Discover Dobrogea

Category: Gastronomie&Vinuri

Mancaruri si vinuri traditionale in Dobrogea

„Multiculturalitate și gastronomie tradițională în Dobrogea” – un omagiu adus patrimoniului culinar multietnic al regiunii

Institutul Național al Patrimoniului anunță desfășurarea atelierelor gastronomice din județele Constanța și Tulcea, în cadrul proiectului „Multiculturalitate și gastronomie tradițională în Dobrogea”, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Proiectul aduce în prim-plan diversitatea culturală și culinară a regiunii Dobrogea, un spațiu emblematic pentru conviețuirea etnică din România.

Prin atelierele organizate în lunile iunie 2025, inițiativa urmărește documentarea, conservarea și promovarea patrimoniului imaterial al comunităților locale, punând accent pe preparatele culinare tradiționale. Rezultatele cercetării vor fi reunite într-un rețetar bilingv ilustrat – „Gustul Dobrogei / The Taste of Dobrogea”, ce va fi lansat oficial în cadrul expoziției finale găzduite de Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Tulcea.

Atelierele gastronomice din județul Constanța (17–18 iunie 2025)

Atelierul gastronomic armân – Ferma Ilie Zelca

Desfășurat într-un cadru autentic, în inima Dobrogei, atelierul dedicat comunității armâne a avut loc la Ferma Ilie Zelca. Tinerii participanți au învățat alături de membrii comunității să pregătească o plăcintă tradițională cu brânză, spanac și praz – o rețetă transmisă din generație în generație.

Evenimentul a reprezentat un veritabil omagiu adus patrimoniului imaterial armân, fiind sprijinit de personalități ale comunității precum domnul Petruț Gheorghiță, susținător al culturii armâne, și domnul Ilie Zelca, gazdă și partener activ al atelierului. Atmosfera a fost animată de prezența Ansamblului de dansuri armănești „Iholu”, iar sprijinul logistic al Fundației Gheorghe Halit a contribuit la buna desfășurare a activității.

Atelierul gastronomic tătăresc – Bistro Musafir Efendi, Constanța

Într-o atmosferă familială și caldă, în centrul istoric al municipiului Constanța, comunitatea tătară a fost reprezentată de copii, părinți și mentori care au participat la pregătirea șuberek-ului – un preparat emblematic pentru cultura tătară.

Atelierul a evidențiat nu doar tehnicile culinare, ci și dimensiunea educativă a patrimoniului imaterial, încurajând transmiterea tradițiilor către generațiile tinere, într-un gest de consolidare a identității culturale și de promovare a valorilor precum solidaritatea și respectul pentru diversitate.

Atelierul gastronomic turcesc – Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani, Filiala Cobadin

Recreând atmosfera festivă a unei nunți tradiționale turcești, atelierul a fost o veritabilă incursiune în universul culinar al comunității turce din Dobrogea. Participanții, membri ai comunității și tineri din ansamblul folcloric Genç Umutlar, au pregătit și servit preparate autentice precum Düğün Çorbası (ciorbă de nuntă), Saraylı (desert cu origini otomane), Dolma, Mantı și Kürdan Kebabı. Evenimentul a fost o demonstrație vie a păstrării și valorificării patrimoniului culinar, transmis cu grijă din familie în familie.

Atelierele gastronomice din județul Tulcea

Comuna Izvoarele – comunitatea greacă

Seria atelierelor tulcene a început în comuna Izvoarele, în gospodăria familiei Ciobanu. Într-un decor cald și autentic, tinerele din comunitate au avut oportunitatea să învețe rețeta plăcintei tradiționale pxirez pitis (plăcintă uscată), sub îndrumarea doamnelor Sinica și Mirela Ciobanu.

Atelierul a reprezentat un moment de reconectare cu rădăcinile grecești și o ocazie valoroasă de conservare a unei rețete cu tradiție.

Cerna – comunitatea meglenoromână

Al doilea atelier din județul Tulcea s-a desfășurat în localitatea Cerna, fiind organizat în parteneriat cu Asociația Culturală Altona. Sub îndrumarea doamnei Aneta Gugiescu, participanții – în special tinere din comunitate – au gătit cu migală măngică, plăcinte cu brânză de oaie și brânzeturi maturate, halva și sârlie cu nucă și miere. Atmosfera a fost întreținută de ospitalitatea Andreiei Tanur, gazda evenimentului, iar atelierul a devenit o veritabilă sărbătoare a gustului și tradiției meglenoromâne.

Tulcea – comunitatea ucraineană

Organizat la Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Tulcea, atelierul ucrainean a inclus o demonstrație de modelare a aluaturilor de nuntă (șeșke), o expoziție gastronomică bogată și o micro-expoziție etnografică cu obiecte tradiționale.

Participantele – Mirela Munteanu, Maria Efimov, Florica Sidorencu, Stefana Calenic și Creita Pinzaru – au pregătit preparate precum pește marinat (reba marinovana), știucă umplută (șciuka naceneana), malasolcă, scordolea, plăcintă cu mere și nucă și plăcintă cu varză murată și nucă. Evenimentul a fost completat de un moment artistic specific: cântece pentru oaspeți, cântec de nuntă și cântec căzăcesc.

Tulcea – comunitatea rușilor lipoveni

Cel de-al patrulea atelier gastronomic tulcean a avut loc la Centrul Cultural „Vicol Ivanov” și a adus în atenție bogata moștenire culinară a rușilor lipoveni. Sub coordonarea doamnei Claudia Chirilă Ciotic și cu participarea activă a membrilor Ansamblului Lodka, tinerii au învățat să pregătească pirajki de post (cu varză murată, morcovi, năut, orez, rahat și stafide), iar comunitatea a prezentat o serie de preparate tradiționale precum borș de pește, plăcinte cu mere și gutui, plachie, scrumbie marinată și afumată, batog, zacuscă cu pește și icre de crap.

Atelierul a fost un adevărat tur de forță culinar, ilustrând bogăția gastronomiei lipovenești și pasiunea cu care aceasta este transmisă din generație în generație.

O viziune strategică asupra patrimoniului imaterial dobrogean

Proiectul „Multiculturalitate și gastronomie tradițională în Dobrogea” reflectă angajamentul Institutului Național al Patrimoniului față de conservarea și promovarea patrimoniului cultural imaterial al României. Dobrogea rămâne o regiune-model pentru conviețuirea interetnică, iar diversitatea sa culinară este una dintre cele mai expresive forme de manifestare a acestei coexistențe.

Prin implicarea activă a comunităților locale și a tinerelor generații, proiectul contribuie la consolidarea identității culturale locale și naționale, și la păstrarea unor tradiții culinare vii, relevante și valoroase.

Pentru mai multe informații despre proiect, activitățile viitoare și lansarea rețetarului ilustrat „Gustul Dobrogei / The Taste of Dobrogea”, vă invităm să urmăriți pagina oficială a Institutului Național al Patrimoniului.

July 4, 2025
Ucrainenii din Tulcea și-au prezentat gastronomia tradițională, în cadrul proiectului „Multiculturalitate și gastronomie tradițională în Dobrogea” derulat de INP

Un atelier gastronomic cu specific ucrainean a fost organizat miercuri, 25 iunie 2025, în Sala Multimedia a Muzeului de Etnografie și Artă Populară din Tulcea, în cadrul proiectului „Multiculturalitate și gastronomie tradițională în Dobrogea”, derulat de Institutul Național al Patrimoniului și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Comunitatea ucraineană a fost reprezentată de Grupul vocal fondator „Zadunaiska Sici” din cadrul Filialei Tulcea a Uniunii Ucrainenilor din România.

„Manifestarea culturală a cuprins mai multe componente: un atelier demonstrativ de transmitere către tineri a tehnicii modelării aluaturilor de nuntă (șeșke), o expoziție gastronomică cu preparate reprezentative pentru comunitatea ucraineană, o micro-expoziție etnografică cu obiecte moștenite de membrii grupului vocal și un moment artistic adaptat contextului (cântec pentru oaspeți, cântec de nuntă, cântec căzăcesc).

Doamnele Mirela Munteanu, Maria Efimov, Florica Sidorencu, Ștefana Calenic și Creița Pînzaru, alături de 9 tineri din cadrul comunității de ucraineni din Tulcea, s-au implicat activ în acest atelier demonstrativ și interactiv, dar și în pregătirea preparatelor culinare (pește marinat/ reba marinovana, știucă umplută/ șciuka naceneana, malasolcă/ malasolka, scordolea, plăcintă cu mere și nucă/ placenta iz yabloke i hurihe, plăcintă cu varză murată și nucă/ placenta iz kapustuiu kvasenuiu i hurihe).”, a precizat pentru Discover Dobrogea, Alexandru Chiselev, cercetător în cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea.

Cu această ocazie, a fost dezvăluită și rețeta preparatului tradițional – știucă umplută, gătită la eveniment de Florica Sidorencu.

„Se alege o știucă de aproximativ 1,5 kg. Se curăță de solzi, se scot intestinele pe la cap și se se decapitează. După spălare, cu ajutorul unui cuțit ascuțit se jupoaie de piele, fără să o tăiem sau rupem. Scoatem carnea rămasă de pe piele și coloană și o dăm de două ori prin mașina de tocat. Condimentăm cu sare, piper și mărar verde și adăugăm o ceapă mare, tocată și călită; o lingură de pastă de ardei; 3-4 căței de usturoi zdrobiți; 1-2 ouă; 1-2 felii de franzelă muiate în lapte și stoarse bine. Totul se frământă cu cca. 100 ml ulei. Facem o probă de gust, prăjind o chifteluță.

Umplem știuca, o coasem și o așezăm într-o tavă unsă cu ulei, atașându-i și capul. Înțepăm cu scobitoarea peștele să nu pocnească la gătit și dăm la cuptor la foc moderat. Din când în când, turnăm puțină apă în tavă, iar cu 15 minute înainte de a o scoate, ungem știuca cu o pensulă cu pastă de ardei, pentru aspect. Se servește rece și se ornează după inspirația fiecăruia.”, am aflat de la doamna Florica Sidorencu.

Fotografiile ne-au fost oferite de Alexandru Chiselev, cercetător în cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea.

June 26, 2025
Manti, Kürdan Kebabi și ardei umpluți, rețetele pe care turcoaicele din Cobadin le-au prezentat în cadrul proiectului „Multiculturalitate și gastronomie tradițională în Dobrogea”

Proiectul „Multiculturalitate și gastronomie tradițională în Dobrogea”, inițiat de reprezentanții Institutului Național al Patrimoniului și cofinanțat de AFCN, a continuat astăzi, în localitatea Cobadin din județul Constanța, la comunitatea turcă, după ce, ieri, au prezentat câteva rețete, etnicii tătari și aromâni, din Constanța și Ovidiu.

Comunitatea turcă din Cobadin promovează gastronomia tradițională

Doamnele și domnișoarele din cadrul Sucursalei Cobadin a Uniunii Democrate Turce din România, au gătit și au prezentat trei rețete reprezentative pentru gastronomia turcească, respectiv manti – un fel de ravioli, dar cu un sos diferit, kürdan kebabi – carne tocată înfășurată în felie de vânătă și ardei umpluți.

Delicioasele produse tradiționale turcești au fost gătite de șapte tinere din comunitatea turcă, cu sprijinul doamnelor din cadrul Sucursalei Cobadin a UDTR.

„Evenimentul de astăzi este parte dintr-o serie de ateliere de gastronomie care se integrează în cadrul unui proiect dedicat patrimoniului imaterial, o componentă legată de gastronomie în Dobrogea, intitulat „Multiculturalitate și gastronomie tradițională în Dobrogea”.

Astfel, încercăm să valorificăm această extraordinară varietate gastronomică pe care o regăsim în Dobrogea. Proiectul presupune organizarea și desfășurarea a 7 ateliere de gătit.

Am început pe 17 iunie 2025, la Constanța, cu reprezentanți ai comunității tătare și aromâne, iar astăzi, 18 iunie, suntem la Cobadin, cu membri ai comunității tuce. Săptămâna viitoare, atelierele de gastronomie vor continua la Tulcea, cu etnicii greci de la Izvoarele, în Cerna, cu reprezentanții minorității meglenoromâne și, de asemenea, în orașul Tulcea, cu etnicii ucraineni și cei ruși lipoveni.

Este o ocazie pentru aceste grupuri etnice să își prezinte gastronomia, unui public mai larg, pentru că, în cadrul acestui proiect va exista și un website și un album care va conține câteva rețete reprezentative pentru fiecare grup etnic la care am ajuns. Astfel, foarte mulți români vor afla informații interesante despre acest foarte valoros patrimoniu gastronomic dobrogean.

În cadrul atelierelor, tinerii din cadrul minorităților sunt cei care pregătesc rețetele tradiționale, desigur, ajutați și de adulți, pentru ca rețetele de pe vremea bunicilor și străbunicilor lor, să nu se piardă și să nu fie uitate.”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Adriana Speteanu-Vasiliu – din cadrul Institutului Național al Patrimoniului, Serviciul Programe, Proiecte Culturale, Fond Documentare și Redacție.

Reprezentanții INP sosiți în județul Constanța pentru aceste evenimente culinare au descoperit, la Cobadin, Muzeul Etno Folcloric „Casa Tradițională Turcească”, un obiectiv care completează informațiile despre patrimoniul imaterial din Dobrogea, pe care doresc să le promoveze în cadrul proiectului „Multiculturalitate și gastronomie tradițională în Dobrogea”.

Rețetele de manti și kürdan kebabi ne-au fost dezvăluite de turcoaicele din Cobadin

Cei cărora le place mult mâncarea italienească, în special pastele, ar putea asemăna manti, unul dintre produsele tradiționale turcești, cu ravioli. Tosuși, sosul folosit, deosebește cele două rețete. Aiten Borseit, președintele Sucursalei Cobadin a UDTR, a dezvăluit pentru Discover Dobrogea, rețeta după care turcoaicele prepară faimosul manti.

„Aluatul pentru aceste paste cu carne este făcut din ouă, sare, foarte puțină apă și făină. Se frământă o cocă tare și se întinde foaia, foarte subțire, apoi se taie în pătrățele mici, peste care se pune compoziția de carne. Aceasta este făcută din carne tocată, ceapă, piper și alte condimente preferate de gospodine.

Carnea se pune deasupra pătrățelelor din aluat și acestea se pliază în triungi, iar marginile se unesc și se presează. Ulterior, manti se fierb în apă cu sare, apoi se strecoară și se toarnă peste ele ulei încins și se servesc, fie cu un sos cu roșii și usturoi, fie cu iaurt și usturoi.”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Aiten Borseit, președintele Sucursalei Cobadin a UDTR.

Vinetele la cuptor sau kürdan kebabi cum le spun turcii din Dobrogea, sunt o adevărată delicatesă și nu sunt deloc greu de preparat. Tot de la Aiten Borseit am aflat rețeta, pe care v-o spunem și vouă.

„Vinetele se taie fâșii subțiri pe lungime, se presară cu puțină sare și se adaugă o lingură din compoziția de carne în mijloc. Apoi, acestea se rulează, se fixează cu o scobitoare (kürdan, în turcă, înseamnă scobitoare) și se adaugă deasupra o felie de roșie. Carnea, pe lângă condimentele folosite, are și usturoi. Vinetele astfel pregătite, se pun într-o tavă, se stropesc cu sos de roșii și puțin ulei și se bagă la cuptor. Se pot servi alături de pilaf sau cartof fiert sau copt. ”, am aflat de la Aiten Borseit, președintele Sucursalei Cobadin a UDTR.

Atelierele de gastronomie din cadrul proiectului INP, „Multiculturalitate și gastronomie tradițională în Dobrogea”, vor continua și săptămâna viitoare, când, echipa INP va documenta, în județul Tulcea, rețete tradiționale ale grecilor, meglenoromânilor, ucrainenilor și lipovenilor din Dobrogea.

June 18, 2025
Bucătăria tătărească a deschis seria atelierelor din cadrul proiectului „Multiculturalitate și gastronomie tradițională în Dobrogea”, realizat de INP

Proiectul „Multiculturalitate și gastronomie tradițională în Dobrogea”, inițiat de Direcția Programe din cadrul Institutului Național al Patrimoniului, cofinanțat de AFCN, a fost lansat astăzi, la Constanța. Activitatea de la Constanța a constat într-un atelier gastronomic, în cadrul căruia, copiii din etnia tătară au gătit șuberek, pentru a demonstra faptul că rețetele de la mamele și bunicile lor nu vor fi uitate.

Atelierul s-a desfășurat în cadrul bistro-ului Musafir Efendi, situat în Centrul Vechi al Constanței, acolo unde localnicii și turiștii se pot bucura de gustul produselor tătărești și turcești, precum șuberek, kobete, sari burma, baclavale sau kataif.

Scopul proiectului inițiat de INP, este de a promova patrimoniul imaterial și gastronomia tradițională a comunităților etnice dobrogene.

„Copiii din comunitatea tătară au gătit astăzi, la atelierul gastronomic organizat în cadrul proiectului realizat de Institutul Național al Patrimoniului cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Obiectivul acestui proiect este cunoașterea de către tineri și publicul larg, a rețetelor tradiționale multietnice din Dobrogea și promovarea unui model sustenabil de dezvoltare durabilă, prin intermediul promovării gastronomiei tradiționale.

Atelierul de la Constanța, a fost dedicat tradițiilor etniei tătare și în cadrul acestuia, tineri din comunitatea tătară au încercat, ajutați și de adulți, să prepare câteva produse tradiționale ale bucătăriei tătare.”, a declarat Florentina Udrea, șef Serviciu Programe, Proiecte culturale, Fond documentar și Redactie, din cadrul Institutului Național al Patrimoniului.

Tot astăzi, în cadrul proiectului „Multiculturalitate și gastronomie tradițională în Dobrogea”, a avut loc un alt atelier de gătit, organizat de etnicii aromâni, în satul Culmea, care aparține de orașul Ovidiu.

„Activitățile vor contribui la dezvoltarea unei abordări interdisciplinare prin crearea unei cercetări etnografice și realizarea unei arhive documentare, audio-vizuale, multimedia, organizarea a 7 ateliere gastronomice, publicarea unui rețetar cu mâncăruri tradiționale multietnice, cu implicarea comunităților și transmiterea către tineri a celor mai reprezentative elemente de gastronomie tradițională din Dobrogea, dar și ca un model de conviețuire și de multiculturalitate dobrogeană.

Proiectul va avea ca rezultat redactarea unei cărți rețetar bilingv cu numele Gustul Dobrogei! The Taste of Dobrogea! Vor fi selectate, documentate și alese până la 20 de rețete specifice fiecărei etnii, care vor fi ilustrate și documentate și traduse în engleză.

De asemenea, proiectul va avea ca rezultat și realizarea unei expoziții care va reflecta contribuția importantă a comunităților etnice din Tulcea și Constanța, lansată cu ocazia Conferinței finale ce va avea loc la Muzeul de Etnografie și Artă din Tulcea, secție a ICEM Tulcea.”, a precizat Daniela Mihai, director Direcția Programe, Metodologii, Patrimoniu Imaterial și Fond documentar, din cadrul Institutului Național al Patrimoniului.

Atelierele vor continua, mâine, în comuna Cobadin din județul Constanța, unde reprezentanții minorității turce, copii și adulți, vor prepara produsele specifice ale etniei lor. Săptămâna viitoare, echipa INP va documenta, în județul Tulcea, rețete tradiționale ale grecilor, meglenoromânilor, ucrainenilor și lipovenilor din Dobrogea.

June 17, 2025
Piperchi țârgâsiti, preparatul tradițional pe care armânii „îl au în sânge”

Piperchi țârgâsiti, ardei prăjiți pe înțelesul tuturor, este un preparat delicios și foarte sățios, pe care armânii îl gătesc, din moși-strămoși, cu mare plăcere. În această toamnă frumoasă, cu temperaturi care se iau la întrecere cu cele din sezonul estival, am ajuns în localitatea Stejaru din județul Tulcea, în gospodăria unor armâni. Elena Migit ne-a preparat această rețetă tradițională, despre care spune că, probabil i-a intrat în sânge, altfel nu înțelege de ce o gătește foarte des.

Piperchi țârgâsiti, o rețetă foarte veche și ușor de preparat

În gospodăria de la Stejaru, Elena Migit începe prepararea rețetei de piperchi țârgâsiti, cu un tur prin sera generoasă, de unde își culege ardeii și roșiile, pentru că gătește acest produs doar cu legume bio, din grădina ei.

„Cele mai gustoase piperchi sunt gogoșarii roșii prăjiți. Sunt cărnoși și au un gust aparte. Azi am gătit piperchi țârgâsiti cu gogoșari și kapia.

Le spunem piperchi țârgâsiti pentru că ardeii sunt prăjiți, nu copți. Dacă facem cu ardei copți, preparatul se numește piperchi fripti.

Rețeta aceasta este foarte gustoasă și se gătește ușor și repede.

La o porție pentru trei persoane, eu toc vreo 15 piperchi și îi prăjesc în ulei încins, vreo 20 de minute, până când se înmoaie. Apoi, pun 6-7 roșii tocate pentru a avea și sos, iar după 15 minute adaug și brânza și mai las câteva minute tigaia pe foc.

Este o rețetă foarte veche, pe care o știu de când eram mică. Pe atunci, piperchile se puneau în tăvi mari și se așezau pe mijlocul mesei, iar toți înmuiam pâinea, cu mâna, în piperchi, pentru că așa se mănâncă, deoarece se spune că sunt mai gustoși.

Când avem musafiri, plăcinta cu praz și piperchi țârgâsiti sunt nelipsite de pe masa noastră și toată lumea le apreciază. Este o mâncare foarte sățioasă, pentru că are și multă brânză.

Piperchi se pot face și cu ouă, care se adaugă deasupra preparatului în ultimele 5 minute de fierbere. Este foarte gustos și așa.

Noi facem această rețetă și cu ardeii grași, pentru că ei ies prima dată și sunt galbeni și foarte gustoși. Toate produsele pe care le folosesc la gătit sunt din gospodăria proprie, din seră și din grădină. Brânza este de la căprițele noastre, totul este natural.

Vara, dacă nu facem o zi, în ziua următoare obligat prepar o tigaie cu piperchi. Iarna le avem la borcane sau folosim ardeii puși, din vară, gata tăiați, la congelator, iar în loc de roșii folosim sucuri sau bulion, pe care le prepar în fiecare an. Îl gătesc atât de des, pentru că, probabil, mi-a intrat în sânge și îmi place foarte mult”, a precizat pentru Discover Dobrogea, Elena Migit.

Păstrarea tradițiilor și a gastronomiei, este importantă pentru comunitatea de armâni

Pentru cei care doresc să mănânce, dar nu au timp, Elena Migit prepară piperchi țârgâsiti și la borcane, pe care le vinde pe pagina de Facebook Picurarlu de la Stejaru.

„Le fac la comandă și am mai mulți clienți români, chiar și tătari, decât armâni. De vreo 12 ani prepar și vând piperchi, iar clienții sunt fideli, pentru că știu ce cumpără și le plac produsele făcute de mine.

Mai fac și zarzavaturi, zacuscă cu ghebe, zacuscă normală, cu vinete, zacuscă cu pește, sunt produse care se vând bine. Am învățat de la mama să fac zacuscă, pentru că la Stejaru nu se făcea, când am venit eu, acum 39 de ani, când m-am căsătorit. Atunci, mama mi-a dat zestre, chiar și capsator pentru borcane.

Cel mai important lucru pentru mine, pentru comunitatea noastră, este păstrarea tradițiilor, a gastronomiei, a portului popular. Cât o să trăiesc, o să păstrez toate tradițiile pe care le-am învățat de la părinți și de la bunici. Văd că și fata noastră o ia pe urmele familiei cu tradiția, ea îmbracă și costumul tradițional armânesc, pe care îl poartă cu mândrie. Eu cred că tradițiile vor merge mai departe, se vor păstra, nu se vor pierde”, a mai spus, pentru Discover Dobrogea, Elena Migit.

Acest articol este realizat în parteneriat cu Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”, în cadrul proiectului cultural „Patrimoniu Cultural Gastronomic Dobrogean”. Proiectul își propune identificarea, cercetarea, conservarea și promovarea diversității gastronomice dobrogene, în vederea realizării unui album gastronomic dobrogean, care va conține rețetele fiecărei minorități în parte.

October 29, 2023
Festivalul Borșului Lipovenesc de Pește, cel mai așteptat eveniment al verii, la Jurilovca

50.000 de porții de borș de pește oferite gratuit participanților, zeci de producători locali cu mâncăruri tradiționale, peste 100.000 de vizitatori așteptați la eveniment, un concert susținut de muzicianul Goran Bregović și de mulți alți artiști apreciați, sunt doar câteva repere pentru Festivalul Borșului Lipovenesc de Jurilovca, cel mai așteptat eveniment al verii, în Dobrogea.

Festivalul Borșului Lipovenesc de Jurilovca are o poveste interesantă

Dacă până în anul 2012, Jurilovca reprezenta doar o poartă de îmbarcare pentru turiștii care mergeau la Gura Portiței, de 11 ani, localitatea a devenit cunoscută și pentru Festivalul Borșului Lipovenesc de Jurilovca, un eveniment care atrage, de la un an la altul, mai mulți vizitatori. Povestea evenimentului este foarte interesantă și ne-a fost spusă chiar de către primarul comunei, Eugen Ion, cel care și-a dorit ca localitatea sa să fie cunoscută în toată țara pentru tradiții și gastronomia locală și chiar a reușit.

„Festivalul Borșului Lipovenesc a fost o idee a mea și a unui prieten al meu, încă din 2009, când nu aveam treabă cu primăria. L-am făcut și l-am sponsorizat eu, în primul an, la un nivel mic, foarte mic, chiar. Nu cred că au fost, atunci, mai mult de 200 de persoane, majoritatea localnici.

După care, din 2012, pentru că, între 2009 și 2012, fosta administrație nu m-a lăsat să îl mai fac, am simțit că singura modalitate prin care putem să dezvoltăm comuna este să îi aducem pe turiști în zonă. Și cum poți să îi aduci altfel, decât prezentându-le ce ai tu mai bun și mai frumos în comunitatea ta.

Acesta este motivul pentru care am ajuns la a XI-a ediție cu Festivalul Borșului de Lipovenesc de Jurilovca. Anul trecut, în două zile, în jur de 100.000 de persoane au participat la acest eveniment organizat în Jurilovca.

Cei mai mulți au venit din județele Constanța, Tulcea, din Brăila, Galați, București. Deja, cei care vin de câțiva ani, ne scriu pe paginile rețelelor de socializare și ne spun că au participat în fiecare an și abia așteaptă să revină.

Vara aceasta, Jurilovca le-a oferit multe surprize, turiștilor care au ajuns în localitate. Festivalul Borșului de Lipovenesc va fi organizat, atât în noul Port Turistic Jurilovca, cea mai mare investiție făcută până acum în comună, un loc care oferă un spațiu mai generos și o priveliște superbă, cât și în portul vechi, în care va fi amenajat și parcul de distracții pentru copii.

Îi așteptăm pe toți cei care iubesc tradițiile și gastronomia locală, să ne fie alături la acest eveniment, care va avea loc pe 2 și 3 septembrie în comuna noastră”, a declarat pentru Discover Dobrogea, primarul comunei Jurilovca, Eugen Ion.

50.000 de porții de borș de pește le vor fi oferite, gratuit, participanților

Deoarece există o cerere foarte mare pentru participarea la Festivalul Borșului Lipovenesc de Jurilovca, multe firme de transport persoane au deja oferte pentru cei care vor să ajungă la eveniment și să stea până târziu în noapte, pentru a vedea și concertul susținut de muzicianul Goran Bregović.

”Primăria Jurilovca este pregătită să le ofere vizitatorilor 50.000 de porții de borș de pește, la Festivalul Borșului Lipovenesc, care va avea loc pe 2 și 3 septembrie, în portul nou din comuna noastră.

Festivalul debutează sâmbătă, 2 septembrie, la ora 10.30, cu momentul aprinderii focului sub ceaunele în care se va pregăti deja renumitul borș lipovenesc, mâncarea specifică a pescarilor și elementul în jurul căruia a fost construit acest eveniment de promovare a tradițiilor locale.

Pe scenă vor urca renumitele ansambluri locale, dar și artiștii Hari Gromoșteanu, Radu Captari, Viorica și Ioniță de la Clejani, iar de la ora 21.00, ne va încânta cu muzica sa, Goran Bregović. Prima seară a Festivalului Borșului Lipovenesc se va termina cu un impresionant foc de artificii.

Mulți vizitatori și-au făcut deja rezervări la pensiunile și hotelurile din comună și din localitățile învecinate, pentru a putea participa și la evenimentele pe care le organizăm duminică. Pe 3 septembrie, de la ora 12.00, vom deschide programul la scenă cu ansamblurile locale, iar după ora 14.00 vor cânta Fuego, Georgiana Lepădat, Nicolae Voiculeț, Theo Rose & Band și, de la ora 21.00, Loredana. Desigur, focuri de artificii vom avea și în a doua și ultima zi a festivalului”, a precizat primarul comunei Jurilovca, Eugen Ion.

Și duminică, în a doua zi de festival, localnicii vor pregăti pentru vizitatori, zeci de feluri de preparate tradiționale lipovenești, mâncăruri de referință în gastronomia deltaică, realizate după rețete vechi, transmise de la o generație la alta.

August 27, 2023
Goran Bregovic, concert extraordinar la Festivalul Borșului Lipovenesc de la Jurilovca!

Renumitul artist Goran Bregovic este invitatul special al Festivalul Borșului Lipovenesc de la Jurilovca, ce va avea loc sâmbătă, 2 septembrie 2023. Bregović este una dintre cele mai cunoscute și iubite voci din Balcani, din Europa și, de ce nu, din lume.

Artistul Goran Bregovic va susține un concert de 90 de minute la Festivalul Borșului de la Jurilovca

Concertul lui Goran Bregovic în Jurilovca reprezintă o premieră pentru județul Tulcea, care nu a mai găzduit până acum o reprezentație a vreunui artist de asemenea nivel.

Bregovic și al său Wedding and Funeral Band vor urca pe scena din Noul Port Turistic din Jurilovca la ora 21.00, iar concertul va dura 90 de minute.

„Goran Bregovic reprezintă perfect, prin muzica sa, amestecul de etnii și tradiții care definește atât de bine Balcanii și care e atât de prezent în Dobrogea. Nu cred că există un loc mai bun pentru un concert al acestui mare artist decât la Jurilovca, în inima celui mai amestecat și tolerant județ al României”, a declarat Eugen Ion, primarul comunei Jurilovca și inițiatorul Festivalului Borșului Lipovenesc de Jurilovca.

„Am crescut pe muzica lui, am dansat la petreceri, i-am învățat melodiile, iar pe 2 septembrie le vom cânta cu toții, în portul din Jurilovca, alături de însuși Goran Bregovic! Așa arată un vis devenit realitate” a mai spus Eugen Ion.

Pornit în 2008 ca o serbare tradițională, Festivalul Borșului Lipovenesc de Jurilovca a devenit, după 15 ani, cel mai mare festival în aer liber din Dobrogea de Nord. La ediția de anul trecut au fost prezenți la eveniment aproape 100.000 de oameni în două zile de eveniment.

Concertul Goran Bregovic Wedding and Funeral Band face parte din turneul internațional „Tri Pisma Iz Sarajeva” (Trei scrisori din Sarajevo), întrerupt de pandemie în 2020 și reluat în forță anul trecut. „Trei scrisori din Sarajevo” este un spectacol despre destrămarea unei țări multi-etnice și reunește atât compoziții noi, precum și unele dintre cele mai cunoscute piese ale lui Goran, de la Ederlezi la Kalasnikov.

Componența Goran Bregovic Wedding and Funeral Band este: Goran Bregovic, Muharem REDZEPI, Bokan STANKOVIC, Dragic VELICKOVIC, Stojan DIMOV, Aleksandar RAJKOVIC, Milos MIHAJLOVIC și celebrele voci bulgărești Ludmila RADKOVA-TRAYKOVA și Daniela RADKOVA-ALEKSANDROVA.

July 27, 2023
Plăcinta dobrogeană, un produs vechi de peste 150 de ani, a obținut recunoaștere europeană

După aproape 5 ani de la depunerea documentelor, România a obținut recunoașterea europeană cu Indicație Geografică Protejată, pentru produsul ”Plăcinta dobrogeană”. Astfel, plăcinta dobrogeană se alătură altor 10 produse românești recunoscute și înregistrate la nivel european, 4 dintre ele fiind din județul Tulcea.

Plăcinta dobrogeană, un preparat pe care îl făceau bunicile și străbunicile noastre

Dovezile istorice privind vechimea și notorietatea produsului sunt transmise prin izvoare orale culese și transcrise în reviste, cărți, pentru a fi păstrate în timp pentru generațiile viitoare.

Astfel, din spusele dobrogenilor reiese că plăcinta are o vechime de peste un secol și jumătate ”…știu rețeta de la bunica. Dacă trăia, avea acum peste 120 de ani…”

Prin tradiție, plăcinta dobrogeană poartă cu ea o serie de rigori și amănunte, care se transmit din generație în generație. Tradiția consumări produsului ”Plăcintă dobrogeană” în timpul sărbătorilor: ”lăsata secului”, la botez, la nuntă, de Anul Nou, se menține în întreaga zonă a Dobrogei.

O plăcintă delicioasă, cu multe ouă, brânză și iaurt

Preparatul ”Plăcintă dobrogeană” este un produs obținut din foi umplute cu brânză telemea sărată, amestecată cu ouă și caș. Foile se obțin prin întinderea și tragerea aluatului, apoi sunt umplute, rulate, încrețite și așezate în formă de spirală în tăvi rotunde. Gustul este sărat, dat de amestecul de brânză telemea, caș, ou și iaurt, coapte împreună cu foile din aluat nedospit.

Produsul ”Plăcintă dobrogeană” are o consistență moale, fragedă, datorită amestecului de iaurt și ou turnate deasupra, față de alte produse de același tip care au o consistență crocantă cu suprafața ușor casantă. Aromele de brânză coaptă, aluat copt și ou sunt foarte marcante și predomină.

Arealul geografic în care se produce această plăcintă este constituit din județele Tulcea și Constanța, regiune recunoscută sub denumirea de Dobrogea.

Plăcinta dobrogeană se numește astfel, deoarece a preluat numele zonei geografice Dobrogea, pentru a putea fi diferențiată față de alte produse similare, precum și pentru a o identifica atunci când este comercializată în restul țării sau în străinătate.

Județul Tulcea are 4 produse recunoscute, protejate și înregistrate la nivel European

Pe lângă plăcinta dobrogeană, pentru care a fost obținută protecția Indicației Geografice Protejate, de către Asociația Tradițional Moesis cu sediul în localitatea Greci, Județul Tulcea, alte 3 preparate tradiționale din Dobrogea au fost atestate de-a lungul timpului.

Este vorba despre Scrumbia afumată de Dunăre, care a fost înregistrată în anul 2018, Salata cu icre de știucă de Tulcea, înregistrată în 2021 și Salata tradițională cu icre de crap, toate produse în județul Tulcea.

Și producătorii de vinuri din Dobrogea: Vinars Murfatlar, Colinele Dobrogei, Terasele Dunării, Murfatlar, Babadag și Sarica Niculițel au obținut recunoaşterea europeană cu Indicaţie Geografică Protejată, încă din anii 2005-2007.

Fotografia de copertă este preluată de pe pagina de Facebook Moesis by Angelo

March 31, 2023
Secretele borșului de pește, produsul tradițional din Delta Dunării și Dobrogea de Nord

Secretele borșului de pește preparat tradițional de pescarii din Delta Dunării, le-am aflat de la proprietarul Casei Teo din Mahmudia, un loc renumit pentru delicioasele mâncăruri deltaice. Chiar și turiștii care nu se dau în vânt după produsele din pește, ajung să comande acest borș și să îl mănânce cu mare plăcere.

Secretele borșului de pește din Delta Dunării

Preparatul de bază al Casei Teo din Mahmudia este borșul de pește. Mulți constănțeni sau bucureșteni cărora li se face poftă de un borș de pește, dau o fugă la Casa Teo pentru a mânca acest produs. Am aflat de la proprietar, secretele borșului de pește din Delta Dunării.

”Un borș bun de pește, este făcut din 4-5 specii. Și aceasta, deoarece gustul deosebit îl dă diversitatea peștelui care este fiert în borș. Noi pregătim un borș autentic, din mai multe specii de pește: somn, crap, șalău, lin, biban și mreană.

În timp ce fierb legumele, presărăm sare grunjoasă peste pește și îl lăsăm cam 25 de minute să se săreze. Preparăm și mujdeiul de usturoi, pentru că, între secretele borșului de pește din Delta Dunării este și mujdeiul făcut cu lingura de lemn, până când nu cade din vas dacă îl întorci.

Gustul autentic al borșului de pește îl dă și oțetul cu care se acrește. Iată un alt secret al borșului de pește. Punem puțin oțet după ce au fiert legumele, să le mai întărească puțin”, a povestit pentru Discover Dobrogea, administratorul Casei Teo, Claudio Mihailov.

Secretele borșului de pește – cu cât se folosesc mai multe specii de pește, cu atât iese mai bun borșul

După ce au fiert legumele și mujdeiul de usturoi este gata, urmează fierberea peștelui. Am aflat că peștele nu se pune oricum în cratiță, există o anumită ordine.

”Se spune că la Casa Teo este cel mai bun borș de pește, pentru că la doi pași de noi este cherhanaua de unde ne aprovizionăm în fiecare dimineață cu pește proaspăt, prins din zona sălbatică a Brațului Sfântu Gheorghe. De aceea toată lumea știe că borșul nostru este foarte bun, pentru că peștele este foarte proaspăt și diversificat, ceea ce-i dă borșului un gust delicios.

Între secretele borșului de pește se numără și modul în care sunt puse speciile de pește în zeama în care au fiert legumele.

”A venit momentul să punem și peștele. Începem cu capetele, că sunt mai voluminoase și punem întâi un cap de somn, continuăm cu unul de crap, cu o coadă de somn, care are și multă grăsime și îi dă culoare și gust borșului.

Contează ordinea în care punem peștele în borș. Întotdeauna punem întâi somnul, că fierbe puțin mai greu, după care adăugăm crapul și, la sfârșit, șalăul și restul peștelui alb.

Adăugăm niște cozi și burți de crap. Avem și o mreană, care este foarte grasă și o adăugăm la sfârșit, după ce terminăm de pus speciile mai mari.

După ce fierbe peștele, aromatizăm borșul cu puțin leuștean verde și cu un ardei iute. În maximum 10 minute, când s-au albit ochii peștelui, borșul va fi gata. Punem și o mână bună de pătrunjel și poate fi servit”, a mai precizat pentru Discover Dobrogea, Claudio Mihailov.

Produsele tradiționale din județul Tulcea sunt promovate de 4 GAL-uri din Tulcea

Printre produsele tradiționale din județul Tulcea se află, desigur, renumitul borș de pește, dar și alte preparate locale din pește.

”Următoarele preparate tradiționale la Casa Teo sunt felurile principale, cum ar fi o excelentă saramură din pană de somn, împănată cu puțină grăsime și coaptă pe o plită încinsă, după care o înăbușim la un cuptor de lut, așa cum ne făcea nouă bunica acasă.

Alte preparate din pește foarte apreciate de turiști, sunt carasul prăjit, specie care se găsește în zona noastră, dar și crapul sau burta de crap.

Mai pregătim o excelentă plăcintă dobrogeană și un ștrudel cu mere, foarte bun.

Păstrăm și ducem mai departe tradițiile dobrogene, iar oaspeții noștri sunt foarte încântați de gustul și de autenticitatea acestor produse”, a mai precizat pentru Discover Dobrogea, administratorul Casei Teo Mahmudia, Claudio Mihailov.

Activitatea producătorilor locali și a meșterilor populari din județul Tulcea este promovată, în cadrul unui parteneriat, de Grupurile de Acțiune Locală GAL Delta Dunării, GAL Razim, GAL Dobrogea de Nord și GAL Oamenii Deltei, în cadrul proiectului ”Cooperare pentru promovarea produselor și serviciilor cu specific local din teritoriile GAL”, finanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală PNDR 2014–2020, Programul LEADER, în cadrul Sub-măsurii 19.3 ”Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale grupurilor de acțiune locală”- Componenta B ”Implementarea activităților de cooperare ale grupurilor de acțiune locală selectate”. Astfel, producătorii sunt încurajați și susținuți să își valorifice produsele locale și tradiționale pe care le realizează și prin care promovează Dobrogea și Delta Dunării.

December 26, 2022