Locuințe ale primilor coloniști greci din Cetatea Tomis, descoperite sub Hotelul Intim

Arheologii constănțeni au descoperit primele urme de existență ale Cetății Tomis, în cadrul lucrărilor de cercetare preventivă realizate la Hotelul Intim. Imobilul a fost construit în anul 1906 și a fost declarat monument istoric, iar lucrările de restaurare au început în ianuarie 2023.

Prime urme de locuire din Cetatea Tomis, descoperite la Hotel Intim

Cu ocazia lucrărilor de reabilitare a Hotelului Intim din zona peninsulară a Constanței, în data de 10 iulie 2023 au început lucrări de cercetare arheologică preventivă. Acestea au vizat două puncte din cadrul proprietății, o săpătură fiind deschisă în interiorul hotelului, pe o porțiune situată între fundațiile zidurilor clădirii, unde s-a descoperit că stratigrafia era neatinsă de intervențiile moderne. Cea de-a doua lucrare, pe o suprafață mai mare, s-a desfășurat în curtea imobilului.

Responsabilul știițific al lucrării a fost dr. Constantin Băjenaru, iar la cercetare au participat arheologii Octavian Mitroi, Bianca Profiran, Ștefan Daniel Palamiuc și Dan Vasilescu.

„La cercetarea din interiorul clădirii am ajuns până la primele urme de existență ale Tomisului. Am găsit urmele a două complexe de locuire, probabil un bordei (o locuință adâncită în pământ), peste care este suprapus un zid al unei locuințe de suprafață. Amândouă le datez preliminar în secolele VI-V î.Chr.

Bineînțeles, nu sunt singurele descoperiri de acest gen, mai există și cele din prima jumătate a anilor 1970 făcute în parcul Catedralei. Cu acea ocazie a fost stabilită și adevărata vechime a Tomisului, respectiv aproximativ 550 î.Chr.  Mărturiile scrise în antichitate nu spun prea multe despre condițiile și data la care a fost întemeiat orașul Tomis, iar cea mai veche atestare a lui datează de pe la jumătatea sec. III î.Chr.

Astfel, săpăturile din parcul Catedralei, realizate în anii ’70 au dovedit adevărata vechime a orașului, respectiv cu vreo 300 de ani mai mare decât data indicată de primele mărturii scrise despre cetate.

În anii care au urmat, mai ales după 2000, au mai fost realizate săpături de salvare în zona peninsulară, cea mai veche a orașului Tomis, care au ajuns la aceste prime urme de locuire, respectiv în curtea Palatului Arhiepiscopal și în urmă cu câțiva ani, pe str. 9 Mai. Au urmat săpăturile din anii 2023-2024 de la Hotel Intim, care în aceste două puncte au reușit să ajungă la primele urme de locuire din Cetatea Tomis”, a declarat pentru Discover Dobrogea, arheologul Octavian Mitroi.

Vestigii antice din sec. IV-VI, descoperite de arheologi la Hotelul Intim

Alte vestigii antice au fost descoperite de echipa de arheologi constănțeni, în curtea Hotelului Intim.

„Mult mai interesantă, inclusiv ca stare de conservare a vestigiilor antice descoperite a fost săpătura din curtea imobilului, unde am găsit ruine de clădiri din perioada romană târzie și romano-bizantină, sec. IV-VI, poate chiar începutul sec. VII d.Chr.

Rețin atenția în mod deosebit ruinele unei clădiri impunătoare din punct de vedere arhitectural, care era dotată cu hypocaust, adică un sistem de încălzire pe sub pardoseală și care avusese pereții placați cu marmură, chiar și cu decor în basorelief. Din păcate, tot acest placaj de marmură era deja căzut, noi recuperându-l în stare fragmentară din dărâmătura clădirii cu care era amestecat.

Alături de aceste descoperiri au mai apărut monede de bronz din diferite perioade, opaițe și o interesantă greutate de cântar din marmură cu miezul din plumb. Colegul Dan Vasilescu a descoperit într-o depunere din perioada romană târzie capul unei statuete feminine sculptată în  marmură, posibilă reprezentare a unei divinități. Și aceasta este una dintre situațiile cu care ne confruntăm mai rar în arheologie, când ne dăm seama ce mare noroc avem. Capul statuetei a fost descoperit la câțiva centimetri distanță de fundația unui zid al hotelului. Dacă în urmă cu 120 de ani, când a fost construit hotelul, fundația ar fi fost săpată cu câțiva centimetri mai aproape, această descoperire ar fi fost făcută de către constructorii de atunci, însă, așa, a fost marele nostru noroc, al arheologilor din secolul XXI.

Nu am reușit deocamdată să identificăm divinitatea pe care o reprezintă acest cap de statuetă. Cel mai probabil, aceasta reprezenta o divinitate, pentru că, așa cum se știe, oamenii din antichitate erau politeiști. Ei credeau în mai mulți zei și chiar și la Tomis au fost descoperite până acum mai multe reprezentări ale aceleiași divinități. Venus, de exemplu, are mai multe reprezentări, o parte dintre ele expuse chiar în Sala Tezaur a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Tot în curtea hotelului am descoperit și o amforă de epocă greacă. Aceasta a fost găsită cu ocazia unui sondaj pe care l-am făcut pentru a ajunge la baza straturilor de locuire, cele mai vechi urme de locuire datand din sec. VI-V î.Chr. Acea amforă am găsit-o spartă pe loc, adică cioburile nu fuseseră împrăștiate și rătăcite unele de altele. Am curățat vasul, așa cum l-am găsit și, deși era spart, încă își păstra forma, conturul. Nu întâmplător, acest vas a putut fi restaurat complet, de către colegii noștri de la Laboratorul de Restaurare. Amforele erau vase mari, cu baza ascuțită și cu două toarte, fiind folosite pentru transport și depozitare. În general, cu ele erau transportate vinul, uleiul de măsline și diferite preparate de pește conservat.

Apropo de acest lucru, am găsit în săpătura din interiorul clădirii fragmentele unei amfore grecești, de Chios, din sec. VI-V î.Chr., care din păcate nu poate fi întregită complet, dar lucrul interesant este că printre fragmentele acestei amfore am găsit oase de pește, deci, cel mai probabil, resturile conținutului ei.

Și romanii au avut, ceva mai târziu, un sos din pește, care mirosea puternic, dar era foarte apreciat. Acest sos se numea garum și îl amestecau aproape cu orice mâncare. Păstrând proporțiile, acela era, sa zicem așa, ketch-up-ul antichității. Desigur, nu au fost romanii inventatorii garum-ului, pentru că și grecii, așa cum indică și descoperirea noastră de la Hotel Intim, cunoșteau acest preparat, fiind un preparat din pește pe care îl exportau ambalat în amfore”, a mai precizat pentru Discover Dobrogea, arheologul Octavian Mitroi, din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Descoperirile de la Hotel Intim nu se aflau la o adâncime foarte mare

„Vestigiile din curtea Hotelului Intim au apărut cam de la prima sau a doua pană de cazma, respectiv pe la 30 de cm adâncime.

Fundația Hotelului Intim mege până la 5 m adâncime, probabil, poate chiar mai mult, astfel că, la începutul sec. XX, în timpul construirii hotelului, săpăturile pentru subsol s-au oprit în argila naturală.

În schimb, săpătura din interiorul hotelului, unde am făcut noi descoperiri, reprezintă ultima porțiune din succesiunea de straturi, cu tot ce conțin ele – resturi de clădiri și obiecte din cele 13 secole ale existenței Tomisului – care nu a fost atinsă cu ocazia constuirii hotelului și am avut noi norocul să o putem cerceta după metodele noastre”, am mai aflat de la arheologul Octavian Mitroi.

Cetatea Tomis s-a păstrat, în mare parte, până la jumătatea sec. al XIX-lea

„Orașul antic Tomis a rămas în picioare, chiar și în stadiul de ruină, o lungă perioadă. O bună parte din el încă se mai vedea în prima jumătate a sec. XIX. Multe dintre străzile pavate în antichitate încă mai erau la vedere și folosite în acea perioadă.

Orașul antic a avut mult de suferit, când Constanța a început sa se modernizeze, cam pe la jumătatea sec. al XIX-lea. Ca orice sit arheologic, Tomisul ruinat reprezenta o carieră de piatră gata fasonată, din care te puteai servi direct, câtă vreme nu exista o autoritate interesată să-l protejeze.

Astfel, cam de pe la 1850, pentru noile lucrări de infrastructură, ruinele Tomisului au început să fie distruse intenționat, atât pentru refolosirea materialului de construcție, cât și pentru degajarea terenului pentru noi construcții. Actualmente suntem nevoiți să săpăm pentru a găsi vestigiile, însă, multe dintre ele sunt la adâncime mică. Acolo unde au fost săpate beciurile clădirilor vechi, toate urmele trecutului au fost distruse până la câțiva metri adâncime sau chiar complet, în schimb, curțile acestor imobile, care nu au fost afectate de lucrări, încă ne pot oferi surprize fericite și, nu întâmplător, nici curtea Hotelului Intim nu a făcut excepție”, a afirmat pentru Discover Dobrogea, arheologul Octavian Mitroi.

Obiectele antice descoperite sub hotelul Intim ar putea fi expuse pentru vizitatori

Chiar dacă ruinele antice descoperite la Hotelul Intim nu vor fi păstrate la vedere, prezența lor sub pașii viitorilor oaspeți ai hotelului nu va rămâne fără ecou.

„S-a luat în calcul păstarea la vedere și implicit valorificarea turistică a ruinelor descoperite în curtea Hotelului Intim, dar, având în vedere că destinația clădirii este turism și alimentație publică, nu s-a putut implementa această soluție. Este nevoie de spațiu pentru terasa restaurantului clădirii.

Important este că toate aceste vestigii nu vor fi distruse. Ele au fost acoperite cu pământ și în felul acesta sunt ținute în conservare. Știm de ele și acesta este un lucru foarte important, pentru că este un câștig în planul cercetării. Tot ce s-a descoperit acolo a fost fotografiat, s-au făcut planuri, desene, materialul a fost strâns, a ajuns mai întâi la laboratorul de restaurare al muzeului și ulterior la muzeu.

Există și posibilitatea concesionării anumitor obiecte descoperite de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța în vederea expunerii lor în hotel. Acestea pot fi însoțite și de fotografii cu instantanee de săpătură și nu numai, astfel încât cei care vor călca pragul hotelului Intim, pe viitor, își vor putea face o anumită idee cu privire la istoria pe care pășesc”, a precizat pentru Discover Dobrogea, arheologul Octavian Mitroi.

Fotografiile ne-au fost oferite de specialistii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.