Discover Dobrogea

Tag: Sulina

Toamna, Sulina ne oferă aventură în caiace, un spectacol de culori, dar și preparate delicioase din pește

Toamna, Delta Dunării este o invitație la calm, reflecție, dar și pentru noi aventuri și redescoperirea naturii. Fie că vâsleşti încet prin canale într-un caiac, fie că te lași purtat de barcă prin stufărișul auriu, merită să trăiești o experiență care îți rămâne în suflet mult timp după ce ai părăsit delta.

Delta Dunării toamna – liniște, spectacol de culori și aventură în caiace

Toamna, Delta Dunării se transformă într-un tărâm magic, unde liniștea și culorile calde creează o atmosferă aparte. Este perioada ideală pentru cei care caută natură autentică, relaxare și experiențe în mijlocul unei biodiversități unice în Europa.

Caiacul este una dintre cele mai frumoase modalități de a descoperi Delta toamna. Spre deosebire de vară, când canalele sunt mai aglomerate, în septembrie și octombrie poți avea senzația că ai întreaga deltă doar pentru tine.

Când ajungi în zonele liniștite, poți admira nu doar peisajul, ci și fauna de aproape: egrete, stârci, lișițe sau cormorani care se ridică în zbor chiar de lângă tine. De multe ori, în zori, ceața ușoară peste apă creează o atmosferă de poveste.

„Plimbările lente, cu caiacul în Delta Dunării, sunt foarte apreciate de turiștii români și străini care preferă zonele liniștite și sălbatice, dar și plimbările în natură. Pentru plimbările cu caiacul, mulți oaspeți care vor să se bucure de liniște, nu aleg vârful de sezon, astfel că vin în lunile mai-iunie sau septembrie-octombrie, când traficul pe canale este mult mai redus.

Pentru birdwatch-eri, cele mai importante zone sunt în Golful Musura și intrarea dinspre Cardon, unde este o colonie de chirichiță cu obraz alb și mulți pelicani.

Canalul Îndrăgostiților, denumit și Canalul cu sălcii sau Canalul din spatele Prospectului sau Canalul de la Mila 2, este foarte izolat și liniștit, le oferă oaspeților dornici să se plimbe cu caiacul, sălbăticie la 15 minute de Sulina. Sunt mulți turiști care vin toamna, iar ultima rezervare o am pentru 15 noiembrie.

Avem și ture de 5 zile, pe traseul Tulcea-Sulina, dar mai sunt și de la Crișan, Mila 23-Sulina, 3 zile în jurul Sulinei, în funcție de pregătire și de ce doresc turiștii să vadă. Acestea au și camparea inclusă, pentru că există un sistem de locuri de campare, al ARBDD, care acoperă unele locuri în care nu sunt localități. În toată Delta Dunării există 6 astfel de locuri de campare, care se pot cumpăra de pe site-ul ARBDD.

Toamna, în Delta Dunării, turiștii pot vedea și păsările care nu au migrat. Este vorba despre păsările care iernează în deltă: stârcul cenușiu, egreta mare, cormorani, pescăraș albastru, pescărușul râzător, lebăda de iarnă, gâsca cu gâtul roșu – foarte urmărită de birdwatch-eri.”, a precizat pentru Discover Dobrogea, Călin Ene administrator „Sulina Fabuloasă” – ghid de bicicletă, caiac, activități out-door în Delta Dunării.

Delta Dunării ne oferă spectacolul culorilor și al luminii

Pe măsură ce temperaturile scad, vegetația deltei se îmbracă în nuanțe de auriu, roșcat și brun. Stufărișurile, sălciile și plopii de pe malurile canalelor devin o adevărată pictură naturală, reflectată în luciul calm al apelor.

În plus, lumina blândă de toamnă oferă condiții excelente pentru fotografie și observarea păsărilor.

Perla Sulina, locul în care te poți caza în Delta Dunării în orice anotimp

Sezonul 2025 a fost foarte bun la Sulina, pentru că este o destinație turistică privilegiată. Sulina a devenit un loc preferat de turiștii care ajung în Delta Dunării, atât datorită așezării sale geografice între Dunăre și Marea Neagră, cât și pentru diversitatea gastronomiei, peisajele încântătoare și amabilitatea gazdelor.

„La Perla Sulina sezonul a fost foarte bun, pentru că Perla Sulina nu mai este doar o pensiune cu cazare și mâncare, noi pregătim pachete care cuprind inclusiv transport naval și excursii. Excursia preferată de majoritatea turiștilor este la vărsarea Dunării în Marea Neagră. Pachetele de cazare pot fi, în funcție de solicitările oaspeților, cu mic dejun, cu demipensiune sau cu pensiune completă.

Marea noastră bucurie este că avem și oaspeți care vin la Perla Sulina de 15 ani. Aceștia ne recomandă chiar și prietenilor sau cunoștințelor, deoarece sunt foarte mulțumiți de serviciile oferite. Sunt mulți turiști care, atunci când li se termină sejurul își fac rezervare pentru anul următor, fără să stea prea mult pe gânduri.

În general, la Sulina vin familiști, pentru că avem o plajă superbă, cu cel mai fin nisip de pe întreg litoralul românesc, este nisip de clepsidră, lucru care îi încântă pe turiști.

O surpriză plăcută pentru turiștii care ajung la Perla Sulina o reprezintă petrecerile pe care le organizăm. Terasa noastră este deja celebră, pentru că în fiecare seară organizăm spectacole cu muzică live și, ocazional, aducem artiști îndrăgiți.

Toamna, pescarii sunt cei care își fac rezervări la Pensiunea Sulina, dar vin și iubitorii de natură, cei care fug de aglomerație și se pot plimba în tihnă pe canale.

Aș putea spune că Sulina este o Vamă mai pașnică – se cântă și se dansează pe faleza Sulina, avem seri cu muzică folk sau latino, iar turiștii se bucură de o atmosferă relaxantă.

Cele mai apreciate preparate sunt mâncărurile tradiționale din pește, precum: borșul de pește, storceagul, chifteluțe de pește, crap pe varză, celebrul calcan pe pat de cartofi la tavă. Sulina este norocoasă chiar și din punct de vedere gastronomic, deoarece, fiind poziționată între Marea Neagră și Dunăre, diversitatea peștelui pe care îl pot consuma turiștii este mai mare.”, a declarat pentru Discover Dobrogea, reprezentanta Pensiunii Perla Sulina, Corina Davidov.

Din Sulina, plimbările cu barca oferă acces în inima deltei

Pentru cei care preferă confortul, excursiile cu barca rămân o opțiune excelentă. Toamna, tururile sunt mai relaxate, iar ghizii locali pot oferi trasee personalizate, mai puțin turistice, spre lacuri izolate și colonii de păsări.

October 23, 2025
Lucrările derulate de AZL pentru modernizarea Portului Sulina vor fi gata până la sfârșitul anului 2025

Cele două proiecte care se derulează pentru modernizarea Portului Sulina, se apropie de finalizare. În prezent, stadiul de implementare pentru proiectul din perimetrul Zona Liberă este de 85%, iar pentru Cap Mol – Bazin Maritim, de 94%, astfel că, până la sfârșitul anului 2025, ambele proiecte derulate de Administraţia Zonei Libere din Sulina vor fi terminate. Valoarea investiției este de peste 220 de milioane de lei, finanţare din fonduri europene, pentru modernizarea infrastructurii portuare și tranformarea Portului Sulina într-un hub modern. După finalizarea celor două proiecte, în portul modernizat de la Sulina se va putea face transbord din navele de mare capacitate, în barje.

Modernizarea Portului Sulina este importantă și pentru dezvoltarea orașului

Potrivit calculelor făcute pentru studiile de oportunitate realizate de AZL cu ajutorul Băncii Europene de Dezvoltare și Investiții, pentru noul Port Sulina ar trebui asigurate aproximativ 300 de locuri de muncă.

„Sunt foarte mulți oameni care vor să se întoarcă acasă, în Sulina, astfel că se va găsi forță de muncă pentru noua investiție. Sulina îți ofertă liniște, Marea Neagră și Delta, hrană sănătoasă, iar dacă vor avea locuri de muncă aici, mulți vor fi bucuroși să vină acasă.

Volumele de mărfuri vor aduce foarte mulți bani – din concesiune, din operare, din taxele de transport.

În prezent, traficul de mărfuri la Sulina este foarte mic, aproape de zero – în general sunt aduse mărfuri alimentare, în perioada sezonului estival.

Important este că, la finalizarea acestor investiții, o să reușim să așezăm din nou Sulina pe harta traficului naval. Sunt două investiții majore pentru comunitatea din Sulina, pentru județul Tulcea, pentru țară.”, a declarat pentru Discover Dobrogea, directorul general al Administrației Zona Liberă Sulina, Dragoș Ioniță.

Investițiile realizate de AZL vor transforma Portul Sulina într-un important nod de transbordare

Portul modernizat va deveni un important nod de transbordare între navele fluviale şi maritime, inclusiv cele de până la 40.000 dwt. Astfel, va facilita transportul de mărfuri din România, Moldova şi Ucraina către pieţele din Africa, Orientul Mijlociu şi Asia.

„Activităţile portului vor fi susţinute de o reţea de transport care va colabora cu porturile din Izmail, Reni, Giurgiuleşti, Galaţi şi Brăila, urmând să asigure, astfel, o conectivitate optimă în regiunea Dunării.

Investițiile pentru modernizarea portului sunt făcute de Administrația Zonei Libere Sulina, cu ajutorul Consiliului Județean Tulcea, care a oferit cota de cofinanțare de 2% din întreg proiectul și, cu titlu de împrumut ne-a oferit banii pentru TVA, pe care îi recuperăm și îi dăm înapoi.

Toate taxele vor ajunge la bugetul Administrației Zonei Libere Sulina. Am identificat posibilitatea să cooptăm companii care să aibă sediul social în Sulina, pentru ca, o parte din taxele și impozitele pe care trebuie să le plătească către bugetul de stat, să rămână și la Primăria Sulina, deoarece are un buget foarte mic”, a afirmat pentru Discover Dobrogea, Dragoș Ioniță, directorul general al AZL Sulina.

Valorile de trafic vor crește foarte mult în Portul Sulina

Reprezentanții Băncii Europene de Dezvoltare și Investiții au angajat experți cu o vastă experiență, care au realizat un studiu de fezabilitate potrivit căruia, valorile de trafic vor crește foarte mult în Portul Sulina.

„Aceste valori sunt legate strâns și de o investiție, nu foarte mare, pe care o așteptăm de la Ministerul Transporturilor prin Administrația Fluvială a Dunării de Jos, pentru aducerea Barei Sulina la cota de 11 m.

S-au făcut, deja, evaluările topo, hidro și expertizele. Structura existentă suportă dragajul până la 11 metri, care ne va permite să intrăm cu nave de până la 35.000 de tone DWT. În momentul de față, pe canal intră nave de maximum 7.500 de tone sau pot fi mai mari, dar neîncărcate la capacitatea maximă.

Dunărea, canalul din Bară până în Portul Sulina, ne oferă adâncimile necesare și vizăm să efectuăm transport aici. Fluxul de mărfuri este Galați – Brăila – Giurgiulești – Ismail – Orlovka, toate având conexiuni rutiere și CFR.

Important este să avem volume de mărfuri. Experții de la BERD spun că în primii 3 ani se poate ajunge la 3,5 milioane de tone de marfă, iar în următorii 3 ani să se ajungă la 6,7 milioane de tone”, a precizat directorul general al Administrației Zona Liberă Sulina, Dragoș Ioniță.

October 20, 2025
Farul Vechi din Sulina a redevenit o atracție turistică după restaurarea edificiului

Farul Vechi din Sulina, unul dintre principalele obiective turistice ale orașului din Delta Dunării, a fost reabilitat și poate fi vizitat, după mai bine de 4 ani în care a fost închis pentru lucrări de restaurare.

În Muzeul Farul Vechi din Sulina afli poveștile orașului

Farul Vechi din Sulina a fost construit la începutul secolului XIX de autorităţile otomane, fiind administrat ulterior, în perioada 1897-1939, de Comisiunea Europeană a Dunării. Farul a devenit muzeu în anul 2003, iar expoziţia prezintă, prin documente şi fotografii, istoria Sulinei în perioada Comisiunii Europene a Dunării şi viaţa a două personalităţi marcante legate de oraş: dirijorul George Georgescu şi scriitorul Jean Bart.

Specialiștii Muzeului de Istorie și Arheologie din Tulcea, în subordinea căruia se află obiectivul muzeal, au amenajat cele două săli aflate la parterul clădirii. Una dintre ele îi este dedicată lui Jean Bart, personalitate care la începutul secolului XX a îndeplinit la Sulina funcția de comisar maritim. Cea de-a doua sală a muzeului este dedicată Comisiunii Europene a Dunării (CED), organism internațional care a transformat mica așezare pescărească de la începutul secolul al XIX-lea într-un important oraș port cu o economie înfloritoare.

Clădirea are valoare istorică și a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice, din anul 2004.

Din 1897, Comisiei Europene i-a revenit sarcina de a administra, întreține și repara Farul de la Sulina, până în 1939, când această misiune a intrat în sarcina statului român. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, obiectivul a constituit principalul semnal de navigație în zona gurilor Dunării.

Jean Bart a rămas în istoria orașului, datorită romanului Europolis

În Muzeul Farului Vechi Sulina este prezentat biroul lui Jean Bart și câteva fotografii din perioada în care acesta a trăit în frumosul oraș situat în Delta Dunării.

Perioada șederii la Sulina l-a inspirat pe Jean Bart în scrierea romanului Europolis, a cărui primă ediție a apărut în aprilie 1933 la Editura „Adevărul” din București, cu puțin timp înainte de trecerea în neființă a scriitorului. Romanul, la care a lucrat timp de opt ani, din 1925 până în 1933, rămâne o strălucită metaforă pentru portul Sulina, cu mozaicul său de naționalități.

Europolis este, de fapt, o cronică a orașului-port, cu tumultul său: plecări și acostări de vapoare, case de comerț, cafenele și frizerii cu tabieturi orientale, balurile de la Cercul Militar etc.

Personajele sunt, de asemenea, din viața portului: ofițeri de marină, căpitani, marinari, hamali, femei frumoase, funcționari, consuli și agenți ai caselor de comerț, contrabandiști, personaje din administrația CED. Locuitorii Sulinei au recunoscut în eroii romanului oamenii locului, care au servit ca prototip unor personaje: Stamati Marulis l-a avut ca model pe cafegiul „baba Stamati”, Nicu Politikos s-a recunoscut în frizerul Falkides, doctorul Tomiță în medicul Nicolae Petrescu, director la spitalul CED, doctorul Lascu ar fi fost un alt nume al medicului Zota, care studia malaria în Deltă ș.a. Au fost și personaje pe care Jean Bart le-a cunoscut pe parcursul carierei, precum Angelo Deliu, care l-a reprezentat pe bunul său prieten, Eugen Tăutu, ofițer-mecanic pe bricul „Mircea”.

Farul Vechi este un reper al orașului Sulina, deși, acum, se află departe de mare

Construcția prezintă următoarele caracteristici: turn circular alb, cu înălțimea planului focal de 70 picioare (21,33 m).

Treptele în spirală sunt luminate de șase ferestre circulare integrate în zidăria groasă, prin intermediul cărora se ajunge în cupola ce adăpostea mecanismul de iluminat, care emitea lumina fixă albă, de ordinul 2, vizibilă de la o distanță de 15 mile marine.

În prezent, se păstrează o parte din prismele de cristal ale reflectorului, unde, atunci când funcționa farul, s-a folosit inițial o lampă cu acetilenă, iar din 1910 s-a introdus iluminatul electric.

În jurul cupolei a fost amenajată o platformă de circulație. Pe fațada dinspre mare a acesteia, așa cum apare în fotografiile de epocă, pe un panou de dimensiuni mari era indicată adîncimea apei, în picioare engleze, pe canalul Sulina, în vederea cunoașterii de către navigatori. În jurul farului au fost construite anexe folosite pentru depozitarea materialelor necesare funcționării, dar și ca locuințe de personal.

Prin prelungirea în mare a digurilor, între anii 1923-1978, s-a produs o îndepărtare considerabilă a radei gurii Sulina în raport cu poziția inițială a farului, ceea ce a necesitat ridicarea unui nou obiectiv, mai eficient, pe digul de sud și scoaterea din funcțiune a celui vechi. Acesta a rămas un păstrător al tumultoasei istorii a Sulinei și unul din martorii transformării liniei de coastă, un reper al orașului, situat la 2,5 km de țărmul actual al Mării Negre.

În perioada 1995-1997, construcția a fost restaurată de Ministerul Culturii și Cultelor, iar din anul 2003 a intrat în administrarea Institutului de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, care l-a transformat în obiectiv muzeal.

Începând cu anul 2019, a fost implementat proiectul „Punerea în valoare a potențialului istoric prin restaurarea și conservarea obiectivului Farul Vechi Sulina”, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, care a vizat, pe lângă restaurarea și conservarea construcției, și reorganizarea expoziției permanente prin extinderea spațiului de expunere. Lucrările de restaurare au fost finalizate în anul 2024 și farul poate fi vizitat.

Muzeul Farul Vechi din Sulina a fost extins și reorganizat

În expoziția prezentată în incinta Farului Vechi din Sulina, vizitatorii pot observa fragmente ceramice care provin de la boluri și farfurii care pot fi legate de viața la bordul navelor antice aflate în trecere în această zonă de la Gurile Dunării. Materialele ceramice provin din perioadele elenistică sec. III-II a.Chr., romană timpurie și romană târzie sec. I-IV p.Chr. și demonstrează traficul comercial intens în această zonă.

Descoperite pe malul mării, aceste fragmente ceramice constau în special din amfore elenistice și romane de origine sud-pontică și egeeană și erau folosite pentru transportul vinului, uleiului de măsline și a produselor din pește – faimoasele garum și liquamen – sosuri din pește fermentat.

Muzeul Farul Vechi din Sulina prezintă și povestea comandorului Eugeniu P. Botez, care a îndeplinit funcția de comisar maritim la Sulina timp de peste opt ani, în perioada 1909-1913 și 1915-1918.

November 24, 2024
Toamna, Delta Dunării ne oferă peisaje ca-n povești, multă liniște și turism gastronomic

Delta Dunării este magică în fiecare anotimp, însă, toamna, peisajele cu care ne răsfață sunt fermecătoare. La Sulina, soarele completează imaginile spectaculoase, atât când răsare din mare, cât și la apus, când coboară și se ascunde în apele Dunării. Toamna, plimbările lente cu barca în Delta Dunării sunt mai liniștite, pentru că poți urmări, în tihnă, dansul păsărilor, nuanțele arămii ale copacilor și stufului sau peștii care sar din apă și îți creează impresia că faci parte dintr-o poveste care nu vrei să se mai termine.

Traseele recomandate în Delta Dunării, toamna

Orice vacanță în Delta Dunării trebuie să includă o plimbare lentă pe canale, cu un ghid local, care știe să te plimbe în locurile în care poți vedea pelicani, lebede, egrete, cormorani și pescăruși și să îți spună poveștile locului.

„În această perioadă se așează puțin liniștea și lucrurile revin la normal, într-o stare de armonie față de aglomerarea din timpul verii, când, practic, capacitatea orașului Sulina se triplează.

Acum este perioadă turistică pentru cei care doresc altceva față de sezonul estival. Toamna vin oamenii care doresc liniște, care vor să vadă natura, fără prea multă aglomerație.

În acest sezon, ei văd culorile toamnei, care oferă un peisaj cu totul aparte, observă multe păsări și, deoarece se așterne liniștea în deltă vedem multe păsări, pe care pe timpul verii nu prea le observăm.

Practicăm turismul lent în zona sălbatică și facem activități interactive cu turiștii, pentru că își doresc se bucure de frumusețile deltei. Mergem inclusiv la gurile de vărsare ale Dunării, unde încă mai sunt mulți delfini în mare, pentru că apa încă este foarte caldă.

Turiștii ne solicită traseele foarte promovate: vărsarea Dunării în mare, Pădurea Letea, o pădure subtropicală pe sol marin, pe care s-au dezvoltat și adaptat plante mediteraneene, lucru care o face unică, Pădurea Caraorman.

Pe lângă acestea, însă, mai avem trasee de caiac, iar cei care doresc să facă și mișcare pot petrece câteva ore în natură. Avem diversitate privind posibilitățile de admirare a Deltei Dunării.

Toamna este și sezonul celor pasionați de birdwatching și al pescarilor.Cei mai mulți oaspeți care vin toamna în deltă pentru a urmări păsările, sunt turiștii străini. Aceștia, efectiv vin câte o săptămână și monitorizează păsările și sistemul lor de a exista în natură și în Delta Dunării, multe dintre ele nefiind cunoscute nici de localnici. Unele dintre păsări sunt foarte mici și de cele mai multe ori sunt doar auzite și greu de monitorizat și văzut, dar pasionații pierd noțiunea timpului doar pentru a vedea ceea ce își propun.

Le recomandăm turiștilor să vină în fiecare sezon în Delta Dunării, măcar o dată, pentru a-și face o idee cum este delta și în alte anotimpuri, nu doar vara. Am avut inclusiv turiști care au vrut să vadă cum este delta iarna, când canalele sunt înghețate, cum se descurcă oamenii în zonă și cum se pescuiește la copcă.”, a afirmat Ștefan Ivanov, administrator Travel Delta Star.

„Spuneți-mi cum vedeți delta cu ochii minții, ca să știu unde să vă duc”

„De cele mai multe ori le spunem turiștilor – Spuneți-mi cum vedeți delta cu ochii minții, ca să știu unde să vă duc. Pe turist trebuie să-l duci acolo unde îi poți arăta ceea ce își dorește să vadă. Dacă nu îl duci, înseamnă că nu i-ai atins obiectivele. Trebuie mai întâi să ai un dialog, pentru a ști cum vede delta cu ochii minții și apoi știi cum să îi faci traseul.

De exemplu, dacă vorbim despre Pădurea Letea, ei vor să vadă caii, vor să mănânce tradițional acolo, întreabă ce animale mai sunt în zonă. Dacă doresc să observe animalele le spunem că trebuie să rămânem puțin mai pe seară și atunci nu mai mergem în prima parte a zilei, nu mai facem drumeția cu mașina sau cu căruța, ci facem în mare parte o drumeție pe jos, ne închidem telefoanele să nu facă gălăgie și acolo vor vedea șacali, vulturi codalbi, mistreți, câine enot, căprioare. Și atunci ne spuneau că nu se așteptau ca în zonă să fie atâta viață, pentru că de câte ori au fost la Letea au văzut doar pădurea, nu și animale.

Când vor să vadă păsări mergem dimineața, facem cât mai puțină gălăgie și trebuie să fim parte integrată în natură. De aceea, recomand ca activitățile de excursii în zonă să se facă cu localnici, cu persoanele autorizate care știu să îi ducă pe turiști exact unde trebuie.”, a afirmat pentru Discover Dobrogea, Ștefan Ivanov, administrator Travel Delta Star și președinte al Asociației Operatorilor Navelor de Agrement și Transport Rapid.

La Sulina este practicat și turismul gastronomic, iar oaspeții vor să facă o „cură” cu pește

Produse din pește atât de gustoase ca în Delta Dunării, nu mai mănânci nicăieri. Tocmai de aceea, foarte mulți români își rezervă camere, în special în weekend-uri, pe timpul toamnei, pentru a se bucura de savuroasele preparate din pește.

„Avem turiști care vin la Perla Sulina, special pentru gastronomia deltaică. Sunt și turiști cazați la alte hoteluri, chiar și în alte localități din Delta Dunării, care fac comanda prin telefon și vin să mănânce calcanul nostru.

Cele mai căutate produse de la Perla Sulina, sunt: saramura din pește, storceagul, cârnații și micii din pește, icrele și zacusca, deja celebră în Delta Dunării, făcută, desigur, cu pește.

Turiștii preferă atât peștele de apă dulce – crap, caras, dar și pe cel marin – chefalul și calcanul merg foarte bine, iar cea mai iubită ciorbă din Delta Dunării este storceagul. Probabil, storceagul este preferatul multora, fiind făcut dintr-un pește fără oase. Salata de icre, cum ne lăudăm noi, este salată de icre, nu de ulei.

Aici, la Sulina, fiind și deschiderea la Marea Neagră, peștele marin merge foarte bine. Clienții sunt din ce în ce mai obișnuiți cu peștele de apă sărată, pentru că are foarte puține oase.

Noi promovăm, de regulă, captura zilei, pentru a avea peștele mereu proaspăt pentru oaspeții noștri. Mai toți clienții preferă produsele proaspete, iar când intră în restaurant, primul lucru care ne întreabă este – ce-aveți proaspăt?

Sulina și Sfântu Gheorghe sunt mai norocoase decât alte localități din Delta Dunării, pentru că au marea aproape și diversitatea de pește este mai mare.

Chiar și la micul dejun încercăm să ne punem amprenta și să le oferim turiștilor, pe lângă tradiționala omletă, produsele noastre deltaice: icre, pește marinat sau afumat, zacuscă cu pește.

Astfel, de dimineață și până seara, turiștii noștri pot consuma o varietate de produse din pește și mulți dintre ei asta își doresc și de aceea aleg o vacanță în Delta Dunării.

Și delta continentală are multe feluri de pește, însă, aici, în inima deltei, sunt rețete de care mulți nici nu au auzit și pe care nu le-au gustat în altă parte. Și aceasta, deoarece, bunicii și străbunicii noștri, când rămâneau în deltă când înghețau toate apele, erau nevoiți să supraviețuiască și nu puteau să strângă familia în fiecare zi cu caras prăjit. Au inventat multe rețete: pește fript cu cartofi la cuptor, cârnați, ardei umpluți, sarmale, musaca, totul se face numai din pește. Rețetele au alt gust aici, sunt deosebite.”, a declarant pentru Discover Dobrogea, Corina Davidov, reprezentant Pensiunea Perla Sulina.

October 20, 2024
Pensiunea Perla Sulina a avut un grad de ocupare de 100% în această vară

Orașul Sulina are o poziție geografică privilegiată, fiind situat între Dunăre și Marea Neagră, motiv pentru care este o destinație preferată de turiștii care vizitează Delta Dunării.

Pensiunea Perla Sulina este deschisă pe tot parcursul anului

“Comparativ cu anul precedent, numărul de turiști sosiți la pensiunea Perla Sulina s-a menținut constant, cu un grad de ocupare de 100% lunile iulie și august, și de 60-80% în mai, iunie și septembrie.

Temperaturile ridicate din ultimii ani, în lunile octombrie și noiembrie, atrag tot mai mulți turiști la Sulina, fie că sunt iubitori de natură, pescari, pasionați de fotografie sau participanți la grupuri organizate pentru team building. Noi îi întâmpinăm cu reduceri de 40% la tarifele de cazare.

Sulina se află într-o rezervație a Biosferei, iar pentru noi este mai importantă calitatea turiștilor decât numărul lor. Acesta este și motivul pentru care, împreună cu partenerul nostru de mobilitate, Travel Delta Star, organizăm constant acțiuni de promovare a destinației turistice Sulina. Ne adresăm tuturor, dar mai ales celor care iubesc și protejează natura și le mulțumim! De asemenea, dorim să le mulțumim și reprezentanților mass-media care ne sprijină an de an.

Pachetele turistice oferite oaspeților noștri sunt variate: cazare cu mic dejun inclus, cazare cu toate mesele incluse, pachete cu excursii pe canalele Deltei, precum și pachete care includ transport naval pe ruta Tulcea-Sulina. Tarifele pornesc de la 230 lei pe cameră și cresc în funcție de preferințele fiecărui turist.

Din păcate, anul acesta am fost nevoiți să mărim prețurile cu 10% față de anii precedenți, din cauza creșterii costurilor pentru materiile prime. Cu toate acestea, am reușit să păstrăm evenimentele cu muzică live de calitate, pe care le oferim oaspeților noștri în fiecare an. Ne bucurăm să constatăm că 40% dintre aceștia au devenit clienți fideli, revenind an de an la pensiunea Perla Sulina”, afirmă Corina Davidov, reprezentant Pensiunea Perla Sulina.

October 16, 2024
Orașul Sulina, localitatea din Delta Dunării cu o istorie impresionantă și cu povești frumoase

Orașul Sulina este mic, singurul din Delta Dunării, dar are o istorie fascinantă. În orice zonă ajungi, vei afla povești interesante, pentru că fiecare clădire istorică din localitate are propriile ei legende. Cândva un oraș important și cosmopolit, Sulina păstrează acum doar amintirile din trecut, pe care turiștii sunt curioși să le afle.

Orașul Sulina s-a modernizat repede și a devenit o stațiune foarte apreciată

Instalarea la Sulina a C.E.D. a determinat o rapidă dezvoltare și modernizare a orașului, care devine un pol de interes pentru comerțul maritim și fluvial internațional, punct de atracție pentru numeroase etnii, care alcătuiau, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului XX, acel mozaic multietnic și cultural, inspirat numit ”Europolis”, de către scriitorul Jean Bart.

”Înființată în 1856, având ca principale atribuții reglementarea liberei circulații pe Dunăre și asigurarea navigabilității la gurile Dunării, Comisia Europeană a Dunării era alcătuită din reprezentanți ai marilor puteri europene: Anglia, Franța, Austria, Prusia, Germania, Italia, Sardinia, Rusia și Turcia, iar serviciile operative – Casa de navigație, Serviciul tehnic, Inspecția de navigație, Căpitănia Portului Sulina și Serviciul Spitalelor – au funcționat la Sulina”.

La sfârșitul sec. al XIX-lea a fost înființată Casa națională pentru promovarea turistică a orașului. Orașul Sulina devine stațiune balneoclimaterică maritimă și tot atunci a fost amenajată plaja. În ședința din 30 martie 1899, consilierii Primăriei Sulina hotărau construirea ”cabinelor pentru băi – separate pentru bărbați și femei, a unui pavilion și bufet la Malul Mării”, proiectate de ing. V.N. Teodorescu din Tulcea.

De asemenea, în Sulina au fost organizate tabere pentru copii. Pentru turiști erau oferite curse regulate de la Brăila și Galați, se organizau plimbări cu barca pe mare și excursii în Deltă. Pe faleză a fost construit Hotelul Camberi, clădire emblematică a orașului”, aflăm din cartea ”Boemă și Loisir! Patrimoniul balnear și de vilegiatură din zona litoralului Mării Negre”, realizată de reprezentanții Institutului Național al Patrimoniului.

După Primul Război Mondial, turismul balnear a luat avânt în frumosul oraș dintre Dunăre și Marea Neagră

Distrugerile suferite în Primul Război Mondial au afectat orașul Sulina, însă, autoritățile au încercat să îl refacă rapid, din punct de vedere economic și urbanistic. Unul din polii săi de interes a fost promovarea turismului balnear și de vilegiatură.

”Ghidul România balneară și turistică din anul 1932, ne prezintă Sulina ca o stațiune balneoclimaterică maritimă, cu sezon în perioada iunie-septembrie, având una dintre cele mai bune plaje ale litoralului, cu o întindere de aproximativ 4 km în lungime și 60-80 metri lățime și câteva dune în spatele ei.

Cele mai importante hoteluri erau Camberi și Continental, dar în oraș se puteau găsi și camere de închiriat. Sulina avea restaurante și birturi, mai ales pe strada Carol I. Pe plajă erau 30 de cabine pentru băi. O altă dotare a plajei o constituia cazinoul, care era construit «din scânduri de brad și era compus dintr-o încăpere în suprafață de 248 mp, cu o terasă cu o suprafață de 240 mp, construită din scândură, pe piloți, la 1 m de sol».

În prezent, acele dotări istorice pentru turismul balnear nu mai există. Hotelul Camberi este abandonat. Cu toate acestea, orașul se extinde prin parcelarea și construirea terenurilor amplasate la est de orașul istoric, către mare, multe dintre ele fiind construcții recente, precum și noile inserții în orașul istoric, locuri în care turiștii se pot caza.”, aflăm din cartea ”Boemă și Loisir! Patrimoniul balnear și de vilegiatură din zona litoralului Mării Negre”, precizează specialiștii I.N.P.

Atracții turistice în Sulina

Micul oraș din Delta Dunării are numeroase atracții turistice care îi atrag pe vizitatori, chiar dacă monumentele istorice nu au fost restaurate.

Cimitirul multietnic din Sulina este unul dintre punctele de atracție, pentru că turiștii pot afla povești despre pirați, prințese și tineri îndrăgostiți. Acolo, istoria este sub lespezi și există multe legende și morminte spectaculoase.

Farurile din orașul Sulina sunt incluse în circuitul turistic, iar ghizii din zonă le oferă vizitatorilor multe informații interesante despre ele.

Plaja sălbatică din Sulina reprezintă o altă atracție pentru turiștii români și străini. Mulți dintre ei revin anual, deoarece s-au îndrăgostit de farmecul locului, de istoria orașului și de mâncarea tradițională preparată de localnici.

Pe orice stradă te-ai plimba prin orașul Sulina, găsești atracții turistice unice și deosebite, clădiri vechi cu povești frumoase, imobile de patrimoniu și biserici ale mai multor etnii. Un ghid local te poate ajuta să descâlcești istoria micului oraș din Delta Dunării și să afli informații interesante.

March 16, 2023
Atracții turistice în Sulina, orașul în care Europa s-a unit pentru prima dată

Sulina este un oraș mic, singurul din Delta Dunării, dar care are atracții turistice interesante și o istorie fascinantă. În orice zonă ajungi, vei afla povești captivante, pentru că fiecare clădire istorică are propriile ei legende. Cândva o localitate importantă și cosmopolită, Sulina păstrează și acum amintirile din trecut, pe care turiștii sunt curioși să le afle.

Atracții turistice în Sulina – Palatul Comisiunii Europene

Primul concept al Europei unite a apărut în 30 martie 1856, la Sulina. În plus, singura clădire care poartă inițiala Europei se află în orașul dintre ape. Este vorba despre fostul Palat al Comisiunii Europene, în prezent Palatul Administrației Fluviale a Dunării de Jos, care are formă de E, inițiala Europei.

Palatul pe care l-a ridicat Comisia Europeană a Dunării era o clădire foarte mare, în disproporție cu restul orașului.

”Impunător, monumental, ca reședința unui guvern din colonii. Casele din jurul lui sunt locuințele funcționarilor superiori de la Comisiune. Vile cochete îmbrăcate în iederă și glicină, terenuri de sport, toate așezate simetric. Curățenie, ordine, confort englezesc. O insulă, un petic de civilizație în pustiul primitiv al Deltei Dunării”, scria Jean Bart în ”Europolis”.

Palatul poate fi văzut și acum pe malul Dunării, fiind un monument istoric. El este situat pe Strada 1 din orașul Sulina. Clădirea a fost sediul Comisiunii Europene a Dunării până în anul 1921, după care a intrat în administrarea statului român. Atracțiile turistice din Sulina sunt promovate și de GAL Delta Dunării, în cadrul mai multor proiecte cu finanțare europeană.

Atracții turistice în Sulina

Deși este un oraș mic, în care nu s-au făcut investiții de foarte mulți ani, iar clădirile de patrimoniu așteaptă să fie reabilitate, mulți turiști români și străini vizitează Sulina și pentru numeroasele sale atracții turistice.

Castelul de apă a fost construit în 1889, fiind o donație a reginei Olandei și poate fi văzut doar din exterior. El alimentează orașul cu apă potabilă și este funcțional chiar și astăzi. Între timp, i-au fost schimbate instalațiile de tratare a apei cu unele moderne, spune ghidul de turism Mihai Călin.

Alte atracții turistice în Sulina, sunt Biserica lipovenească de rit vechi, Biserica Sf. Nicolae și Alexandru, Biserica Romano-Catolică și Catedrala, care a fost dărâmată în ambele războaie mondiale și ulterior reconstruită. În al Doilea Război Mondial, ea folosea pe post de depozit de muniție. Acum se află în reabilitare de câțiva ani, dar lucrările au stagnat. În aceeași situație se află și Biserica Greacă, construită în 1866.

Cimitirul multietnic din Sulina este o altă atracție turistică, în care vizitatorii pot afla povești despre pirați, prințese și tineri îndrăgostiți. Acolo, istoria este sub lespezi și există multe legende și morminte spectaculoase.

Farurile din Sulina

Farul Vechi avea rolul de a dirija navele din depărtare. Deși este muzeu, turiștii nu mai pot urca în Farul Vechi, deoarece a intrat în mai 2019 într-un proces de reabilitare, care ar trebui să se încheie anul acesta.

”În Farul Vechi se afla mobilierul lui Eugeniu Botez, care folosea pseudonimul literar Jean Bart. Tot în incinta farului erau câteva vitrine, biroul lui Jean Bart, un cuier și un fotoliu.

Foto: Mihai Călin, ghid de turism

Tot în Sulina există și un far vechi costier, care este monument istoric. El este situat în aval de oraș, pe malul stâng al Dunării, aproape de vărsarea fluviului în Marea Neagră. Farul vechi costier a fost scos din funcțiune în urma lucrărilor de prelungire în mare a digurilor gurii Canalului Sulina, începute în anul 1922. Pe exteriorul farului pot fi văzute și acum inscripțiile celor ce au participat la construcția lui”, a declarat pentru Discover Dobrogea, ghidul de turism Mihai Călin.

Sulina, oraș turistic

Sulina nu are o legătură directă cu rețeaua de drumuri din România și nici nu ar fi posibil acest lucru, fiind situată între ape. În oraș se poate ajunge numai pe calea apei, fie pe Dunăre, fie pe mare. Nu a fost niciodată o localitate mare, însă, acum, Sulina are doar 3600 de locuitori, aproape jumătate din populația pe care o avea în anul 1912.

Se spune că cine vine pentru prima dată în Sulina și bea apă din Dunăre se îndrăgostește iremediabil și revine în micul oraș. ”Viața acestui mic port cosmopolit este originală și interesantă. Are un farmec și un pitoresc deosebit. Sulina este numai port, nu are oraș. Toată populația se hrănește din viața portului. Aici e o viață de colonii. Comerțul levantin atrage aventurieri din toate semințiile, care se perindă pe aici să pescuiască în apa tulbure a Dunării. Un mozaic de rase. Toate neamurile, toate tipurile și toate limbile”, scria Jan Bart în ”Europolis”.

Sulina, un oraș mic, cu o istorie impresionantă

Sulina este un oraș atât de mic, încât nu are nevoie de semafoare sau sensuri giratorii. Acum are șase străzi, numerotate de la 1 la 6, iar lateralele poartă numele unor personalități care au avut legătură cu orașul.

Una dintre străzi este denumită Duiliu Zamfirescu. El a transportat arhiva Comisiei Europene a Dunării în Primul Război Mondial către Galați, pentru a o salva, fiind ministru de Externe la acea vreme.

Jean Bart este un alt nume important pentru Sulina, fiind cel care a ținut echilibrul Marilor Puteri europene în Primul Război Mondial la gurile Dunării. Noi îl știm în calitate de scriitor, dar e mult mai importantă activitatea sa ca om politic. Sulina s-a dezvoltat și datorită lui, deoarece era reprezentantul Guvernului în teritoriu, a precizat pentru Discover Dobrogea, ghidul de turism Mihai Călin.

Plaja sălbatică din Sulina, o atracție pentru turiști

În Sulina ajung turiști din multe țări. Ei se îndrăgostesc de farmecul locului, de istoria orașului, de mâncarea tradițională și de atracțiile turistice pe care le pot vizita.

În plus, de la ghidul de turism Mihai Călin am aflat că tuturor celor care merg la Sulina le place în primul rând liniștea. Plajele sunt curate și nu este aglomerație. În oraș nu există poluare, iar fotografii de păsări sunt încântați de zonă și se întorc acasă cu multe cadre frumoase. Familiile preferă să meargă în vacanță la Sulina, deoarece plaja este foarte lată, cu nisip extrem de fin, iar apa mării nu se adâncește abrupt, fiind sigură pentru copii.

Cimitirul multietnic din Sulina, parcelat pentru 6 etnii

Una dintre principalele atracții turistice în Sulina este Cimitirul multietnic. Acolo, istoria este sub lespezi și există multe legende și morminte spectaculoase. Localnicii spun că cei înhumați la Cimitirul multietnic din Sulina sunt vii, pentru că ei îi pomenesc și le duc mai departe poveștile și istoria. Într-adevăr, cei din oraș vorbesc cu plăcere despre singurul pirat din Europa care este înhumat la Sulina, despre prințesa Moruzi sau de alți reprezentanți importanți a căror istorie se află sub lespezi.

Totul a pornit după anul 1856, când în orașul situat între Dunăre și Marea Neagră s-a înființat Comisia Europeană a Dunării. În localitate exista un cimitir al localnicilor, însă, afluxul de cetățeni străini din zeci de state care s-a înregistrat la Sulina a determinat înființarea unuia nou, multietnic. În aceeași zonă în care care apa băltește sub pământ la un metru adâncime, există parcele pentru 6 culte religioase, astfel încât fiecare să poată identifica locul ei în cimitir.

Astfel, în grădina multietnică a morților din Sulina găsim Cimitirul protestant sau al Comisiei Europene ori al navigatorilor, cum l-a denumit Jean Bart. În aceeași incintă există parcele și pentru creștin-ortodocșii de rit vechi, catolici, creștinii de rit nou, dar și pentru musulmani și evrei.

Centrul de Vizitare Sulina ne plimbă de la Dunăre până la mare

O clădire cu arhitectură superbă le atrage atenția turiștilor care se plimbă alene pe faleza din orașul Sulina. Centrul de vizitare Sulina este la fel de frumos și foarte modern în interior, iar informațiile oferite de specialiști sunt extrem de utile. Aflăm de la ei care sunt etapele de formare ale Deltei Dunării, putem observa flora și fauna din rezervație, ne este prezentat portul tradițional al localnicilor din deltă dar și modul în care ei pescuiesc își prepară mâncarea. O incursiune gratuită, captivantă și foarte bine documentată, prin Delta Dunării.

Tematica prezentată în cadrul Centrului de vizitare Sulina este realizată de așa natură, încât să ne plimbe de la Marea Neagră, până în inima Deltei Dunării.

Pe orice stradă te-ai plimba prin orașul Sulina, găsești atracții turistice unice și deosebite, clădiri vechi cu povești frumoase, imobile de patrimoniu și biserici ale mai multor etnii. Un ghid local te poate ajuta să descâlcești istoria micului oraș din Delta Dunării și să afli informații interesante.

August 29, 2022
Povești de dragoste din Sulina, care au devenit legendare

Multe povești de dragoste s-au petrecut de-a lungul timpului, în micul oraș-port cosmopolit de la gura Dunării, între marinarii care veneau la Sulina și fetele din frumoasa localitate, care se îndrăgosteau de ei. Serenadele, plimbările la plajă și cu barca în serile cu lună se țineau lanț, la Sulina.

O poveste de dragoste ca o legendă shakespeariană

În Cimitirul din Sulina afli cele mai multe povești de dragoste. De altfel, acolo există și un loc în care tinerii care vor să se căsătorească fac schimbul de inele. Ei sunt atrași de o legendă, astfel că se așează lângă mormântul a doi îndrăgostiți Margaret Ann Pringle şi William Webster îngropați acolo, deoarece consideră că iubirea lor va dăinui, precum cea a logodnicilor care și-au găsit sfârșitul îmbrățișați.

Printre sutele de morminte, există două cruci tombale, mai neobișnuite pentru noi. Acolo, potrivit poveștilor sunt îngropați doi tineri care au vrut să fie împreună, precum Romeo și Julieta.

Pentru că părinții nu au fost de acord ca ei să se căsătorească, cei doi s-au aruncat în apă pentru a rămâne uniți pe veci. Totuși, lucrurile au stat cu totul altfel, iar povestea reală este scrisă pe cele două lespezi. De fapt, tânărul era un ofițer care și-a luat logodnica cu el în voiaj, deoarece legea îi permitea acest lucru. Nava a eșuat, cei doi au murit și li s-a făcut înhumarea la Sulina. Pentru că le plac poveștile de dragoste, îndrăgostiții preferă legenda și refuză să creadă că realitatea a fost alta, astfel că își mărturisesc dragostea eternă lângă mormintele celor doi.

Prințesa Ecaterina Moruzi s-a îndrăgostit tot la Sulina

Prințesa Ecaterina Moruzi, nepoata voievodului Moldovei, Ioan Sturza și-a găsit sfârșitul la Sulina și a fost înhumată inițial în cimitirul de acolo. Și în privința morții ei circulă mai multe legende. Potrivit uneia dintre ele, Ecaterina Moruzi a ajuns la Sulina după ce s-a îndrăgostit de un ofițer.

Ea era destul de bătrână și urâtă și nu își putea găsi un iubit, iar când ofițerul a refuzat-o, prințesa s-a sinucis. În realitate însă, Ecaterina a ajuns pe malul Dunării, deoarece una dintre rudele ei a primit o funcție importantă la Tulcea și apoi la Sulina. Prințesa a murit în decembrie 1893, după ce a căzut în apa înghețată a Dunării. Familia ei a exhumat-o și a dus-o la Constantinopol, locul ei de naștere. Mormântul a rămas la Sulina, iar crucea este împodobită cu coroana regală.

Corăbiile cu mirese din Sulina turcească

În perioada în care Sulina s-a aflat sub ocupație otomană, existau puțin peste 2000 de locuitori, majoritatea bărbați. Seara, după ce îmbătau, aceștia se băteau și provocau scandaluri, astfel că autoritățile, deranjate de gradul prea mare de violență s-au gândit să aducă mai multe femei, în ideea de a-i liniști pe localnici.

Astfel, au fost aduse pe corabie, tinere din Crimeea și Sevastopol, Odessa de astăzi, care doreau să lucreze la Sulina, fiind recrutate pentru posturi cameriste, bone și bucătărese.

Fetele au fost anunțate că, la coborârea de pe corabie vor găsi bărbați doritori să le plătească. Ele au încheiat un contract cu angajatorii, astfel încât autoritățile să recupereze investiția pentru aducerea lor.

Se spune că proiectul a fost un succes. După ce au sosit peste 200 de femei la Sulina, unii bărbați s-au mai liniștit.

După doi ani, autoritățile s-au gândit să organizeze un al doilea transport de ”corăbii cu mirese”, astfel că s-a făcut din nou o licitație, însă problema a fost că s-au prezentat aceiași bărbați. Deranjate de situație, femeile care veniseră în primul val au incendiat casele, care erau construite din lemn. După acel incendiu, autoritățile au stabilit că nu vor mai realiza un al treilea transport de mirese.

Prințesa Bibița, domnișoara din casa cu balcon misterios de pe faleza din Sulina

Numeroase povești de dragoste, cu un final mai mult sau mai puțin fericit, s-au consumat, de-a lungul secolelor, la Sulina.

Despre încercarea unui cuplu care s-a gândit să facă o farsă, în încercarea de a crea o relație între doi tineri singuratici, a scris Jean Bart în cartea ”Prințesa Bibița”.

”În balconul cu vederea spre mare, ca o pasăre captivă într-o colivie de sticlă, Prințesa Bibița sta veșnic, stingheră și tăcută, cu ochii pe cartea sau pe broderia ce-o ținea cu-n fel de delicatețe în mâinile ei subțiri, diafane. Jos, la picioarele ei, se frământa continuu pe sub balcon lumea amestecată și zgomotoasă a portului…

Radu, poreclit Solitaru, era cel mai cuminte dintre ofițerii tineri de pe nava-școală. Băiat sărac și muncitor, ieșise din școală șeful promoției; puternic și tăcut, fugea de lume, stăpânit de cele două pasiuni: matematica și barca lui cu pânze”, scria Jean Bart.

Verișoara Bibiței și prietenul său marinar au încropit 3 scrisori de amor către cei doi, pentru ca aceștia să creadă că se simpatizează și să se întâlnească. Bibița se temea să iasă la întâlnirea propusă, însă conștientiza că aceasta putea fi șansa vieții ei pentru a nu rămâne singură.

În seara în care cei doi ar fi trebuit să se vadă, Radu a fost surprins de o furtună puternică în timp ce se afla pe barca lui și a murit. Bibița însă, și-a făcut tot restul vieții mustrări de conștiință, a rămas singură, a purtat doliu și a mers în fiecare seară la mormântul tânărului, crezând că din cauza ei s-a omorât Radu.

Muzicianul George Georgescu s-a născut la Sulina, în urma unei frumoase povești de dragoste

Sulina are povești de dragoste și din vremea în care funcționa Comisiunea Europeană a Dunării, când în micul orășel se organizau baluri.

”Se spune că era o fată frumoasă care stătea pe puntea unei corăbii și cânta mereu. Tatăl era foarte impresionat și mândru de fata lui talentată. În timp ce tânăra cânta într-o seară, a observat constelația Cassiopeia. Tatăl ei s-a întrebat cine a învățat-o constelațiile pe fata lui și și-a dat seama că doar un marinar putea face asta. Nu a apucat să afle cine este, pentru că acesta a răpit-o și a dus-o pe Insula Șerpilor.

Tatăl fetei era căpitan, iar cel care a răpit-o era șeful vămii. Era un obicei ca grecii să își căsătorească fetele doar cu bărbați de aceeași naționaliate. Tânărul a recurs la această strategie și le-a spus mercenarilor din Insula Șerpilor că le plătește pentru două săptămâni, iar dacă nu se mai întoarce, tânăra este a lor. A reușit să îl convingă pe tatăl domnișoarei, căruia i-a spus că știe unde este fata, are și o ambarcațiune cu care să meargă să o ia, dar prețul este să fie a lui, iar părintele a consimțit.

Cei doi s-au căsătorit și după puțin timp a venit prima sarcină, pe care a pierdut-o, la fel și a doua. La a treia sarcină, în timpul balului, doamna a simțit durerile nașterii și a născut acasă, ajutată de femeile de la Comisiunea Europeană, soțiile consulilor.

Copilul a fost muzicianul George Georgescu. La Sulina a stat doar 4 ani, dar a reușit să compună două piese muzicale. Una se numește Bocet, iar a doua este una mai metalică, cu lingurița și cuțitele în cutiile de condimente aduse de pe toate continentele lumii.

George Georgescu are meritul de a fi organizat primele două ediții ale Festivalului Enescu, la București și, la căpătâiul lui, la a treia ediție, s-au aflat marii domni ai muzicii. Dacă la naștere au fost doamnele de la Comisiunea Europeană, la moartea sa au fost muzicienii acelor vremuri”, a povestit pentru Discover Dobrogea, Valentin Lavric, profesor la Liceul Teoretic Jean Bart din Sulina.

”Viața acestui mic port cosmopolit este originală și interesantă. Are un farmec și un pitoresc deosebit. Sulina este numai port, nu are oraș. Toată populația se hrănește din viața portului. Aici e o viață de colonii. Comerțul levantin atrage aventurieri din toate semințiile, care se perindă pe aici să pescuiască în apa tulbure a Dunării. Un mozaic de rase. Toate neamurile, toate tipurile și toate limbile”, scria Jan Bart în ”Europolis”.

July 23, 2021
Sulina, orașul care îi fascinează pe turiști cu poveștile sale captivante

Sulina, este un oraș mic, singurul din Delta Dunării, dar cu o istorie fascinantă. În orice zonă ajungi, vei afla povești interesante, pentru că fiecare clădire istorică are propriile ei legende. Cândva o localitate importantă și cosmopolită, Sulina păstrează și acum amintirile din trecut, pe care turiștii sunt curioși să le afle.

Despre Sulina s-au găsit scrieri din anul 925

Prima atestare documentară a orașului Sulina a fost în anul 925. Împăratul bizantin Constantin Porfirogenetul menționa în lucrarea sa ”De Administrando Imperio”, că există un loc numit Sunnee, un cuvânt turcesc care se traduce prin scurgere sau ieșire. La acea vreme, era doar un punct geografic. Cu timpul, populații din Imperiul Rus și din Imperiul Otoman s-au ascuns la Sulina, într-un loc care era un fel de ținut al nimănui.

În 1745, un eunuc din Topkapi a fondat o fundație religioasă, deoarece comandanții de nave turcești care aduceau tributul din Țările Române se plângeau că sunt atacați de pirați în zona Sunnee. Astfel, el a construit un far și a apărut o primă Sulină turcească. Va exista în istorie și o Sulină rusească, apoi una europeană și una românească”, povestește Valentin Lavric, profesor la Liceul Teoretic Jean Bart și ghid local în orașul Sulina.

Sulina a căpătat statut de oraș în secolul al XIX-lea, odată cu stabilirea Comisiei Europene a Dunării, care a transformat localitatea dintr-un sat de pescari într-un oraș important pentru traficul fluvial european.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Sulina a fost distrusă în proporție de peste 80% de bombardamentele sovietice.

Corăbiile cu mirese din Sulina turcească

În perioada în care s-a aflat sub ocupație otomană, în Sulina existau puțin peste 2000 de locuitori, majoritatea bărbați. Seara, după ce îmbătau, aceștia se băteau și provocau scandaluri, astfel că autoritățile, deranjate de gradul prea mare de violență s-au gândit să aducă mai multe femei, în ideea de a-i liniști pe localnici.

Astfel, au fost aduse pe corabie, tinere din Crimeea și Sevastopol, Odessa de astăzi, care doreau să lucreze la Sulina, fiind recrutate pentru posturi cameriste, bone și bucătărese.

Fetele au fost anunțate că, la coborârea de pe corabie vor găsi bărbați doritori să le plătească. Ele au încheiat un contract cu angajatorii, astfel încât autoritățile să recupereze investiția pentru aducerea lor.

Se spune că proiectul a fost un succes. După ce au sosit peste 200 de femei la Sulina, unii bărbați s-au mai liniștit.

După doi ani, autoritățile s-au gândit să organizeze un al doilea transport de ”corăbii cu mirese”, astfel că s-a făcut din nou o licitație, însă problema a fost că s-au prezentat aceiași bărbați. Deranjate de situație, femeile care veniseră în primul val au incendiat casele, care erau construite din lemn. După acel incendiu, autoritățile au stabilit că nu vor mai realiza un al treilea transport de mirese.

Prințesa Bibița, domnișoara din casa cu balcon misterios de pe faleza din Sulina

Multe povești de dragoste s-au petrecut de-a lungul timpului, în micul oraș-port cosmopolit de la gura Dunării, între marinarii care veneau la Sulina și fetele de origine greacă, ce se îndrăgosteau de ei. Serenadele, plimbările la plajă și cu barca în serile cu lună se țineau lanț. Un astfel de cuplu s-a gândit să facă o farsă, în încercarea de a crea o relație între doi tineri singuratici, despre care Jean Bart a scris în în cartea ”Prințesa Bibița”.

”În balconul cu vederea spre mare, ca o pasăre captivă într-o colivie de sticlă, Prințesa Bibița sta veșnic, stingheră și tăcută, cu ochii pe cartea sau pe broderia ce-o ținea cu-n fel de delicatețe în mâinile ei subțiri, diafane. Jos, la picioarele ei, se frământa continuu pe sub balcon lumea amestecată și zgomotoasă a portului…

Radu, poreclit Solitaru, era cel mai cuminte dintre ofițerii tineri de pe nava-școală. Băiat sărac și muncitor, ieșise din școală șeful promoției; puternic și tăcut, fugea de lume, stăpânit de cele două pasiuni: matematica și barca lui cu pânze”, scria Jean Bart.

Verișoara Bibiței și prietenul său marinar au încropit 3 scrisori de amor către cei doi, pentru ca aceștia să creadă că se simpatizează și să se întâlnească. Bibița se temea să iasă la întâlnirea propusă, însă conștientiza că aceasta putea fi șansa vieții ei pentru a nu rămâne singură.

În seara în care cei doi ar fi trebuit să se vadă, Radu a fost surprins de o furtună puternică în timp ce se afla pe barca lui și a murit. Bibița însă, și-a făcut tot restul vieții mustrări de conștiință, a rămas singură, a purtat doliu și a mers în fiecare seară la mormântul tânărului, crezând că din cauza ei s-a omorât Radu.

Orașul-port în care au trăit 21 de minorități

În micul port cosmopolit dintre Dunăre și Marea Neagră au trăit, pe vremuri, 21 de minorități. Grecii dețineau monopolul, în special în domeniul comerțului, iar străzile I și a II-a erau pline de magazine. Iarna, când vântul era foarte puternic și era zăpadă, porțile din strada I se închideau și erau deschise doar cele de pe strada a II-a.

Încă se mai păstrează câteva case din acele timpuri, cum ar fi sediul unei foste cofetării a familiei Paleologos (pe colț) și alături o altă casă cu balcon, specifică grecilor.

Muzicianul George Georgescu s-a născut la Sulina, în urma unei frumoase povești de dragoste

O altă poveste de dragoste de la Sulina, din vremea în care funcționa Comisiunea Europeană a Dunării și toamna se organizau baluri, este legată de mama muzicianului George Georgescu.

”Se spune că era o fată frumoasă care stătea pe puntea unei corăbii și cânta drăguț. Tatăl era foarte impresionat și mândru de fata lui talentată. În timp ce tânăra cânta într-o seară, a observat constelația Cassiopeia. Tatăl ei s-a întrebat cine a învățat-o constelațiile pe fata lui și și-a dat seama că doar un marinar putea face asta. Nu a apucat să afle cine este, pentru că acesta a răpit-o și a dus-o pe Insula Șerpilor.

Tatăl fetei era căpitan, iar cel care a răpit-o era șeful vămii. Era un obicei ca grecii să își căsătorească fetele doar cu greci. Tânărul a recurs la această strategie și le-a spus mercenarilor din Insula Șerpilor că le plătește pentru două săptămâni, iar dacă nu se mai întoarce, tânăra este a lor. A reușit să îl convingă pe tatăl domnișoarei, căruia i-a spus că știe unde este fata, are și o ambarcațiune cu care să meargă să o ia, dar prețul este să fie a lui, iar părintele a consimțit.

Cei doi s-au căsătorit și chiar în timpul balului, doamna a simțit durerile nașterii și a născut acasă, ajutată de femeile de la Comisiunea Europeană, soțiile consulilor.

Copilul a fost muzicianul George Georgescu. La Sulina a stat doar 4 ani, dar a reușit să compună două piese muzicale. Una se numește Bocet, iar a doua este una mai metalică, cu lingurița și cuțitele în cutiile de condimente aduse de pe toate continentele lumii.

George Georgescu are meritul de a fi organizat primele două ediții ale Festivalului Enescu, la București și la căpătâiul lui, la a treia ediție, s-au aflat marii domni ai muzicii. Dacă la naștere au fost doamnele de la Comisiunea Europeană, la moartea sa au fost muzicienii acelor vremuri”, a povestit pentru Discover Dobrogea, Valentin Lavric, profesor la Liceul Teoretic Jean Bart din Sulina.

Sulina, orașul cu mahalale

Astăzi le spunem cartiere, însă, pe vremuri, Sulina era împărțită în mahalale. La intrarea în oraș era mahalaua ucraineană, apoi, pe partea stângă, mahalaua rusească, denumită astăzi cartierul Prospect. În zona bisericii era mahalaua grecească, iar cea turcească era situată lângă far. Spre cimitir era mahalaua colivari, pentru că acolo mergeau cei care erau abonați mereu la colivă.

La Sulina, străzile sunt numerotate de la I la VI. Dacă în trecut, patru străzi lungi tăiau pe lungime, limba îngustă care desparte fluviul de mare, ulterior au mai fost adăugate încă două.

Pe strada I se află casele Caruana, care au aparținut unei familii malteze. Pentru o perioadă, scriitorul Jean Bart, cunoscut inițial în Sulina sub numele Panait Eugeniu Botez, fiind comisar maritim și căpitan de port, a locuit într-unul din apartamentele de la etaj.

Astăzi avem pensiunea Jean Bart, alături este sediul comunității elene, unde mulți elevi de la școală fac parte din ansamblurile de dansuri tradiționale. Apoi, un atelier foto, avem un fotograf care de 45 de ani realizează o arhivă în imagini a orașului Sulina.

Cimitirul multietnic din Sulina, locul în care afli multe povești

Cimitirul din Sulina este o atracție turistică în oraș și face parte din galeria cimitirelor istorice, cum este Cimitirul vesel de la Săpânța și Cimitirul Belu.

El a avut mai multe denumiri, între care cimitirul maritim, cimitirul piraților, iar cel mai frumos termen este ”cimitirul viu”, datorită legendelor care sunt legate de care se odihnesc acolo.

În Cimitirul din Sulina își găsesc odihna minorități din 6 culte religioase. Aici întâlnim, în zone distincte, creștin-ortodocși de rit vechi, catolici, creștini de rit nou, dar și musulmani și evrei. În acest loc este o mică Uniune Europeană a morților.

De asemenea, în Cimitirul din Sulina afli povești cu pirați și prințese, dar și despre ingineri, îndrăgostiți, marinari și copii obraznici.

Farul vechi, o construcție de aproape 3 secole

Farul Vechi din Sulina a fost construit de către turci, în formă de turn circular și are o înălțime de aproximativ 12 metri. El a fost realizat pe malul stâng al Dunării, în jurul anului 1745, de către Beshir Aga, o personalitate a Imperiului Otoman.

Comisiunea Europeană a modernizat în 1870 farul, care are aspectul pe care îl vedem astăzi. Înăuntru sunt două expoziții, una dedicată lui George Georgescu, muzicianul născut la Sulina și una dedicată Comisiunii europene și lui Jean Bart, comisar maritim la Sulina timp de 13 ani. Acest far a fost funcțional până în 1975, când s-a construit un nou far, care se află acum la gura de vărsare.

Deși acum este muzeu, turiștii nu mai pot urca în Farul Vechi, deoarece a intrat în mai 2019 într-un proces de reabilitare, care va dura 3 ani. În Farul Vechi se află mobilierul lui Eugeniu Botez, care folosea pseudonimul literar Jean Bart. Tot în incinta farului erau câteva vitrine, biroul lui Jean Bart, un cuier și un fotoliu.

Dacă veți ajunge în Sulina, o să aflați mai multe povești despre această localitate cu sute de legende, pe vremuri, Europa în miniatură.

June 13, 2021