana Fish&Food, aceste preparate din pește sunt cele mai solicitate.

”Borșul de pește este servit la Cherhana Fish&Food Tulcea, exact ca în Delta Dunării. Peștele și cartofii se pun pe platou și zeama în bol, alături de nelipsitul mujdei de usturoi și de ardeiul iute. Storceagul este senzațional și foarte căutat de turiștii care ajung în Tulcea. Noi îl facem doar din nisetru, pește pe care îl cumpărăm din crescătoriile locale”, am aflat de la Cristian Grigoraș, managerul Cherhana Fish&Food, de pe faleza din Tulcea.

”Storceagul este o supă de sturion inventată de ucrainenii din Sfântu Gheorghe, care pescuiau acest pește. Este ca o ciorbă de burtă, dar făcută cu carne de sturion. Rețeta inițială era preparată cu zer de brânză, pentru că haholii nu foloseau smântâna. Acum, este o supă foarte îndrăgită de turiști”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Radu Manolache, administratorul cherhanalei din Portul Jurilovca.

Icrele, pe locul 2 în topul preferințelor turiștilor

Icrele sunt un produs vedetă în Dobrogea. Chiar și cei care nu se dau în vânt după pește mănâncă icrele cu multă plăcere și nu se opresc doar la o felie de pâine prăjită, pe care întind bobițele crocante.

Acest preparat delicios este nelipsit din cherhanale, restaurantele din Delta Dunării sau din Dobrogea de Nord.

Silvia Savu, administratorul Holbina Trei Bibani, spune că, pe locul 2 în topul preferințelor turiștilor care ajung în inima Deltei Dunării, sunt icrele de știucă.

Carasul crestat, în crustă de mălai ocupă locul 3 în topul preparatelor din pește

Cine nu a gustat carasul crestat și frumos rumenit, alături de o mămăligă aburindă și de tradiționalul mujdei de usturoi află acum ce a pierdut. Este regele neîncoronat al preparatelor din pește, iar carnea lui dulce și delicioasă îi încântă în mod deosebit pe turiști.

”Noi am reușit, la Jurilovca, să facem file de caras crestat, tăvălit prin făină și mălai, prăjit în ulei, cu mujdei de usturoi și cu mămăligă. Cred că nu este turist să vină în Delta Dunării, care să nu fi reușit să mănânce carasul sau fileul de caras crestat mărunt, astfel încât oasele să nu se simtă. Carasul este un pește foarte dulce, la fel ca plătica.

Și plătica, filetată și crestată corespunzător este deosebită. Cei care nu mănâncă pește de teama oaselor, devin fani ai acestor preparate din pește”, am aflat de la Radu Manolache.

Saramura de pește, locul 4 în clasament

Pe locul 4 în topul nostru este tradiționala saramură de pește. Este adevărat, gusturile clienților în ceea ce privește preparatele din pește diferă și clasamentul poate arăta și altfel. Să revenim însă la saramura noastră. Indiferent că este saramură de crap, cum preferă turiștii de la Holbina Trei Bibani sau din diferite alte tipuri de pește de apă dulce, saramura trebuie să fie puțin picantă. Caracterul acestui preparat din pește este dat de zeama gustoasă, în care au fost puse multe legume coapte.

Scrumbia, peștele etalon pentru deschiderea sezonului turistic în Delta Dunării

Sezonul scrumbiei este primăvara, atunci când se deschide sezonul turistic în Delta Dunării. Este un pește excepțional, care nu trebuie să lipsească de pe masa de Paște, astfel că l-am clasat pe locul 5.

Fie că este vorba despre salată cu scrumbie marinată, scrumbie pe grătar sau afumată, toate îți vor plăcea, chiar dacă nu-ți place peștele în mod deosebit. Scrumbia cea mai gustoasă este gătită pe grătar, însă, pentru a ieși ca la carte are anumite secrete, pe care nu oricine le dezvăluie.

Midii în sos de usturoi cu vin

Fructele de mare au început să fie căutate atât pe litoral, cât și în Tulcea și în Delta Dunării. Le-am pus pe locul 6 în top, chiar dacă Radu Manolache a spus că midiile în sos de usturoi cu vin a fost preparatul surpriză al verii 2020 și a vândut tone de midii, la Jurilovca.

”Midiile și rapanele de Marea Neagră au avut un impact deosebit asupra turiștilor. Am preferat să iau midiile de la Agigea și să le prepar în stilul meu. Am avut și niște clienți italieni care locuiesc în Constanța și veneau la mine în fiecare week-end să le prepar aceste midii”, a precizat Radu Manolache.

Raci în sos de unt cu lămâie

Am ajuns deja la 7 și nu-mi ajung cele 10 locuri din acest top, pentru a preciza toate preparatele din pește preferate de turiștii care ajung în Dobrogea.

La Cherhana Fish&Food de pe faleza din Tulcea se prepară niște raci senzaționali. Tăvăliți printr-un sos de unt cu lămâie, banalii raci fierți au cu totul alt gust când sunt preparați după gusturile fine ale lui Cristian Grigoraș.

”Avem și clienți care vin direct de la București, special pentru a mânca la noi raci și midii în sos de unt”, a declarat pentru Discover Dobrogea, administratorul Cherhana Fish&Food Tulcea, Cristian Grigoraș.

Zacuscă și chiftele din pește

Pentru mofturoșii care nu consumă pește, zacusca și chiftelele din pește sunt adevărate delicatese. Mihaela Feodorov, administrator la Casa Pescarilor Lunca ne-a spus că prepară toamna zacusca, numai cu produse bio, de la localnici și cu pește abia prins din Lacul Golovița, pe malul căruia se află pensiunea și restaurantul. Chiftelele sunt un alt preparat preferat din pește comandat frecvent de turiștii care ajung la Casa Pescarilor Lunca.

Și Matei Datcu, proprietar la Cherhanaua lui Matei de la Agigea, prepară atât zacuscă și chiftele din pește, însă plusează cu cârnați din pește, hamsie marinată, midii marinate și midii afumate. Toate preparatele din pește sunt absolut delicioase, fapt pentru care turiștii și localnicii revin de fiecare dată când au ocazia.

Tocănița de sturion, delicatesă la KaLaMache

Tocănița de sturion este o altă delicatesă trecută la capitolul preparate din pește, un produs foarte solicitat de turiștii care ajung la Jurilovca, în localul lui Radu Manolache.

”Sturionul este un pește al cărui pescuit este interzis în Delta Dunării. Deja sunt foarte multe ferme care îl comercializează, atât în România, cât și în Bulgaria, astfel că acum îl găsim și putem să îl cumpărăm fără nicio problemă.

Tocănița de sturion se prepară în maximum 7-8 minute, după ce, în prealabil peștele a fost curățat, dezosat și tăiat cubulețe. Carnea este macerată înainte în ulei de măsline. În general, condimentele se pun la final.

Când este aproape gata, se adaugă pastă de roșii și usturoi, pentru că peștele fără usturoi e ca nunta fără lăutari. La final, peste pește se toarnă sosul mediteranean preparat din ulei de măsline, oregano și busuioc. Este o rețetă ușoară, fără prea multe ingrediente”, ne-a povestit Radu Manolache.

Platourile pescărești, varianta perfectă pentru nehotărâți

Am ajuns deja la ultima clasată, aperitivele din pește și n-am reușit să scriu nimic despre alte preparate din pește, precum cele din știucă sau șalău. Le las, însă, pentru un alt articol și astfel pot respecta numărătoarea.

Când nu te poți hotărî ce să comanzi și vrei cam din toate câte puțin, platoul pescăresc este cea mai bună alegere.

”Turiștilor, dar și localnicilor le plac foarte mult platourile pescărești. Acestea pot fi pentru două persoane sau mai mari, pentru 4-5 persoane. Ele arată apetisant și conțin icre de știucă, chifteluțe din pește, crap afumat, midii afumate și marinate, pește mic marinat, calamar prăjit, pește marin prăjit, midii și rapane pane, sosuri, lămâie și pâine, astfel încât experiența culinară a clienților să fie relativ completă”, am aflat de la administratorul Cherhanaua lui Matei, Matei Datcu.

Dacă ai alte preferințe în ceea ce privește gastronomia deltaică, scrie în comentariu care ar fi pentru tine Top 10 cele mai bune preparate din pește.

February 14, 2021
KaLaMACHE, locul în care peștele și fructele de mare devin spectacol culinar

Peștele și fructele de mare se gătesc în mii de feluri în Delta Dunării și în Dobrogea de Nord. Totuși, rar se întâmplă să asităm la show-uri culinare KaLaMACHE. La Cherhanaua de la Jurilovca, toți cei care ajung la Mache fotografiază sau filmează produsele care arată senzațional pe plitele pe care sunt preparate.

KaLaMACHE, un brand culinar pentru Dobrogea de Nord

Radu Manolache și Gabi, prietenul său din facultate au reușit să facă, dintr-o zonă situată între Lunca și Jurilovca, de care mulți nu auziseră, un punct de atracție pentru gastronomia deltaică. Din primăvară până târziu în toamnă, ei oferă spectacole culinare care îi vrăjesc pe turiștii dornici să testeze noi experiențe gastronomice.

Radu și-a înregistrat la OSIM brand-ul KaLaMACHE, pentru că iubește să gătească peștele, astfel că a devenit foarte cunoscut și căutat. Mache, cum îi spun prietenii, nu se teme să ne dezvăluie rețetele, deoarece pentru turiști farmecul este să mănânce preparatele din pește și fructe de mare, pe malul Lacului Golovița, în compania plăcută oferită de el și de Gabi.

Tocănița de rapane face senzație la KaLaMACHE

Ceea ce este inedit și apreciat de turiștii care vizitează localul lui Radu Manolache este conceptul de live cooking. Toată mâncarea este gătită pe plite, în fața clienților. Astfel, le este oferit un spectacol gastronomic, dar și o garanție a faptului că ceea ce mănâncă este proaspăt și făcut în fața lor.

”O să vă pregătesc un preparat mai nou, o tocăniță de rapane KaLaMACHE. O gătim pe plită, pentru că este o metodă mai interesantă, un mod balcanic și mediteranean de gătit. Este un mod de preferat pentru spațiile de acest gen, întrucât gătitul pe foc deschis sau cu cărbuni este mai greu de stăpânit. Suntem într-o zonă cu stuf, cu lemn, iar focul este foarte dificil de controlat.

Pentru tocănița de rapane avem nevoie de niște rapane curățate. Sunt prefierte, de Marea Neagră, luate de la o firmă din Agigea, lucru de care sunt foarte mândru, pentru că o lungă perioadă de timp le-am cumpărat din Bulgaria.

Rapana este un melc de mare care consumă în principiu midii, acestea fiind mâncarea lui preferată.

Rețeta este foarte simplă, pentru că rapanele sunt prefierte. Unul dintre secretele gătitului acestui tip de melci este faptul că nu trebuie să stea prea mult pe plită. Mulți îi țin în mod excesiv pe foc și ajung ca o gumă de mestecat. Timpul ideal de preparare este de 4-5 minute. Fiind prefierte, ele trebuie foarte puțin încălzite, se toarnă deasupra puțin ulei de măsline și se întorc permanent pe plită.

Deasupra rapanelor se adaugă, cât timp se află pe plită, sos de roșii și mujdei de usturoi, iar la sfârșit, în farfurie, mai punem un ingredient.

În Delta Dunării, mujdeiul de usturoi se face ca o pastă, iar noi îl folosim la toate preparatele.

După 4-5 minute, rapenele miros deja senzațional și sunt luate de pe plită și puse pe platou. Li se adaugă un sos mediteranean, din zeamă de lămâie, ulei de măsline, oregano și busuioc pasate la blender. Ele sunt servite la KaLaMACHE, cu pâine proaspătă sau prăjită, în funcție de preferințe”, a declarat Radu Manolache pentru Discover Dobrogea.

Tocănița de morun, delicatesă la KaLaMACHE

Tocănița de morun este o altă delicatesă, un preparat foarte solicitat de turiștii care ajung la Jurilovca, în localul lui Radu Manolache.

”Morunul este un pește al cărui pescuit este interzis în Delta Dunării. Deja sunt foarte multe ferme care îl comercializează, atât din România, cât și în Bulgaria. Este un lucru bun faptul că acum îl găsim și putem să îl cumpărăm fără nicio problemă.

Este un pește din familia sturionilor, a cărui carne este foarte apreciată, iar textura lui e diferită față de cea a altor pești. La noi în țară au rămas doar păstruga, morunul, cega și nisetrul.

Tocănița de morun se prepară în maximum 7-8 minute, după ce, în prealabil peștele a fost curățat, dezosat și tăiat cubulețe. Carnea este macerată înainte în ulei de măsline. În general, condimentele se pun la final.

Este o specie care, alături de păstrăv, nu prea are gust de pește. El este preparat la KaLaMACHE, la fel ca tocănița de rapane. Când este aproape gata, se adaugă pastă de roșii și usturoi, pentru că peștele fără usturoi e ca nunta fără lăutari. La final, peste pește se toarnă sosul mediteranean preparat din ulei de măsline, oregano și busuioc. Este o rețetă ușoară, fără prea multe ingrediente”, ne-a povestit Radu Manolache.

Siliotka, salata de pește lipovenească

Tot la Mache am gustat și o salată de pește senzațională, care, pentru rușii lipoveni este o mâncare tradițională.

Ea se prepară din file de scrumbie sărată, la care se adaugă ceapă verde, ceapă roșie, mărar, piper, ulei de măsline, roșii, zeamă de lămâie și alte ingrediente care o fac pur și simplu delicioasă.

Când nu ajungi la Mediterana, mănânci fructe de mare la KaLaMACHE

Peștele este foarte căutat la Mache, inclusiv de către cei care nu apreciază acest produs, din cauza oaselor. El știe să fileteze chiar și carasul, care are o carne dulce și extrem de gustoasă, însă puțini știu să îl mănânce. Totuși, Radu Manolache nu se limitează să gătească doar pește, pentru că cererea de fructe de mare este foarte mare.

”Gătim zeci de porții în fiecare zi, la KaLaMACHE. La noi se vând mai bine preparate precum tocăniță de rapane sau de morun, midiile, calamarii, storceagul și creveții, decât celelalte produse tradiționale.

Turiștii sunt foarte deschiși să încerce gusturi și experiențe noi. Sunt foarte mulți români care nu au mai plecat din țară datorită pandemiei de Covid 19 și au regăsit aici, probabil, preparatele pe care le mâncau prin Grecia, Italia, Spania și alte țări în care mergeau.

Mulți dintre cei care ajung la noi, vin atât pentru spectacolul culinar pe care îl oferim, cât și pentru produsele proaspete și gătite într-un mod inedit”, a precizat pentru Discover Dobrogea, Radu Manolache, inițiatorul brand-ului KaLaMACHE.

Radu Manolache, bucureșteanul care gătește la Jurilovca

Radu Manolache povestește că a început să facă show-uri culinare la Jurilovca în urmă cu doi ani, la cererea unor prieteni.

”Eu sunt bucureștean și găteam pe la diferite ocazii acasă la prieteni, în weekend-uri și mi-au spus că este păcat să nu fac ceva și la Jurilovca. Și așa, încet, încet, am început să fac o terasă într-o zonă mai rustică, pentru că așa am considerat că ar fi normal, să vii și să te simți bine în natură. Acum, KaLaMACHE a devenit un brand și mulți clienți din țară vin la Jurilovca, pentru a mânca bunătățile pe care le preparăm noi”, a precizat Radu.

Acum, localul este închis, dar Mache ne pregătește o altă surpriză. El va deschide o terasă nouă, într-un alt spațiu, în Portul Jurilovca, vizavi de Cherhanaua cu același nume, pentru că îi place să se reinventeze în permanență.

January 2, 2021
Festivalul Borșului Lipovenesc se reprogramează pentru anul viitor

Festivalul Borșului Lipovenesc, unul dintre cele mai așteptate evenimente din județul Tulcea, NU SE ORGANIZEAZĂ anul acesta. Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării ne atrage atenția asupra ofertelor promovate de agenții economici în mediul online, pentru a evita eventuale neplăceri. În această perioadă găsim în mediul online, numeroase anunțuri privind organizarea unui „Festival al borșului de pește”. Cei interesați sunt sfătuiți de către reprezentanții AMDTDD să consulte foarte atent condițiile de participare, costurile și să solicite detalii despre organizatori.

Festivalul Borșului Lipovenesc de Jurilovca se reprogramează pentru anul 2021

Septembrie, în mod tradițional, luna festivalurilor gastronomice în Delta Dunării este mult mai săracă în acest an, atât de complicat din punct de vedere sanitar, dar și economic. Festivalul Borșului Lipovenesc de la Jurilovca, un eveniment care atrage în fiecare an mii de turiști din toată țara, NU va putea fi organizat anul acesta.

„Anul acesta Delta Dunării este în topul preferințelor turiștilor români ca destinație ideală de vacanță, în context pandemic. Sigur că, turiștii s-au obișnuit ca din oferta turismului deltaic să nu lipsească și numeroasele evenimente culturale și gastronomice, dar în acest an, chiar dacă acestea lipsesc, îi asigurăm că destinația turistică Delta Dunării rămâne la fel de fascinantă”, afirmă președintele Asociației de Management Delta Dunării, Cătălin Țibuleac.

Sărbătoarea Borșului de Pește din Delta Dunării – Crișan se reprogramează pentru anul viitor

Nici Sărbătoarea Borșului de Pește din Delta Dunării – Crișan, NU SE ORGANIZEAZĂ în acest an, ca măsură de prevenire a răspândirii noului tip de Coronavirus și a fost reprogramată pentru anul 2021.

Turiștii pot merge însă în Delta Dunării pentru a se bucura de atracțiile din zonă, iar celebrul borș îl pot mânca la pensiunile sau hotelurile în care sunt cazați.

”Sezonul turistic continuă în Delta Dunării și îi invităm pe toți cei care iubesc natura să experimenteze o plimbare cu caiacul sau să participe la o partidă de pescuit. Îi asigur că vor avea parte de experiențe de neuitat”, a declarat Cătălin Țibuleac, președintele Asociației de Management Delta Dunării.

Turismul cultural și cel gastronomic din județul Tulcea au de suferit în perioada pandemiei

Măsurile luate la nivel guvernamental pentru siguranța sanitară, dar și interzicerea unor manifestări culturale, cum erau festivalurile borșului de pește de la Jurilovca sau Crișan, le creează probleme localnicilor și investitorilor în turism. Mai mult decât atât, a fost stopat și procesul de înființare a punctelor gastronomice locale, început anul trecut. Există în prezent 24 de astfel de puncte gastronomice locale, mult prea puține față de ceea ce ar trebui să fie în deltă.

”Înființarea acestor puncte, de cele mai multe ori nu presupune și cazarea turiștilor și atunci, neavând vizitatori, localnicii nu au mai întreprins demersurile necesare pentru înființarea acestor mici afaceri autorizate. Sperăm ca anul viitor lucrurile să revină la normal, în condițiile în care criza sanitară ajunge la un final. Vorbim de măsuri post-pandemie și atunci, în discuțiile în cadrul Asociației Delta Dunării, în Adunarea Generală, în Consiliul Director avem în vedere o strategie pe termen mediu și lung, pentru a asigura o dezvoltare economică turistică echilibrată. Evident că toată această criză ne va afecta, probabil și anul viitor, dar suntem datori să găsim soluții pentru a prezerva activitatea turistică în Delta ă”, a precizat pentru Discover Dobrogea președintele AMDTDD, Cătălin Țibuleac.

Sezonul turistic în Delta Dunării continuă

Sezonul turistic continuă în Delta Dunării până la finalul lunii noiembrie, iar cele mai căutate activități de recreere sunt pescuitul, traseele de caiac-canoe, cicloturismul, plimbările pe canale și traseele în pădurile Letea și Caraorman.

August 31, 2020
Delta Dunării, destinație turistică pentru experiențe culinare

Delta Dunării este destinația turistică preferată, în actuala criză mondială generată de Covid-19, iar experiențele culinare din zonă îi încântă pe turiști. Pentru că România este mai la îndemână, turiștii noștri încep să redescopere că avem o țară frumoasă, care merită vizitată. În aceste condiții, Delta Dunării poate deveni regina turismului românesc. Ea ne oferă tot ce ne putem dori: peisaje de vis, birdwatching, experiențe culinare, tradiții, pescuit, relaxare în natură. Practic, este locul ideal, în care uiți de toate problemele de acasă.

Delta Dunării, destinație turistică pentru experiențe culinare

Localnicii din Delta Dunării nu ne oferă mâncăruri sofisticate, ale căror denumiri nu le putem pronunța. Ei gătesc după caietul de rețete al bunicilor, iar preparatele din pește pe care ni le oferă sunt bune de te lingi pe degete.

Când singurul produs pe care îl au gospodinele la îndemână este peștele, ele se adaptează și gătesc din el ceea ce nouă nici nu ne trece prin minte. De fapt, nu există un fel de mâncare pe care locuitorii din deltă să nu îl poată prepara din pește.

Meniurile lor sunt atât de diversificate, încât au ajuns să gătească peștele în mii de feluri. Inclusiv dulciuri și dulceață au ajuns să prepare locuitorii din județul Tulcea din pește și sunt tare mândri de produsele lor.

Turiștii adoră mâncarea tradițională din Delta Dunării

Indiferent de naționalitate, turiștii se îndrăgostesc de gastronomia din Delta Dunării. Mâncarea tradițională este unul dintre motivele pentru care ei se reîntorc cu drag în deltă, pe lângă peisajele de basm din împărăția apelor.

Sinceri să fim, numai când pronunțăm cuvântul storceag ne plouă în gură. Să nu mai spunem de borș de pește, plachie, pește afumat, scrumbie pe grătar, saramură sau știucă umplută, icre ori musaca din pește.

Experiențele culinare din Delta Dunării își pun amprenta pe papilele noastre gustative și ne dăm seama că nicăieri altundeva nu vom putea savura produsele din pește ca în paradisul dintre ape.

Ce preparate să nu ratezi dacă ajungi în Delta Dunării

Avem gusturi diferite, însă nu am cunoscut pe nimeni care să facă mofturi la un storceag bine preparat. Pe lângă icre și borșul de pește este un produs pe care nu trebuie să îl ratezi dacă ajungi în deltă.

Scrumbia este un fel de regină neîncoronată a preparatelor deltaice. Oricum ar fi preparată, pe grătar, în salată, marinată sau afumată, scrumbia nu te lasă indiferent.

Este greu să întocmesc un clasament, pentru că toate mâncărurile din pește gătite de localnicii din Delta Dunării sunt absolut minunate, indiferent că vorbim de saramură, chiftele de pește, ardei umpluți cu pește, mici din pește, piftie, crochete, șnițele, tocană, zacuscă, musaca, știucă umplută și multe, multe altele.

Tocmai de aceea, la fiecare vizită în deltă descoperim gusturi noi și încercăm preparate diferite, astfel încât să testăm cât mai multe produse din oferta generoasă a localnicilor.

Gastronomia deltaică, bucuria papilelor gustative

Este imposibil să nu îți dorești să revii în Delta Dunării după ce ai vizitat-o o dată. Este un tărâm magic, în care natura, tradițiile, gastronomia și ospitalitatea localnicilor se îmbină perfect și le oferă vizitatorilor experiențe de neuitat.

Nicăieri altundeva nu poți mânca un storceag mai bine gătit decât în deltă, o saramură sau o plachie. Iar dacă aprofundăm subiectul, ajungem la plăcinte cu ficat de pește, musaca sau chiar deserturi din pește, la care nimeni nu îi întrece pe localnicii din județul Tulcea. Chiar și cei care spun că nu le place peștele vor ajunge să mai ceară o porție de știucă umplută sau de chiftele de știucă sau de pește pane. Este raiul peștelui și vă asigur că papilele voastre vor dansa de bucurie.

May 24, 2020
Festivalul ”Rodul pământului” aduce la Cumpăna bunătățile toamnei, tradiții și folclor

Satul românesc este locul în care tradițiile se păstrează, unde aerul este mai curat, iar fructele și legumele au gust. Festivalul ”Rodul pământului” de la Cumpăna, be amintește de copilărie, de roșiile pe care le luam din grădina bunicilor și din care mușcam cu poftă, până când zeama lor ni se prelingea pe bărbie, de fructele pe care le rupeam direct din copaci și de maidanul plin de colb, pe care ne jucam până seara târziu. Festivalul ”Zilele recoltei – Rodul pământului”, care se va desfășura în perioada 28-29 septembrie în comuna Cumpăna, ne va reaminti clipele fericite din copilărie. Acolo vom găsi produsele după care și acum tânjim și pe care nu le găsim în marile magazine, de tradițiile, dansurile și obiceiurile gospodarilor din Dobrogea și din celelalte regiuni ale țării.

Festivalul ”Rodul pământului” – sărbătorirea toamnei, la Cumpăna

Festivalul Internațional ”Rodul Pământului” este un eveniment dedicat pământului, gastronomiei românești și internaționale, bogăției etnografice și folclorice. Sărbătoarea va avea loc pe 28 și 29 septembrie, pe stadionul din cadrul Complexului Sportiv ”Victoria” din Cumpăna, între orele 10:30 – 20:00. Evenimentul reunește producători agricoli, crescători de animale și păsări, meșteri populari și gospodine din România, Bulgaria, Turcia, Grecia, Republica Moldova, care ne vor prezenta bunătățile pe care le-au produs.

În cadrul manifestării, la care sunt așteptați peste 10.000 de spectatori, vor avea loc o parada portului popular, expoziții gastronomice, de legume și fructe, precum ateliere de gastronomie aplicată, concursuri de sculptură în fructe și legume, rețete inedite și spectacole de muzică populară.

Must, pastramă, șuberek și multe spectacole

Locuitori din tot județul Constanța participă la Festivalul Internațional ”Zilele recoltei – Rodul pământului”. Ei știu că la evenimentul organizat la Cumpăna se bea cel mai bun must, că plăcinta dobrogeană este bună de te lingi pe degete, șuberek-ul este pregătit de turcoaice get-beget, iar pastrama care sfârâie pe grătare este o delicatesă. În plus, spectacolele pregătite de organizatori destind atmosfera, iar participanții sunt invitați la dans.

Cea mai lungă plăcintă dobrogeană, la Festivalul ”Rodul pământului”

”Sunt locuitori din municipiul sau din județul Constanța, care vin doar pentru șuberek-ul turcesc sau pentru plăcinta dobrogeană. Noi avem un concurs, an de an, în cadrul căruia, gospodinele pregătesc cea mai lungă plăcintă dobrogeană și anual încercăm să doborâm recordul. Avem și produsele noastre, tradiționale, care sunt pregătite la fața locului. La acest târg, oamenii vin cu colaci secuiești, cu pâine pe vatră și produsă sub diferite forme, atât de localnicii din Cumpăna cât și de către invitații din alte județe, care participă la manifestare.

Veți vedea expuse produse realizate de meșteri din Harghita și Covasna, pe care le vând la acest târg. De asemenea, Asociația Gospodinelor din Cumpăna și Asociația Țăranii Dobrogeni pregătesc numeroase bunătăți pentru cei care le vizitează standurile. Participanții la eveniment vor putea cumpăra inclusiv produse tradiționale din Maramureș sau caș, cașcaval și brânză cum numai mocanii sibieni știu să facă.

Primăria Cumpăna, în limita posibilităților financiare va încerca să creeze și un ambient muzical cu interpreți consacrați ai folclorului din toate zonele etnofolclorice ale României, iar serile de sâmbătă și duminică vor fi dedicate tinerilor, când în program va fi muzică ușoară.

Pe 29 septembrie, la ora 22.00, festivalul va fi încheiat cu un frumos foc de artificii. Gospodarii comunei merită să aibă parte de acest eveniment, oferit cu drag de autoritățile locale”, a declarat pentru Discover Dobrogea primarul localității Cumpăna, Mariana Gâju.

Fiii satului invitați acasă, la Cumpăna

Manifestarea ”Zilele recoltei – Rodul pământului” își propune, în primul rând, să îi invite acasă pe fiii satului, indiferent de locul în care Dumnezeu le-a purtat pașii, în țară sau în lumea largă, pune edilul-șef de la Cumpăna, Mariana Gâju.

”Prin acest eveniment, noi promovăm comuna Cumpăna, pe gospodarii din localitate, pe olimpicii săi, pe ambasadorii comunei, care sunt acești copii minunați, care fac excelență în sport, în cultură și în educație. Tocmai de aceea îmi doresc să îi atragem pe toți locuitorii comunei și să fie împreună la această bucurie”, a precizat primarul localității.

Prețuri de producători, legume și fructe donate cantinei sociale

La acest festival, prețurile vor mai mici decât cele din piețele din județul Constanța, ne asigură organizatorii. Ei spun că, pentru a se asigura că produsele vândute vor fi mai ieftine decât cele pe care le găsim la tarabe, a fost inclusă o clauză în acest sens, în invitațiile trimise producătorilor. Și aceasta, deoarece de la Cumpăna oamenii pleacă încărcați cu absolut de toate, de la fasole, ceapă și cartofi, până la vinete și roșii pentru zacuscă, iar pentru a se putea aproviziona cu ceea ce își doresc, prețurile trebuie să fie foarte bune.

Cei care nu au timp să prepare conserve pentru iarnă, vor găsi la târg produse gata făcute, fie că este vorba de murături și zacuscă, gemuri sau dulceață.

Toate produsele care vor fi expuse pe piramidă, imediat după închiderea zilelor recoltei vor fi donate Cantinei sociale care își desfășoară activitatea de 19 ani în comuna Cumpăna, a mai spus primarul Mariana Gâju. Ea a precizat că acolo mănâncă aproximativ de 75 de copii care provin din familii nevoiașe, iar legumele și fructele donate vor reprezenta un ajutor important pentru pregătirea hranei acelor minori. Autoritățile locale din Cumpăna ne invită pe toți la acest eveniment plin de gust și culoare, de la care nu lipsesc tradițiile și voia bună.

September 12, 2019
Poveștile deltei spuse de vinurile Cramei Hamangia, la Casa Pescarilor Lunca

Poveștile frumoase se spun în locuri minunate, iar cele despre noua gamă de vinuri prezentată de Crama Hamangia ne-au fost dezvăluite într-un cadru de poveste, la Casa Pescarilor din Lunca. Atât gazdele, cât și reprezentanții Cramei Hamangia din localitatea Baia, județul Tulcea au pregătit evenimentul cu multă grijă pentru detalii. Vinurile, alb, roze și roșu au curs în pahare și au fost asociate cu preparate tradiționale dobrogene. Oaspeții s-au simțit minunat și au aflat istoria băuturii lui Bachus în Dobrogea, iar muzica și dansurile tradiționale au destins mai mult atmosfera.

Casa Pescarilor Lunca, un loc de vis pentru degustătorii de vinuri de la Crama Hamangia

Mii de turiști care ajung în destinația turistică Dobrogea solicită un tur în care să poată degusta vinuri, iar Casa Pescarilor din localitatea Lunca s-a pliat perfect pe această dorință a vizitatorilor.

Situată într-un cadru de vis, pe malul canalelor Lacului Golovița, înconjurată de ape și de stuf, Casa Pescarilor oferă, pe lângă peisaje de poveste, o experiență unică.

Turiștii pot savura gusturile Dobrogei de Nord, atât în ceea ce privește vinurile de Hamangia, cât și pe cele ale gastronomiei deltaice și ale culturii locale. Este o experiență pe care mulți dintre cei care ajung în destinația turistică și-o doresc, dar, de care nu prea se pot bucura în multe locuri din Dobrogea.

Un vin bun începe din vie

Somelierul István Péntek a fost cel care a prezentat pe terasa cochetă a Pensiunii Casa Pescarilor Lunca, noua gamă a vinurilor de Hamangia. Printre altele, el a declarat pentru Discover Dobrogea, că via Hamangia este cea mai îngrijită pe care a văzut-o în România în ultimii 15 ani. L-am întrebat dacă, prin natura meseriei, nu spune același lucru despre toate podgoriile. István Péntek a precizat că nu a mai zis acest lucru nimănui, dar că a fost impresionat de modul în care arată via din Baia.

”Este foarte curată, totul este dus la perfecțiune. Via este tăiată și legată cum trebuie, rândurile sunt bine ordonate, spațiul dintre ele este perfect curat, fără buruieni, butucii sunt irigați prin picurare, astfel încât să fie asigurat necesarul de apă pentru fiecare plantă, totul este impecabil”, a spus uimit somelierul. În plus, un lucru elementar pentru ca un vin să iasă bun este ca via să fie sănătoasă, aranjată, pregătită să dea un randament cât mai bun calitativ, nu neapărat cantitativ, a mai spus somelierul István Péntek.

Podgoria Hamangia, trei generații de viticultori

Denumirea Cramei Hamangia este dată după vechea denumire a localității Baia. Toată povestea viei și vinului de la Baia se leagă de localitatea în care se află plantația, de localizarea sa în proximitatea Deltei Dunării, folosind elementele care sunt specifice deltei, pe care, astfel, le promovează, a afirmat pentru Discover Dobrogea Ion Bălan, proprietarul cramei. El spune că viticultura a fost îndeletnicirea preferată a părinților și bunicilor săi. Familia sa a întrerupt această activitate în perioada colectivizării, atunci când via pe care o deținea a fost preluată de CAP. Abia după anul 1990 inginerul Ion Bălan a reluat activitatea de tradiție a părinților și bunicilor și a început să producă vinuri așa cum a învățat de la ei.

Noua gamă de vinuri Hamangia are o strânsă legătură cu delta

În cadrul evenimentului de prezentare a noii game de vinuri Hamangia, care a avut loc într-un cadru deosebit la Casa Pescarilor Lunca, proprietarul cramei a precizat că aceasta are o legătură strânsă cu delta și cu trecutul ei istoric. În plus, în logo ne sunt prezentați Gânditorul și consoarta lui, iar sloganul noii game este: ”Cultură de vinuri și gânduri”.

Gânditorul și femeia lui sunt reprezentați într-o formă grafică minimalistă și modernă. Alături de ei sunt prezenți mai mulți omuleți, ce reprezintă, de fapt, lumea grăbită în ziua de astăzi, care nu mai are timp și este invitată astfel să se oprească și să contemple, pentru că vinurile Hamangia trebuie servite într-o stare de meditație, spune Ion Bălan, proprietarul cramei.

Ataman, vinul care ne amintește de comandanții militari cazaci

Gamele de vinuri prezentate în cadrul evenimentului care a avut loc la Casa Pescarului Lunca sunt strâns legate de plaiurile dobrogene pe care sunt produse. Ataman este denumirea primei game de vinuri noi ale Cramei Hamangia. Ea a fost lansată și denumită așa, în cinstea primilor mari atamani care s-au așezat la începutul secolului al XVIII-lea în Delta Dunării.

Este vorba, desigur, despre cazaci. Chiar și denumirea Lacului Razim se spune că provine de la marele ataman Stepan Razin, care s-a mutat în zonă cu întreaga populație de cazaci. Aceasta a fost înfrântă în anii 1700, în cadrul Revoltei lui Mazepa. Atamanii erau atunci comandanți militari ai cazacilor. Ulterior, în zonă au mai venit ucraineni, lipoveni și alte etnii care formează un mix etnic omogen în județul Tulcea. În deltă, denumirea de ataman a fost dată și șefului unei formațiuni pescărești.

Ataman Fetească regală 2018

V-am spus povestea de la care a pornit ideea denumirii vinului Ataman, dar m-am pierdut în detalii și nu am prezentat calitățile acestuia. Este un vin foarte floral, expresiv și proaspăt, dar în același timp foarte complex. Recomandarea somelierului este ca atunci când gustăm vinul să vedem cât durează post-gustul, un lucru extrem de important.

Preparatul culinar pregătit de talentata bucătăreasă a restaurantului Casa Pescarilor Lunca pentru acest vin a fost un pește marinat, pentru că zona aromatică din vin, florală și fructată se regăsește și în peștele marinat. Potrivit somelierului, vinul Ataman Fetească regală 2018 poate fi asociat cu multe alte preparate pe bază de fructe de mare, pește sau carne de pui. Deoarece Casa Pescarilor este o locație axată preponderent pe produse din pește, tot meniul din cadrul degustării a fost conceput pe în funcție de bucătăria tradițională a zonei.

Pagaia, o gamă de vinuri inspirată de uneltele pescarilor

Pagaia este unealta cel mai des folosită în Delta Dunării. Indiferent că mai este denumită vîslă sau ramă, important este că acestă pagaie este la îndemâna fiecărui locuitor al deltei, spune proprietarul Cramei Hamangia, Ion Bălan. Să nu uităm nici de povestea povestea lui Ivan Patzaichin și de modul în care a ajuns campion mondial, în ciuda faptului că i s-a rupt pagaia în timpul competiției.

Sticla de vin are forma unei pagaie, iar eticheta simbolizează un culoar de concurs, astfel că îl determină pe cel care consumă vinul să se gândească ce reprezintă eticheta. Consumatorii conștientizează că desenul reprezintă, de fapt, niște culoare de concurs și este invitat să pornească în această întrecere continuă, care este viața.

Pagaia Sauvignon blanc

Pe terasa Casei Pescarilor Lunca, la vinul Sauvignon blanc din gama Pagaia s-au servit creveți. Somelierul István Péntek spune că s-a apelat la această asociere culinară, deoarece în vin se găsește o ușoară onctuozitate, o corpolență destul de mare pentru un vin alb, iar textura sa ușor cremoasă se potrivește foarte bine cu creveții.

Pagaia Sauvignon blanc are arome discrete, dar foarte elegante de citrice în principal, iar în secundar se simte un parfum slab de flori de soc.

Gama Kultura ne prezintă mix-ul etnic din Dobrogea

Gama de vinuri Kultura are o semnificație mai vastă. Ea ne amintește de Cultura Hamangia, de cultura viței-de-vie, care este la fel de veche, dar și de multiculturalitatea etnică din județul Tulcea. Pe eticheta gamei Kultura este o grafică pestriță, care reprezintă mix-ul etnic prezent în zona Dobrogei de Nord, dar care, în ansamblu este foarte frumos și într-o armonie deplină.

Muscat Ottonel demi-dulce din gama Kultura a fost asociat cu plăcinta dobrogeană, care este dulce și conține stafide. Aromele vinului sunt în aceeași notă cu cele ale plăcintei dobrogene, un produs tradițional aflat în curs de înregistrare de către Paula Vals, prin Asociația Tradițional Moesis din Tulcea, pe sistemul european de calitate Indicaţie Geografică Protejată.

Vinul, un bun ambasador al Dobrogei

Desigur, din fiecare gamă au fost prezentate în cadrul degustării câte două tipuri de vin și preparatele asociate acestora. Mihaela Feodorov, administratorul Pensiunii Casa Pescarilor Lunca a declarat pentru Discover Dobrogea că au participat aproximativ 130 de invitați la eveniment, atât turiști cazați în pensiune cât și oficialități.

„Asocierile culinare la vinuri au fost făcute în funcție de specificul zonei. S-a luat în considerare faptul că locația noastră are un meniu axat preponderent pe pește”, a mai spus Mihaela Feodorov. Ea a precizat că va mai organiza astfel de degustări, ori de câte ori vizitatorii din destinația turistică vor dori să aibă parte de o experiență inedită, deoarece vinul este cel mai bun ambasador al Dobrogei. În plus, dansurile ansamblului Dobrogeanca și ritmurile de chitară ale cunoscutului muzician Radu Captari i-au fermecat de-a dreptul pe oaspeții invitați la Casa Pescarilor.

Turismul oenologic se dezvoltă timid

Turismul oenologic trebuia să fie dezvoltat demult în România, însă niciodată nu este prea târziu. Șefa biroului de comunicare din cadrul Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, Corina Davidov a precizat pentru Discover Dobrogea că există mii de turiști care vor să vină în regiune și să participe la degustări de vin.

Ei sunt interesați să vadă via, crama, să guste un vin din zona în care se află, să le fie prezentate tradițiile gastronomice și să își facă astfel o imagine completă asupra Deltei Dunării, cu oamenii ei, cu ospitalitatea lor, cu dansurile tradiționale. Inclusiv arhitectura caselor din Dobrogea de Nord îi fascinează pe turiști, acele case albastre cu acoperișul din stuf, extrem de fotografiate de toți vizitatorii.

Cu siguranță vom asista în următorii ani la un interes crescând al tuturor cramelor pentru dezvoltarea unor astfel de spații de prezentare și degustare. Până atunci însă, producătorii de vin care nu au unde să își primească turiștii apelează la restaurantele din regiune, reprezentative pentru produsele pe care vor să le promoveze.

August 23, 2019
În Delta Dunării, peștele se gătește în mii de feluri, iar dulceața din pește este o delicatesă

Se spune că turiștii care beau apă din Dunăre se îndrăgostesc pentru totdeauna de deltă și vor reveni. Această vorbă din bătrâni este confirmată, mulți dintre cei care au ajuns în Delta Dunării, paradisul dintre ape, se întorc în vacanțe în satele în care localnicii nu prea mănâncă altceva decât pește. Meniurile lor sunt atât de diversificate, încât au ajuns să gătească peștele în mii de feluri. Inclusiv dulciuri și dulceață au ajuns să prepare locuitorii din județul Tulcea din pește și sunt tare mândri de produsele lor.

Dulceața din pește, un produs pe care doar în Delta Dunării îl poți gusta

Localnicii din Delta Dunării și Dobrogea de Nord sunt foarte inventivi. Când singurul produs pe care îl au gospodinele la îndemână este peștele, se adaptează și gătesc din el ceea ce nouă nici nu ne trece prin minte. Ghidul de turism Mihai Călin mi-a spus că a mâncat de curând dulceață din pește. Nu este o rețetă din caietul bunicii, dar el spune că este foarte gustos acest produs. Carasul și țiparul sunt peștii preferați de localnici pentru prepararea dulceții, am aflat de la Mihai Călin. El a testat ambele feluri și spune că sunt delicioase. Probabil, tot mai multe gospodine vor face dulceață de pește, dacă va exista cerere din partea turiștilor curioși.

Turiștii se îndrăgostesc de mâncarea tradițională din Delta Dunării

În deltă, oamenii nu încearcă să pară ceea ce nu sunt. Sunt simpli, direcți și nu ne oferă mâncăruri sofisticate ale căror denumiri nu le putem pronunța. Ei gătesc încă după caietul de rețete al bunicilor, iar preparatele din pește pe care le pun pe masă sunt bune de te lingi pe degete.

Practic, mâncarea tradițională este unul dintre motivele pentru care turiștii se întorc în deltă. Ghidul de turism Mihai Călin spune că ei gătesc peștele în mai multe moduri decât se prepară carnea de porc. Absolut tot ce se face din porc, ei fac din pește și chiar plusează cu câteva rețete.

Ce preparate să nu ratezi dacă ajungi în Delta Dunării

Am întocmit o listă în care am inclus renumitele preparate tradiționale, care au o savoare deosebită în Delta Dunării. Au localnicii din deltă câteva secrete pe care nu vor să le dezvăluie și oricât ne-am strădui să gătim acele produse, nu ne vor ieși la fel de gustoase.

Până la urmă, este normal să visăm la storceagul de la o anumită pensiune și să ne dorim să revenim acolo. Dacă l-am face la fel de bun acasă, n-am mai visa la mâncarea din Delta Dunării și ne-am petrece mai rar vacanțele în raiul dintre ape. Sincer, toate produsele sunt pe primul loc, ceea ce înseamnă că nu am realizat un clasament, ci doar le-am trecut în revistă pe cele mai gustoase. Multe dintre ele au fost preluate de la minoritățile care au stat în Sulina.

Storceagul, regina ciorbelor pescărești

Să mergi în Delta Dunării și să nu mănânci un storceag, este ca și cum n-ai ajuns acolo. Rușii lipoveni din Jurilovca spun că secretul unui storceag bun, este ca peștele să fie proaspăt. În Delta Dunării, storceagul se gătește din sturion, însă de 13 ani este prohibiție la această specie.

Sunt restaurante care folosesc sturionul de acvacultură, dar în multe altele este preparat cu carne de somn și este delicios oricum. De la rușii lipoveni am aflat că folosesc legume foarte proaspete și dreg ciorba cu multă smântână și cu gălbenuș de ou. Este o delicatesă, chiar dacă pare a fi o simplă ciorbă.

Malasolka

Această rețetă este atât de veche în Dobrogea, încât nici nu se mai știe exact cine a inventat-o. Am auzit mai multe variante, unii spun că este preluată de la ucraineni, alții că rușii lipoveni au preparat-o pentru prima dată, însă circulă și varianta cu pescarii din deltă, fără să se precizeze naționalitatea lor. În fine, nici nu mai contează cine a descoperit-o, de vreme ce toți localnicii din deltă o consumă cu mare plăcere. Ei ies la o malasolka, așa cum alții se întâlnesc la o ciorbă de burtă sau la o pizza, spune ghidul de turism Mihai Călin. Rețeta este foarte simplă și include puține ingrediente. Cartofii se fierb în coajă și în aceeași apă se fierbe și peștele uscat și puțin sărat. Se prepară un mujdei de usturoi pastă, cum este tradițional în deltă și se consumă până la loc comanda. Iarna, în loc de usturoi, malasolka se poate mânca și cu murături.

Scordoleaua, o rețetă grecească

Scordoleaua este o rețetă preluată de la greci, spune ghidul de turism Mihai Călin. De la el am aflat că este un fel de piure cu usturoi. Din cartofii fierți se prepară piureul, iar peștele uscat și sărat se fierbe. Cele două ingrediente se așează în straturi și se condimentează cu usturoi din belșug. Este un produs care poate fi consumat atât ca aperitiv, cât și ca felul doi. O rețetă simplă, dar foarte apreciată de localnicii din județul Tulcea.

Scrumbie pe grătar, marinată sau afumată

Scrumbia este peștele etalon în Delta Dunării. Se spune că cea mai gustoasă scrumbie este cea gătită pe grătar. Oferta în deltă însă, este foarte variată și satisface toate gusturile turiștilor. Scrumbia poate fi consumată și marinată sau afumată, în salate sau prăjită.

Sunt multe alte moduri în care se prepară peștele, dar le puteți descoperi dacă faceți o vizită în Delta Dunării sau în Dobrogea de Nord. Este cam greu să alegi din multitudinea de produse: supă de pește, borș de pește, saramură, chiftele de pește, ardei umpluți cu pește, mici din pește, piftie, crochete, șnițele, tocană, zacuscă, musaca, știucă umplută și multe, multe altele. Tocmai de aceea, la fiecare vizită în deltă descoperim gusturi noi și încercăm preparate diferite, astfel încât să testăm cât mai multe produse din oferta generoasă a localnicilor.

May 26, 2019
Tulcea ar putea deveni campioana României la produsele atestate UE

Se vorbește de mai bine de 10 ani despre recunoașterea și protejarea în Uniunea Europeană a produselor tradiționale românești, însă doar 6 dintre ele au reușit să obțină până acum atestarea necesară. Unii spun că este foarte dificil, alții că trebuie respectate de către producători un set strict de criterii, lucru care nu se întâmplă. Deși avantajele sunt foarte mari, nimeni nu se înghesuiește să își înregistreze produsele. Ei bine, Tulcea a reușit să intre în clubul elitist al mărcilor înregistrate internațional. Nu laud Dobrogea de Nord că m-am născut în Tulcea, ci pentru că merită.

Tulcea va fi campioană pe țară la produse alimentare atestate UE

În timp ce mare parte din țară a bătut pasul pe loc în ultimii 12 ani, de când România a aderat la Uniunea Europeană, agenții economici din Tulcea s-au mobilizat și rezultatele au început să apară. De nici o lună, Asociația RO-Pescador Tulcea a primit certificatul de înregistrare în Registrul Denumirilor de Origine Protejate pentru produsul ”Scrumbia de Dunăre afumată”. Aceeași asociație mai are depusă documentația la Comisia Europeană pentru produsul ”Salată cu icre de știucă de Tulcea”, iar până în 2020 ar putea obține atestarea pentru al treilea produs pe care îl fabrică, ”Salată tradițională cu icre de crap”, pentru care documentele se află la Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Tot un agent economic din Tulcea, Asociația Tradițional Moesis a depus documentația pentru a obține atestarea europeană pentru ”Plăcinta dobrogeană”. 4 dintr-un foc așadar, parcă ar intenționa să se califice în Liga Campionilor.

În județul Constanța, doar Vinars Murfatlar se află pe listele de la minister

Ce are Tulcea și noi nu avem, vine întrebarea logică. Produse de calitate ar fi un răspuns potrivit, dar sunt cu siguranță și alte motive pentru care agenții economici din Tulcea își înregistrează produsele alimentare tradiționale. În plus, producătorii, deși au fost încurajați, nu doresc să se asocieze pentru a putea respecta anumite reguli comune. Încă din 2005 România a elaborat o listă pe care se aflau peste 800 de produse tradiționale agroalimentare care ar fi trebuit protejate pe piața Uniunii Europene. Din 800, doar 6 au reușit să intre în sistemul de protecție, unul fiind un vin, ”Însurăței” pe numele lui de familie. Ei bine, dorința nu este suficientă. Pentru a putea primi această certificare europeană, este necesar ca mai mulți producători dintr-o anumită zonă să se asocieze într-o organizație și să agreeze o metodă de producție și să ofere referințe relevante despre produsul respectiv în documentele istorice. Județul Constanța figurează la Ministerul Agriculturii doar cu o documentație depusă pentru atestarea UE și acela este Vinars Murfatlar.

Ce produse tradiționale are Constanța

Zacuscă, pastramă, ghiudem, brânză, gemuri, miere de albine, vinuri sau plăcinta dobrogeană ar putea deveni produse tradiționale protejate de Uniunea Europeană, dacă ar exista un interes în acest sens și un ajutor din partea autorităților. Lista poate fi mai lungă, dar nu am stat să studiez problema. Puteți chiar voi să oferiți mai multe exemple.

”Țăranii dobrogeni”, o comunitate online, și-a deschis de mai bine de un an un magazin în Constanța. Mici producători de carne, legume și fructe sau gospodari simpli, care au produse tradiționale ori gătite în casă, le scot la vânzare într-un loc amenajat. Este un prim pas, dacă vor reuși să facă și o asociere avantajoasă pentru toată lumea, poate va avea și județul nostru măcar un producător atestat la nivel european.

Cele 6 produse autentice românești certificate UE

6 produse înregistrate la UE, aceasta este deocamdată performanța agenților economici din România, în 12 ani de când suntem membrii ai Uniunii Europene. 5 dintre ele sunt produse alimentare: ”Magiun de prune Topoloveni”, ”Salam de Sibiu”, ”Telemea de Ibănești”, ”Novac afumat din Țara Bârsei” și nou-intrata ”Scrumbie de Dunăre afumată”. Al șaselea pe listă este ”Vinul Însurăței”, care a mărit luna trecută lista de produse autentice românești certificate internațional.

Alte 4 produse tradiționale așteaptă să fie înregistrate

Pe lista scurtă, se află deja la Comisia Europeană documentațiile pentru încă 4 produse autentice românești, care doresc să primească protecția UE pentru sistemul de calitate Indicație Georgrafică Protejată. Este vorba despre renumiții ”Cârnați de Pleșcoi”, ”Salata cu icre de știucă de Tulcea”, ”Telemeaua de Sibiu” și ”Cașcavalul de Săveni”. În plus, la Ministerul Agriculturii se află în lucru alte două produse ale agenților economici din Tulcea, ”Salată tradițională cu icre de crap” și ”Plăcintă dobrogeană”. Suntem pe calea cea bună, aș spune.

Avantajele înscrierii produselor tradiționale

Cum spuneam, producătorii din România nu s-au înghesuit să își depună documentația pentru înregistrarea produselor tradiționale, chiar dacă avantajele pe care aceștia le-ar obține sunt foarte mari. Produsele înregistrate în Uniunea Europeană, devin instrumente de promovare pentru regiunile din care ele provin. Astfel, turiștii vor afla despre ele și vor dori să descopere zonele din care provin respectivele alimente. În plus, oamenii de afaceri au posibilitatea obținerii unor finanțări europene generoase și vor fi sprijiniți să crească calitatea procesării produselor, să vândă mai mult și fie mai bine reprezentați pe piață. Pentru toate acestea însă, există câteva condiții care trebuie îndeplinite, cele mai importante fiind: folosirea materiei prime procesate în conformitate cu condițiile de calitate prevăzute în legislația europeană și produsul finit să aibă atestare ca produs tradițional. Nu pare chiar atât de greu, dacă există dorință și voință.

Fotografiile sunt preluate de pe pagina de Facebook ”Pescăria lui Matei”.

January 7, 2019