Tag: descoperiri

  • Locuințe ale primilor coloniști greci din Cetatea Tomis, descoperite sub Hotelul Intim

    Locuințe ale primilor coloniști greci din Cetatea Tomis, descoperite sub Hotelul Intim

    Arheologii constănțeni au descoperit primele urme de existență ale Cetății Tomis, în cadrul lucrărilor de cercetare preventivă realizate la Hotelul Intim. Imobilul a fost construit în anul 1906 și a fost declarat monument istoric, iar lucrările de restaurare au început în ianuarie 2023.

    Prime urme de locuire din Cetatea Tomis, descoperite la Hotel Intim

    Cu ocazia lucrărilor de reabilitare a Hotelului Intim din zona peninsulară a Constanței, în data de 10 iulie 2023 au început lucrări de cercetare arheologică preventivă. Acestea au vizat două puncte din cadrul proprietății, o săpătură fiind deschisă în interiorul hotelului, pe o porțiune situată între fundațiile zidurilor clădirii, unde s-a descoperit că stratigrafia era neatinsă de intervențiile moderne. Cea de-a doua lucrare, pe o suprafață mai mare, s-a desfășurat în curtea imobilului.

    cercetari-arheologice-si-descoperiri-vestigii-antice-la-hotel-intim-constanta

    Responsabilul știițific al lucrării a fost dr. Constantin Băjenaru, iar la cercetare au participat arheologii Octavian Mitroi, Bianca Profiran, Ștefan Daniel Palamiuc și Dan Vasilescu.

    „La cercetarea din interiorul clădirii am ajuns până la primele urme de existență ale Tomisului. Am găsit urmele a două complexe de locuire, probabil un bordei (o locuință adâncită în pământ), peste care este suprapus un zid al unei locuințe de suprafață. Amândouă le datez preliminar în secolele VI-V î.Chr.

    parc-arheologic-catedrala-sfintii-apostoli-petru-si-pavel-constanta-monument-istoric

    Bineînțeles, nu sunt singurele descoperiri de acest gen, mai există și cele din prima jumătate a anilor 1970 făcute în parcul Catedralei. Cu acea ocazie a fost stabilită și adevărata vechime a Tomisului, respectiv aproximativ 550 î.Chr.  Mărturiile scrise în antichitate nu spun prea multe despre condițiile și data la care a fost întemeiat orașul Tomis, iar cea mai veche atestare a lui datează de pe la jumătatea sec. III î.Chr.

    Astfel, săpăturile din parcul Catedralei, realizate în anii ’70 au dovedit adevărata vechime a orașului, respectiv cu vreo 300 de ani mai mare decât data indicată de primele mărturii scrise despre cetate.

    În anii care au urmat, mai ales după 2000, au mai fost realizate săpături de salvare în zona peninsulară, cea mai veche a orașului Tomis, care au ajuns la aceste prime urme de locuire, respectiv în curtea Palatului Arhiepiscopal și în urmă cu câțiva ani, pe str. 9 Mai. Au urmat săpăturile din anii 2023-2024 de la Hotel Intim, care în aceste două puncte au reușit să ajungă la primele urme de locuire din Cetatea Tomis”, a declarat pentru Discover Dobrogea, arheologul Octavian Mitroi.

    Vestigii antice din sec. IV-VI, descoperite de arheologi la Hotelul Intim

    Alte vestigii antice au fost descoperite de echipa de arheologi constănțeni, în curtea Hotelului Intim.

    „Mult mai interesantă, inclusiv ca stare de conservare a vestigiilor antice descoperite a fost săpătura din curtea imobilului, unde am găsit ruine de clădiri din perioada romană târzie și romano-bizantină, sec. IV-VI, poate chiar începutul sec. VII d.Chr.

    vestigii-antice-descoperite-de-arheologii-constanteni-sub-hotelul-intim-din-constanta

    Rețin atenția în mod deosebit ruinele unei clădiri impunătoare din punct de vedere arhitectural, care era dotată cu hypocaust, adică un sistem de încălzire pe sub pardoseală și care avusese pereții placați cu marmură, chiar și cu decor în basorelief. Din păcate, tot acest placaj de marmură era deja căzut, noi recuperându-l în stare fragmentară din dărâmătura clădirii cu care era amestecat.

    greutate-de-cantar-din-marmura-cu-miez-din-plumb-sec-VI-d.Chr-descoperita-la-constanta-de-arheologi-la-hotel-intim

    Alături de aceste descoperiri au mai apărut monede de bronz din diferite perioade, opaițe și o interesantă greutate de cântar din marmură cu miezul din plumb. Colegul Dan Vasilescu a descoperit într-o depunere din perioada romană târzie capul unei statuete feminine sculptată în  marmură, posibilă reprezentare a unei divinități. Și aceasta este una dintre situațiile cu care ne confruntăm mai rar în arheologie, când ne dăm seama ce mare noroc avem. Capul statuetei a fost descoperit la câțiva centimetri distanță de fundația unui zid al hotelului. Dacă în urmă cu 120 de ani, când a fost construit hotelul, fundația ar fi fost săpată cu câțiva centimetri mai aproape, această descoperire ar fi fost făcută de către constructorii de atunci, însă, așa, a fost marele nostru noroc, al arheologilor din secolul XXI.

    cap-statueta-descoperire-hotel-ibis-cercetare-arheologica

    Nu am reușit deocamdată să identificăm divinitatea pe care o reprezintă acest cap de statuetă. Cel mai probabil, aceasta reprezenta o divinitate, pentru că, așa cum se știe, oamenii din antichitate erau politeiști. Ei credeau în mai mulți zei și chiar și la Tomis au fost descoperite până acum mai multe reprezentări ale aceleiași divinități. Venus, de exemplu, are mai multe reprezentări, o parte dintre ele expuse chiar în Sala Tezaur a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

    amfora-greceasca-descoperita-in-curtea-hotelului-ibis-constanta

    Tot în curtea hotelului am descoperit și o amforă de epocă greacă. Aceasta a fost găsită cu ocazia unui sondaj pe care l-am făcut pentru a ajunge la baza straturilor de locuire, cele mai vechi urme de locuire datand din sec. VI-V î.Chr. Acea amforă am găsit-o spartă pe loc, adică cioburile nu fuseseră împrăștiate și rătăcite unele de altele. Am curățat vasul, așa cum l-am găsit și, deși era spart, încă își păstra forma, conturul. Nu întâmplător, acest vas a putut fi restaurat complet, de către colegii noștri de la Laboratorul de Restaurare. Amforele erau vase mari, cu baza ascuțită și cu două toarte, fiind folosite pentru transport și depozitare. În general, cu ele erau transportate vinul, uleiul de măsline și diferite preparate de pește conservat.

    Apropo de acest lucru, am găsit în săpătura din interiorul clădirii fragmentele unei amfore grecești, de Chios, din sec. VI-V î.Chr., care din păcate nu poate fi întregită complet, dar lucrul interesant este că printre fragmentele acestei amfore am găsit oase de pește, deci, cel mai probabil, resturile conținutului ei.

    Și romanii au avut, ceva mai târziu, un sos din pește, care mirosea puternic, dar era foarte apreciat. Acest sos se numea garum și îl amestecau aproape cu orice mâncare. Păstrând proporțiile, acela era, sa zicem așa, ketch-up-ul antichității. Desigur, nu au fost romanii inventatorii garum-ului, pentru că și grecii, așa cum indică și descoperirea noastră de la Hotel Intim, cunoșteau acest preparat, fiind un preparat din pește pe care îl exportau ambalat în amfore”, a mai precizat pentru Discover Dobrogea, arheologul Octavian Mitroi, din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

    Descoperirile de la Hotel Intim nu se aflau la o adâncime foarte mare

    „Vestigiile din curtea Hotelului Intim au apărut cam de la prima sau a doua pană de cazma, respectiv pe la 30 de cm adâncime.

    piatra-de-moara-descoperita-la-constanta-sec-VI-p.chr

    Fundația Hotelului Intim mege până la 5 m adâncime, probabil, poate chiar mai mult, astfel că, la începutul sec. XX, în timpul construirii hotelului, săpăturile pentru subsol s-au oprit în argila naturală.

    sapaturi-arheologice-in-curtea-hotelului-ibis-descoperiri-surprinzatoare

    În schimb, săpătura din interiorul hotelului, unde am făcut noi descoperiri, reprezintă ultima porțiune din succesiunea de straturi, cu tot ce conțin ele – resturi de clădiri și obiecte din cele 13 secole ale existenței Tomisului – care nu a fost atinsă cu ocazia constuirii hotelului și am avut noi norocul să o putem cerceta după metodele noastre”, am mai aflat de la arheologul Octavian Mitroi.

    Cetatea Tomis s-a păstrat, în mare parte, până la jumătatea sec. al XIX-lea

    „Orașul antic Tomis a rămas în picioare, chiar și în stadiul de ruină, o lungă perioadă. O bună parte din el încă se mai vedea în prima jumătate a sec. XIX. Multe dintre străzile pavate în antichitate încă mai erau la vedere și folosite în acea perioadă.

    zidul-de-incinta-al-cetatii-tomis

    Orașul antic a avut mult de suferit, când Constanța a început sa se modernizeze, cam pe la jumătatea sec. al XIX-lea. Ca orice sit arheologic, Tomisul ruinat reprezenta o carieră de piatră gata fasonată, din care te puteai servi direct, câtă vreme nu exista o autoritate interesată să-l protejeze.

    Astfel, cam de pe la 1850, pentru noile lucrări de infrastructură, ruinele Tomisului au început să fie distruse intenționat, atât pentru refolosirea materialului de construcție, cât și pentru degajarea terenului pentru noi construcții. Actualmente suntem nevoiți să săpăm pentru a găsi vestigiile, însă, multe dintre ele sunt la adâncime mică. Acolo unde au fost săpate beciurile clădirilor vechi, toate urmele trecutului au fost distruse până la câțiva metri adâncime sau chiar complet, în schimb, curțile acestor imobile, care nu au fost afectate de lucrări, încă ne pot oferi surprize fericite și, nu întâmplător, nici curtea Hotelului Intim nu a făcut excepție”, a afirmat pentru Discover Dobrogea, arheologul Octavian Mitroi.

    Obiectele antice descoperite sub hotelul Intim ar putea fi expuse pentru vizitatori

    Chiar dacă ruinele antice descoperite la Hotelul Intim nu vor fi păstrate la vedere, prezența lor sub pașii viitorilor oaspeți ai hotelului nu va rămâne fără ecou.

    vestigii-antice-descoperite-de-arheologi-la-hotel-intim

    „S-a luat în calcul păstarea la vedere și implicit valorificarea turistică a ruinelor descoperite în curtea Hotelului Intim, dar, având în vedere că destinația clădirii este turism și alimentație publică, nu s-a putut implementa această soluție. Este nevoie de spațiu pentru terasa restaurantului clădirii.

    cecetare-arheologica-descoperiri-hotel-intim

    Important este că toate aceste vestigii nu vor fi distruse. Ele au fost acoperite cu pământ și în felul acesta sunt ținute în conservare. Știm de ele și acesta este un lucru foarte important, pentru că este un câștig în planul cercetării. Tot ce s-a descoperit acolo a fost fotografiat, s-au făcut planuri, desene, materialul a fost strâns, a ajuns mai întâi la laboratorul de restaurare al muzeului și ulterior la muzeu.

    fragmente-de-ceramica-fina-greceasca-descoperite-la-tomis

    Există și posibilitatea concesionării anumitor obiecte descoperite de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța în vederea expunerii lor în hotel. Acestea pot fi însoțite și de fotografii cu instantanee de săpătură și nu numai, astfel încât cei care vor călca pragul hotelului Intim, pe viitor, își vor putea face o anumită idee cu privire la istoria pe care pășesc”, a precizat pentru Discover Dobrogea, arheologul Octavian Mitroi.

    Fotografiile ne-au fost oferite de specialistii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

  • Tumulii de la Crama Histria ar putea oferi descoperiri spectaculoase

    Tumulii de la Crama Histria ar putea oferi descoperiri spectaculoase

    Un șantier de cercetare arheologică va fi deschis pe proprietatea Cramei Histria, pentru a fi efectuate săpături la tumulii din zona Cogealac. Nu este exclus ca mormintele antice să le ofere cercetătorilor descoperiri spectaculoase, așa cum s-a întâmplat la Mangalia, însă, există și posibilitatea ca în cei 3 tumuli să nu se găsească ceva remarcabil.

    Vor începe săpăturile la tumulii de la Crama Histria

    Reprezentanții Muzeului Național de Istorie și Arheologie Constanța, Universității Ovidius, prin Facultatea de Istorie și Științe Politice și S.C. Viticola S.A. (Crama Histria) din Cogealac, au încheiat săptămâna aceasta un protocol de colaborare în vederea deschiderii și susținerii șantierului de cercetare arheologică sistematică din zona localității Cogealac.

    tumulii-de-la-crama-histria-cogealac”Pe proprietatea Cramei Histria este un ansamblu de 3 tumuli, unul mai mare și doi mai mici. Ne-a fost solicitată cooperarea, de către proprietarul cramei. Am făcut un parteneriat cu Universitatea Ovidius. Este un caz fericit de îmbinare a publicului cu privatul și vom demara o cercetare sistematică la tumulii respectivi. Acum urmează celelalte etape, printre care realizarea unui plan de cercetare și stabilirea unei echipe. Proprietarul cramei ne asigură fondurile necesare efectuării cercetării, iar noi asigurăm expertiza științifică.

    Nu știm ce vom găsi acolo, cu tumulii întotdeauna avem surprize, poate să iasă ceva spectaculos, cum este la Mangalia, poate să nu iasă nimic deosebit, să înregistrăm un mormânt și cam atât”, a declarat pentru Discover Dobrogea, directorul Muzeului Național de Istorie și Arheologie Constanța, Aurel Mototolea.

    Tumulii, mormintele antice acoperite cu un morman de pământ

    Tumulii sunt morminte cu o movilă de pământ deasupra lor. În preistorie, în perioada greacă și chiar până în perioada romană exista obiceiul ca persoanele decedate să fie înhumate, iar deasupra mormântului se ridica un morman de pământ, din diferite motive, fie ca protecție, în semn de omagiu.

    tumulii-de-la-crama-histria-cogealac”Acolo este un ansamblu de 3 tumuli, unul mare și doi mai mici, în vecinătate. Trebuie să mergem pe 22 iunie în format extins, să vedem situația de la fața locului, să ne facem planul de bătaie să stabilim cum abordăm acești tumuli. Ne gândeam să începem cu cei mai mici, să vedem cum se pune problema, iar cel mare va necesita mai multe resurse. Nu avem de unde să știm ce este acolo, mai ales că unele morminte fost jefuite”, a precizat arheologul Aurel Mototolea.

    Crama Histria ar putea deveni atracție turistică, dacă se descoperă ceva remarcabil acolo

    Proprietarul Cramei Histria, Paul Fulea, a solicitat începerea cercetărilor, pe de o parte, deoarece ete pasionat de istorie, pe de altă parte, pentru că dorește să folosească o eventuală descoperire importantă într-o campanie de marketing menită să atragă mai mulți turiști în zonă. El a declarat pentru Discover Dobrogea că le va oferi specialiștilor tot sprijinul necesar și este dispus să facă această investiție, chiar dacă nu se știe ce vor găsi cercetătorii acolo.

    tumuli-crama-histria-cogealacAtât istoricii, cât și administratorul Cramei Histria, își doresc să fie făcută o descoperire spectaculoasă, pentru că toată lumea va avea de câștigat, inclusiv turiștii care vor vizita zona ulterior.

    Important este faptul că Paul Fulea înțelege importanța culturii în societate și este dispus să plătească pentru săpăturile la tumulii de pe proprietatea sa, lucru pe care nu îl face multă lume.

    ”Noi suntem mulțumiți că avem finanțarea asigurată pentru a desfășura activitatea științifică, pe care oricum am face-o, dar este destul de complicat cu tumulii. Avem sute de tumuli în județ, numai că, pentru realizarea săpăturilor sunt prețurile foarte mari”, a precizat pentru Discover Dobrogea, directorul Muzeului Național de Istorie și Arheologie Constanța, Aurel Mototolea.

    Tumulii sunt săpați printr-o tehnică specială

    De regulă, acești tumuli au un șanț în jurul lor, de unde se ia pământul și se ridică. Se excavează din jurul lor pământul, în mod circular.

    ”Săpăturile se fac printr-o anumită tehnică. Prima dată se sapă un sfert, pentru că nu știm ce găsim, apoi extindem săpăturile la jumătate. Trebuie făcute și înregistrări, urmărim stratigrafia să vedem ce s-a întâmplat, de fapt, în acea perioadă.

    Nu este simplu ca în alte șantiere, unde tragem două secțiuni de 20 de metri/3. La tumuli, volumul de pământ este mare, nu putem intra mecanizat sau nu peste tot.

    Dacă este posibil, se poate decapa un strat de 50 de cm, acel strat de pământ arabil care s-a depus în timp și nu era la vremea respectivă. Dacă la suprafața tumulului sunt pietre, cioburi, fragmente ceramice sau alte obiecte, atunci nu putem risca și vom săpa manual de la început. Volumul de pământ care necesită să fie excavat este mare și atunci lucrările durează.

    Dacă acești tumuli erau mari, pe marginea lor mai aveau loc și alte înmormântări, pentru că se știa că este un loc sacru și era folosit ca atare. În acea perioadă se punea un sicriu din lemn sau se foloseau capace. Se făcea o firidă, care se astupa cu lemn sau cu pietre sunt câteva procedee specifice.

    Avem un exemplu, prin anul 2012 parcă, în localitatea Mireasa, când s-a săpat pentru eoliene și s-au găsit zeci de morminte de musulmani, în mantaua unui tumul”, am mai aflat de la arheologul Aurel Mototolea.

    Cogealac era o localitate rurală din apropierea orașului Histria

    Există posibilitatea ca în tumulii de la Crama Histria să fie făcută o descoperire importantă. În zonă s-a locuit mult timp în antichitate, fiind un teritoriu histrian.

    ”Era un teritoriu agricol care orbita în jurul Cetății Histria, care știm cu toții că a avut peste 1000 de ani de existență și atunci, sigur sunt localități rurale, sunt ferme, acele ”villa rustica”, care încă așteaptă să fie descoperite.

    Descoperiri izolate s-au făcut în zonă. Monede și fragmente ceramice au fost găsite în urma lucrărilor agricole sau a săpăturilor pentru șanțurile de irigații.

    Au fost făcute descoperiri, dar nu sunt de amploare sau spectaculoase, pentru că știu că lumea, în general, așteaptă noi cetăți, dar siturile sunt descoperite mai greu. La Cogealac a fost un teritoriu rural, agricol, care gravita în jurul marelui centru urban de la Histria și aici au trăit oamenii, care aveau obiecte pe care le putem descoperi”, a afirmat pentru Discover Dobrogea, directorul Muzeului Național de Istorie și Arheologie Constanța, Aurel Mototolea.

    Studenții la Facultatea de Istorie vor participa la lucrările arheologice de la Cogealac

    Universitatea Ovidius se va implica în proiect atât științific, cât și prin asigurarea de studenți la istorie, care sunt obligați să facă practica studențească pe arheologie. Nu doar proprietarul Cramei Histria va avea de câștigat, dacă în urma săpăturilor vor fi găsite obiecte importante. Inclusiv studenții și reprezentanții celor două instituții vor avea parte de o experiență importantă.