Discover Dobrogea

Tag: rusi lipoveni

Mihai Vîlcu: USR-PLUS va transforma Ghindărești într-o comună cu adevărat europeană

Mihai Vîlcu a copilărit în Ghindărești și s-a întors în comună după ce a terminat studiile universitare, chiar dacă putea să rămână în București sau să plece peste hotare, așa cum mulți alți tineri de acolo au făcut. El s-a decis să candideze pentru funcția de primar la Ghindărești, pentru că este o localitate frumoasă, în care trăiesc mulți ruși lipoveni și vrea să inițieze numeroase proiecte, astfel încât, toată lumea să audă de ea, să o viziteze și să afle care sunt tradițiile acestei comunități.

Mihai Vîlcu: Avem un plan pentru Ghindărești

”Avem un plan pentru Ghindărești” este sloganul pe care Mihai Vîlcu și membrii USR-PLUS din comună îl transmit localnicilor.

”Oamenii din Ghindărești se bucură când ne văd și ne apreciază proiectele, pentru că ei știu că le vor schimba viața în bine.

Avem foarte multe mesaje de susținere și din Diaspora, pentru că mulți dintre copiii localnicilor sunt plecați să muncească în străinătate.

Chiar ieri am primit un mesaj de la o doamnă din Diaspora, care mi-a scris că îi pare foarte rău că nu poate veni acasă să voteze împreună cu copiii, dar că și-a sunat rudele să le îndemne să ne aleagă pe noi.

Vrem să încurajăm în primul rând, atragerea de fonduri europene, pentru că astfel putem dezvolta mult comuna Ghindărești”, spune candidatul USR-PLUS la Primăria Ghindărești, Mihai Vîlcu.

Mihai Vîlcu, primul localnic din Ghindărești care a deschis o afacere

Mihai Vîlcu are 35 de ani și a terminat Facultatea de Informatică Managerială la Universitatea Româno-Americană. După ce a absolvit facultatea a deschis o afacere și a decis să își investească banii strânși într-o plantație de mure, la Ghindărești. Plantația a înființat-o în urmă cu 5 ani și are 4,5 hectare. El spune că nu este deloc ușor, pentru că nu există apă în zonă.

”M-am gândit că trebuie schimbat ceva în Ghindărești și mi-am propus, pe plan personal la momentul respectiv, să am prima afacere care să le ofere locuri de muncă celor din sat. Nu sunt alte afaceri dezvoltate aici, pentru că toți investitorii care au venit în zonă au fost alungați de primărie. Voiau să deschidă o cofetărie, o patiserie, însă aici, la primărie, totul pleacă de la ”mie ce-mi iese”. Un investitor nu vine să dea șpagă sau să aibă înțelegeri cu primăria, iar dacă nu au fost sprijiniți, investitorii au plecat, din păcate.

Oamenii de aici sunt pensionari, foarte mulți tineri sunt plecați în străinătate și le trimit bani pentru a le asigura traiul. Sunt câțiva agricultori, dar populația se ocupă cu pescuitul și cu mici afaceri de familie.

Cred că, de fapt, nu am plecat niciodată din Ghindărești. Cât timp am făcut facultatea în București, întotdeauna am fost cu gândul la Ghindărești. Aici am crescut până când am plecat la să fac școala generală în Pitești. Tatăl meu este piteștean, iar mama este lipoveancă din Ghindărești și mereu m-am întors în comună, de Crăciunul lipovenesc, de Paște, vacanțele de vară mi le petreceam aici și cumva am atras-o și pe soție în această localitate. Soția este din Vâlcea, ne-am întâlnit la facultate”, povestește candidatul USR-PLUS la Primăria Ghindărești, Mihai Vîlcu.

USR-PLUS le promite oamenilor normalitate

Mihai Vîlcu spune că USR-PLUS le promite oamenilor normalitate și o viață mai bună.

”Avem un plan de bun-simț cu niște obiective simple, dar de impact pentru locuitorii din Ghindărești. Spre exemplu, apa potabilă. Apă este, dar nu e potabilă, deși, paradoxal, avem Dunărea lângă noi. S-au făcut puțuri, dar apa nu este bună de băut, nu sunt puse filtre.

Cred că cea mai mare problemă este însuși primarul de aici din localitate, care nu are o viziune pentru anul în care trăim. În ultimii ani a asfaltat câteva străzi, a făcut o canalizare nefuncțională, a tras o apă nepotabilă și a semnat de primire eoliana din sat, care este nefuncțională și o să trebuiască să dăm bani înapoi pentru investiție, pentru că am fost acționați în instanță de OLAF”, afirmă candidatul USR-PLUS la Primăria Ghindărești, Mihai Vîlcu.

Mihai Vîlcu: Vom face la Ghindărești o fabrică de procesare a gunoiului

Cea mai mare problemă în Ghindărești este că localnicii aruncă gunoiul pe câmp, în lipsa unui spațiu dedicat, iar Garda de Mediu a amendat deja de multe ori primăria.

”Pentru rezolvarea acestei probleme, USR-PLUS vine cu o soluție. Vom construi o fabrică de procesare a gunoiului prin procesul de piroliză, o invenție a unui român.

Astfel, deșeurile sunt arse la o temperatură foarte înaltă și în transformă în energie, combustibil pentru utilaje și îngrășământ natural.

Această instalație de piroliză nu va polua aerul și ne ajută să creăm 15 locuri de muncă în Ghindărești. Dacă vom reuși să facem contracte și cu satele din jurul nostru, nu doar că vom aduce bani la buget și nu puțini, dar mărim și numărul locurilor de muncă.

Toate proiectele noastre sunt importante, pentru că nu am putea să facem diferența între apa potabilă, strângerea eficientă a gunoiului, digitalizarea primăriei sau dezvoltarea turismului în localitate”, spune candidatul USR-PLUS la Primăria Ghindărești, Mihai Vîlcu.

Mihai Vîlcu: Primăria va fi transparentă, pentru că unde este lumină nu se fură

Mihai Vîlcu spune că un alt proiect pe care îl propune, este cel privind digitalizarea Primăriei Ghindărești.

”O să digitalizăm primăria și o să fim transparenți. O să facem o ”Primărie de Sticlă”, pentru că, în momentul în care este lumină nu se fură, deoarece nu ai cum.

O să fim transparenți în toate achizițiile pe care le vom face, toate hotărârile Consiliului Local vor fi puse pe site-ul primăriei, o să existe un site funcțional, iar localnicii vor ști cu exactitate care este bugetul localității, ce număr de angajați are primăria, ce hotărâri ia Consiliul Local. Sunt lucruri normale, pe care noi trebuia să le avem până acum”, a precizat Mihai Vîlcu.

Tinerii s-ar întoarce în Ghindărești dacă ar putea dezvolta mici afaceri

Mulți tineri au plecat din Ghindărești, deoarece localitatea nu le oferă nicio perspectivă. Ei s-ar întoarce în comună, dacă vor fi ajutați să își dezvolte, cu fonduri europene, o mică afacere.

”Am discutat personal cu o parte dintre tineri, când au venit vara aceasta în vacanță. Ei mi-au spus că își doresc foarte mult să se întoarcă la Ghindărești, dar au nevoie de o perspectivă, de siguranța că pot dezvolta mici afaceri în zonă. Tinerii sunt dispuși să renunțe la banii pe care îi câștigă în alte țări, pentru a se întoarce acasă, unde pot pune umărul la ridicarea acestei comune”, a declarat candidatul USR-PLUS la Primăria Ghindărești, Mihai Vîlcu.

Mihai Vîlcu: Vrem să dezvoltăm agroturismul, să promovăm tradițiile rușilor lipoveni

Ghindărești este o localitate frumoasă, situată pe malul Dunării, în care se poate dezvolta agroturismul, cu fonduri europene.

”Noi am avut deja o acțiune în care am promovat tradițiile și gastronomia rușilor lipoveni din comună. O mare parte a celor din USR Ghindărești s-a implicat în proiectul ”Antreprenorești”, prin care se dorește dezvoltarea rurală a României.

Am făcut un eveniment pe 1 mai 2018, intitulat ”Antreprenorești la Ghindărești”. Neavând susținerea primăriei, ne-a fost foarte greu să ne mobilizăm. Totuși, localnicii i-au găzduit pe invitați, le-au gătit produse tradiționale și ne-au ajutat atunci foarte mult”, își amintește Mihai Vîlcu.

Mihai Vîlcu: Vom organiza un festival la Ghindărești, pentru a atrage turiști în localitate

Localitatea Ghindărești are o plajă foarte frumoasă, pe malul Dunării. Ea are nevoie însă, de câteva coșuri de gunoi, de toalete ecologice, un ponton mic pentru ambarcațiuni, umbrele, mese și bănci.

”Oamenii pot veni aici și cu corturi sau rulote, să petreacă timpul în natură. Pentru amplasarea de corturi și construcția de căsuțe tradiționale avem locuri speciale pe insulițele din apropiere, care sunt la fel de frumoase ca în Delta Dunării. La Ghindărești, poți intra cu barca prin pădure și te poți plimba printre copaci.

Pentru dezvoltarea și promovarea tradițiilor rușilor lipoveni din Ghindărești, ar trebui ca primăria, comunitatea, biserica și școala să conlucreze. Pentru că, doar fiind uniți putem să facem proiecte comune cu o finanțare de la primărie sau cu ajutorul Consiliului Județean Constanța. Stând toți la aceeași masă, cu siguranță vom găsi soluții împreună.

Pentru promovarea tradițiilor, în primul rând avem nevoie de un festival, cum este cel de la Jurilovca. Un Festival al Borșului Lipovenesc, un eveniment care să îi atragă pe turiști în zonă. Avem suficient loc pentru a putea organiza o astfel de manifestare, iar peisajul ne ajută foarte mult și vizitatorii ar fi încântați să revină”, afirmă candidatul USR-PLUS la Primăria Ghindărești, Mihai Vîlcu.

Fondurile europene vor transforma comuna Ghindărești într-o zonă turistică

”O să angajăm în primărie, în urma unor concursuri reale, nu pe pile sau pe nepotisme, oameni specializați pe fonduri europene, astfel încât să avem o echipă puternică și să dezvoltăm proiecte frumoase.

Vrem să organizăm un festival anul viitor. Vom chema ansambluri lipovenești, pentru a ne menține tradițiile, să ne bucurăm de ele și să le promovăm.

În afară de distracție, festivalul îi va încuraja pe localnici să gătească și să vândă mâncarea noastră tradițională, să stimulăm producția locală. Îi vom încuraja pe oameni să își facă firme și să angajeze lumea din sat, să își creeze propriul brand lipovenesc”, afirmă Mihai Vîlcu.

Mihai Vîlcu: La Ghindărești putem face o mini-fabrică de prelucrare a peștelui

”Putem face la Ghindărești o mini-fabrică de prelucrare a peștelui, printr-o asociație în participațiune, unde primăria poate oferi un loc pentru construirea unei hale.

În fabrică putem angaja câteva persoane, care să primească peștele de la pescari și să îl prepare în mod tradițional lipovenesc, să îl afume, să îl marineze sau să îl conserve.

Peștele poate fi adus și de pescarii din localitățile învecinate, iar astfel vom reuși să creștem această localitate”, declară candidatul USR-PLUS la Primăria Ghindărești, Mihai Vîlcu.

În Ghindărești, oamenilor le este frică să vorbească despre ceea ce îi nemulțumește

În mediul rural, democrația este înțeleasă altfel. Oamenii sunt intimidați ușor și le este frică să vorbească despre nemulțumirile lor.

”Prima dată, oamenilor din sat le-a fost frică să nu-și piardă terenurile, pentru că marele arendaș le-a spus că dacă nu votează cu anumite persoane își vor pierde pământul. Iar oamenii au crezut.

Apoi, au existat amenințări directe la persoană, că nu vor mai primi adeverințe. Și eu am fost intimidat când mi-am anunțat intenția de a candida. Practic, așa m-au salutat, dar le-am demontat toate abuzurile și le-am spus că nu este legal ceea ce fac.

Pe lângă toate amenințările directe asupra noastră și asupra localnicilor, să voteze într-un fel sau altul, mai apar și tot felul de știri false, pe care vom începe să le combatem în instanță. Au apărut tot felul de neadevăruri și sunt atacat din toate părțile. Am auzit despre mine, lucruri despre care nici eu nu le știu”, povestește Mihai Vîlcu.

În mediul rural, mita electorală încă funcționează

Oamenii din mediul rural, încă mai primesc de la candidații diferitelor partide, cereale sau diferite avantaje.

”Localnicii ne întreabă pe noi, cei de la USR-PLUS: ”Dar voi nu ne dați nimic?”. Le explicăm că tot ce putem să le oferim este normalitatea și promisiunea unui trai mai bun în următorii 4 ani. Oamenilor le este foarte greu să înțeleagă că se vor schimba lucrurile care au fost făcute de 30 de ani și care nu au condus la dezvoltarea comunei.

Prima dată am văzut la oameni deziluzia, reticența. Speranța că vor trăi mai bine și vor putea avea un primar căruia să îi pese de viața și traiul lor, era foarte scăzută. Încet, încet însă, vorbind cu oamenii, unii dintre ei încep să spere și să creadă că vor avea o viață mai bună. Este un lucru foarte bun, ținând cont de faptul că filiala USR Ghindărești s-a înființat abia în luna februarie 2020”, afirmă candidatul USR-PLUS la Primăria Ghindărești, Mihai Vîlcu.

Mihai Vîlcu: Pe 27 septembrie votați Remus Negoi pentru Consiliul Județean și Mihai Vîlcu, la primăria Ghindărești!

September 21, 2020
Crăciunul pe stil vechi la rușii lipoveni și la ucraineni

Astăzi, comunitățile de ruși lipoveni și ucraineni se pregătesc să vestească Nașterea Domnului. Credincioşii de rit vechi, lipovenii sau staroverii cum li se mai spune, dar și cei de stil vechi, ucrainenii ori haholii celebrează Crăciunul pe 7 și 8 pe ianuarie, după calendarul iulian. În Ajunul Crăciunului gospodinele fac ultimele pregătiri în casă, iar seara merg la slujba de la biserică, după care așteaptă colindătorii. Cea mai mare comunitate de ruși lipoveni este concentrată în Dobrogea, în special în județul Tulcea, unde se înregistrează peste 16.000 de locuitori care fac parte din această minoritate.

Crăciunul pe stil vechi la rușii lipoveni

Pentru rușii lipoveni, Crăciunul, care este sărbătorit în fiecare an pe 7 ianuarie, nu este privit din punct de vedere comercial, așa cum mulți dintre noi îl percepem. Fostul președinte al Comunității Rușilor Lipoveni, Vasile Dolghin a declarat pentru Discover Dobrogea că la staroveri, aceasta este o sărbătoare austeră, legată de Nașterea Domnului Isus Hristos.

Fotograf: Marian Sterea

Ea este petrecută cu un post mai lejer, când se poate mânca pește până la Sf. Nicolae, apoi se ține un post mai strict.

Fotograf: Marian Sterea

Nimic din spiritul comercial de astăzi al sărbătorilor de iarnă nu are legătură cu modul în care petrec lipovenii de Crăciun. Gentilia Zenovrei-Balaban de la Jurilovca ne-a spus că aceasta este o sărbătoare de familie, pe care rușii lipoveni nu concep să o petreacă fără să participe la slujba religioasă, o celebrare în care bucuria este reținută, pentru că este dictată de ritualuri care se leagă de biserică.

Biserica de rit vechi a rămas ancorată în sec al XVIII-lea

Profesorul Vasile Dolghin, care locuiește în Sarichioi, comunitatea cu cei mulți etnici ruși din România, spune că Biserica creștin-ortodoxă de rit vechi a rămas ancorată la mijlocul secolului al XVII-lea.

El mi-a povestit că în copilăria sa, când se tăia porcul de Crăciun, iar cei mici îi ajutau pe părinți, nu gustau nici măcar șorici, deși mirosul era îmbietor. Se respecta cu sfințenie tradiția și toată lumea ținea post.

Mâncăruri tradiționale lipovenești de Crăciun

Tot de la profesorul Dolghin am aflat că în Ajunul Crăciunului se face kuteaua, un preparat din grâu fiert amestecat cu miere de albine. De asemenea, gospodinele pregătesc orez fiert cu prune afumate, un colac făcut în casă, biscuiți și bomboane. Toate preparatele le sunt oferite rudelor apropiate, iar acestea, la rândul lor, își tratează oaspeții cu aceleași produse.

Astăzi, în ajunul Crăciunului, femeile gătesc răcitură cu hrean, nelipsitele pateuri cu măruntaie de porc coapte la cuptor, cârnații tocați la toporișcă, borșul rusesc cu sfeclă roșie și smântână și în funcție de preferințe, friptură la cuptor sau sarmale, tot cu hrean. Preparatele care se regăsesc obligatoriu pe masa de Crăciun a staroverilor sunt plăcinta și colțunașii cu brânză proaspătă de vaci, pe care ei îi numesc vareniki.Foto: Marian Sterea

Gentilia Zenovrei-Balaban, responsabil comunicare în cadrul Primăriei Jurilovca a declarat pentru Discover Dobrogea, că, fiind în zona Deltei Dunării, nu lipsesc preparatele din pește de pe masa de Crăciun. Astfel, platoul cu aperitive include în mod aproape obligatoriu peștele afumat sau marinat și salata de icre de știucă ori de crap. Fotograf: Marian Sterea

Gentilia spune că masa de Crăciun se umple cu bunătăți pregătite de gospodine, de obicei pe bază de carne de porc, precum sarmale, răcitura ”haladeț”, cârnații făcuți în casă, caltaboș sau friptură. Ea a precizat că desertul înseamnă, de cele mai multe ori, cozonacul cu nucă și stafide, colțunași și diferite prăjituri pregătite în casă.

Colindul rușilor lipoveni

După liturghia de Crăciun și după masă, niciodată înainte de sărbătoare, rușii staroveri slăvesc nașterea lui Isus Hristos, printr-un singur colind, care este, de fapt, o cântare bisericească. Este un imn religios al lipovenilor pe care îl cântă colindătorii, cărora ei le spun hristoslavciki. Ei fredonează ”Se naște Hristos”, “Hristos rajdaetsja”, o cântare preluată din slujba bisericească. Aceasta este o dovadă în plus, spune profesorul Vasile Dolghin, că lipovenii au părăsit Rusia în secolul al XVII-lea, înaintea colindelor de factură ucrainean-catolică.

Fotograf: Marian Sterea

Colindătorii merg să anunțe Nașterea lui Isus la casele credincioșilor aproape de miezul nopții, după terminarea slujbei de la biserică. Gentilia Zenovrei-Balaban ne-a precizat că minorii învață colindul la biserică. Ea spune că acel cor de copii este acompaniat de toți membrii familiei, iar religia impune ca toată lumea să îl cunoască și să îl cânte în ziua de Crăciun.

Ajunul Crăciunului la ucrainenii din Dobrogea

Principala sărbătoare a ucrainenilor este Crăciunul. Pentru sfânta seară de Ajun, gospodinele pregătesc 12 preparate tradiţionale de post. Dintre acestea, nu lipsesc ”ozvarul”, un compot preparat din diferite fructe uscate și ”kuteaua”, o fiertură de grâu îndulcită cu miere de albine, peste care se presară nuci sau semințe de mac.

Președintele Uniunii Ucrainenilor din România filiala Tulcea, Dumitru Cernencu a declarat pentru Discover Dobrogea că în această seară, copiii merg la părinți și la nași cu Vecera. Ei le spun gazdelor: „Dobrei vecer, sfatei vecer, preimaite muiu veceru?“, ”Bună seara, sfântă seara, primiți iertarea mea?” Rudele mulțumesc pentru „vecera“ şi îi poftesc la masa de post, de pe care nu lipsesc cucheaua, ozvarul și pirijecichi și astfel le iartă toate greșelile. Vecerna este o veche tradiție ucraineană, potrivit căreia cei mici merg la cei mari cu colaci, batiste și cu daruri simbolice și sunt tratați de către gazde cu cele 12 produse de post. Oaspeții pleacă abia după miezul nopții, pentru ca gazdele să prindă Crăciunul cu musafiri. La plecare, tinerii primesc bani și cadouri simbolice.

Preparatele tradiționale ale haholilor

Nelipsite de pe masa de Crăciun a ucrainenilor sunt produsele din carne de porc, vită și pasăre. Fiind mari ciorbari, ei consumă chiar și în zi de sărbătoare tradiționala ciorbă ucraineană. Președintele Uniunii Ucrainenilor din România filiala Tulcea, Dumitru Cernencu ne-a dezvăluit cum se prepară această ciorbă iubită de haholi. El ne-a spus că se folosește foarte mult zarzavat, se adaugă sfeclă și varză, iar la final este acrită cu zeamă de varză și se consumă cu smântână și cu ardei iute, dar și cu pâine făcută acasă, la cuptor.

Dumitru Cernencu a precizat că nu lipsesc de pe masa de Crăciun a ucrainenilor sarmelele cu viță, care se servesc cu smântână sau iaurt, iar sarmalele cu varză sunt mâncate cu hrean. Și răcitura este un produs preferat de ucraineni, însă ei nu o consumă cu usturoi, ci cu hrean. La capitolul dulciuri, gospodinele pregătesc plăcinte și cozonac. Tot în ajunul Crăciunului se coc colaci în toate casele și se pregătesc bunătățile pentru masa din ziua de sărbătoare. Pe vremuri era obligatorie respectarea anumitor reguli. Una dintre ele a fost adusă din țara de origine, astfel că pe masa de sub icoană se punea fân, pe care erau aşezaţi colacii şi toate celelalte preparate.

Colindele ucrainenilor din Dobrogea

Ucrainenii din Dobrogea nu colindă în Ajun, ci de Crăciun. Ei merg din casă în casă să vestească Nașterea Domnului Isus Hristos.

Haholii, spre deosebire de rușii lipoveni au mai multe colinde și sunt așteptați de gospodari în ziua de Crăciun să le ureze bunăstare, sănătate și spor în toate.

Sărbători binecuvântate!

January 6, 2020
Mirajul Deltei Dunării îi atrage ca un magnet pe turiști

Delta Dunării este un loc magic, pe care, odată ce l-ai vizitat, îți dorești să îl revezi. În orice anotimp ai merge, mirajul Deltei Dunării te atrage, fie pentru peisajele spectaculoase sau ospitalitatea gazdelor, fie pentru preparatele tradiționale pregătite cu mult suflet de către gospodine și tradițiile care încă se mai păstrează. Simplitatea oamenilor, natura care te înconjoară oriunde te-ai afla, luciul apelor pe care se reflectă plantele de pe mal și nenumăratele specii de păsări pe care le poți observa fără cel mai mic efort, fac din Delta Dunării raiul iubitorilor de liniște, natură sau de mâncăruri tradiționale.

Zeci de prieteni au petrecut anul acesta cel puțin o minivacanță în județul Tulcea, după ce au citit articolele publicate pe Discover Dobrogea și au văzut fotografiile realizate de noi între apele generoase ale Dunării sau ale lacurilor din deltă. S-au întors plăcut impresionați de bogățiile din Delta Dunării și de experiențele deosebite de care au avut parte, cu atât mai mult cu cât au ales o astfel de vacanță pentru prima dată. Și-au promis că vor reveni pe tărâmurile magice ale deltei și au regretat că nu le-au vizitat până acum.

Mirajul Deltei Dunării a atras zeci de mii de turiști

Parcă niciodată Delta Dunării nu a fost mai căutată ca acum. A devenit un must-see, iar voucerele de vacanță le oferă multor turiști oportunitatea de a vizita această lume de basm, la care înainte doar visau.

Promovarea pe care o face de mai bine de un an Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării le dezvăluie românilor, dar și potențialilor turiști străini, obiectivele pe care n-ar trebui să le rateze dacă ajung în județul Tulcea. Astfel, rezultatele eforturilor făcute de echipa AMDTDD au dovedit tuturor că o destinație bine promovată poate înregistra o creștere spectaculoasă de 77% a numărului de turiști, într-un singur an.

Interesant este faptul că asociația nu și-a propus să dezvolte turismul în mod haotic, doar de dragul de a atrage vizitatori. Este promovat un produs turistic integrat, bazat pe elemente de multiculturalitate, tradiții, meșteșuguri, gastronomie locală și biodiversitate, un turism lent, de vizitare, practicat de vizitatori educați, care știu de ce aleg destinația Delta Dunării. Sunt zeci de localități în județul Tulcea, fiecare cu farmecul și cu tradițiile ei, dar voi doar câteva dintre ele.

Sulina, o poveste de oraș

Fiind situată între ape, Sulina nu are o legătură directă cu rețeaua de drumuri din România, astfel că se poate ajunge doar pe calea apei. Farurile din Sulina, istoria orașului, sediul Comisiunii Europene, bisericile vechi, cimitirul multietnic, în care există parcele pentru 6 culte religioase, plaja cu cel mai fin nisip, marea lină și curată, liniștea și mâncărurile delicioase îi atrag pe turiștii români și străini în vechiul orășel cosmopolit.

Este o adevărată plăcere să prinzi răsăritul pe plaja din Sulina și să privești apusul, printre catargele vaselor ancorate pe Dunăre, de pe terasa pensiunii Perla. Practic, Sulina este o poveste de oraș, despre care puteți afla mai multe informații din articolele pe care Discover Dobrogea le-a publicat deja.

Letea, satul dintre ape

Dacă ajungeți în Delta Dunării, o excursie în satul Letea v-ar plăcea nespus. O localitate în care populația este formată în exclusivitate din ucraineni, oameni primitori și gata să vă arate frumusețile locului. Ei au căruțele pregătite, caii țesălați și îngrijiți, iar o astfel de plimbare prin Pădurea Letea durează două, trei ore.

Spectacolul naturii ne este oferit de localnici pe traseul rustic, cel cu căruța trasă de cai, care îi încântă pe toți cei care îl aleg. Mulți dintre turiștii care ajung în cea mai veche rezervație naturală din România, vor să vadă, pe lângă dunele de nisip și copacii seculari, caii sălbăticiți. Dacă tot ați ajuns la Letea, rugați-l la întoarcere pe căruțaș să vă plimbe puțin prin sat și să vă arate casele tradiționale, cu acoperiș din stuf, pereții albi și tocurile geamurilor vopsite cu albastru.

Iar dacă între timp vi se face foame, nu ocoliți terasa ”La coana Viorica”, unde puteți mânca produse tradiționale pescărești, pregătite ”cu mult suflet” de doamna Viorica.

La Sarichioi, rușii lipoveni păstrează de secole tradițiile

Situată pe malul lacului Razim, localitatea Sarichioi are un farmec aparte. Acolo locuiește cea mai mare comunitate de ruși lipoveni din țară, care își respectă tradițiile cu sfințenie. Este imposibil să nu remarci multitudinea de flori pe care localnicii gospodari le au în fața curților.

Cele două biserici lipovenești de rit vechi din Sarichioi situate pe malul lacului își înalță semețe cupolele spre cer și cheamă în fiecare duminică și de sărbători pe credincioși la slujbă.

Unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din apropiere este Cetatea medievală Enisala, situată la 7 kilometri de Sarichioi.

Jurilovca și istoria ei

La mică distanță de Sarichioi se află comuna Jurilovca, despre care se spune că are cea mai mare comunitate de pescari din Delta Dunării. Înconjurată de lacurile Razim și Golovița și la câteva vâsle distanță de Gura Portiței, Jurilovca este o localitate unică în Dobrogea, dar mai puțin cunoscută de turiști.

Extrem de bogată în vestigii istorice, Jurilovca merită vizitată. Panorama uluitoare pe care o puteți vedea de pe Capul Doloșman și poveștile istorice despre fortăreața greco-romană Argamum relatate de ghizii din zonă, vor reprezenta cu siguranță o experiență deosebită.

Sfântu Gheorghe, satul pescăresc de haholi

Plaja sălbatică, pensiunile cochete de pe malul Dunării și numeroasele evenimente organizate în localitate, îi atrag pe turiști la Sfântu Gheorghe. Pe vremuri era un sat cu peste 700 de pescari, însă acum acesta este numărul total de persoane, români, lipoveni și ucraineni care mai trăiesc în Sfântu Gheorghe.

Localnicii sunt învățați cu turiștii și le oferă mâncăruri pescărești, plimbări pe canalele Dunării și muzică tradițională.

Peștele este gătit în mii de feluri în Delta Dunării

Localnicii din Delta Dunării și Dobrogea de Nord sunt foarte inventivi. Când singurul produs pe care îl au gospodinele la îndemână este peștele, se adaptează și gătesc din el ceea ce nouă nici nu ne trece prin minte.

Borș de pește, tocană, musaca, chiftele, saramură, zacuscă pește pane, umplut, scordolea, prăjit, marinat, uscat, în tarte sau plăcinte, în sarmale ori ardei umpluți, pe varză sau pe grătar, peștele nu lipsește de pe masa locuitorilor din deltă. Iar turiștii apreciază foarte mult gastronomia deltaică, deoarece doar în județul Tulcea pot gusta astfel de delicatese.

Despre localitățile din Delta Dunării, obiceiurile și tradițiile oamenilor de acolo vom mai scrie multe articole interesante. Dacă le apreciați, vă așteptăm să intrați în comunitatea de cititori, printr-un like pe pagina noastră de Facebook, Discover Dobrogea. Vă mulțumim!

August 17, 2019
Obiceiurile rușilor lipoveni din Dobrogea pentru sărbătoarea de Paște

La rușii lipoveni, toate tradițiile și obiceiurile sunt în strânsă legătură cu sărbătorile religioase și sunt păstrate cu sfințenie până în zilele noastre. Nu există rus lipovean, de la cel mai mic până la cel mai mare, care să lipsească de la biserică în zilele de sărbătoare. În plus, nimic din spiritul comercial al sărbătorilor, care pentru noi a devenit ceva normal, nu are legătură cu modul în care petrec lipovenii Paștele sau Crăciunul.

Obiceiurile de Paște ale rușilor lipoveni din Dobrogea

Am dat buzna în lada cu amintiri a unei lipovence din satul Carcaliu, curioasă fiind să aflu cum petrecea de Paște, când era copil. Natalia Dănilă Popescu este stabilită acum în Italia, dar a luat cu ea peste hotare, toate tradițiile și obiceiurile pe care rușii lipoveni le practică de sărbători. Mai mult, ea le insuflă și fiicelor ei păstrarea acestor datini, pe care le iubește foarte mult.

Biserica din Carcaliu. Foto: Paul Condrat

”Pe timpuri, biserica din sat era neîncăpătoare, astăzi, au mai rămas doar bătrânii. Doar în luna august, când se întorc fiii satului din depărtări sau de la orașe, se simte din nou atmosfera de altădată. Îmi aduc aminte de slujba din noaptea de Florii când credincioșii țineau în mâini pe toată durata slujbei lumânări aprinse și crenguțe de salcie sfințite. După slujbă, toate aceste crenguțe de salcie erau agățate la gardurile caselor, legenda spunând că alungă spiritele rele. Sau de sărbătoarea Sfintei Treimi când podeaua bisericii era acoperită cu un covor gros de iarbă cosită. Lumânările aprinse, mirosul proaspăt al ierbii, culorile vii ale straielor bisericești și cântecele corului de bărbați formau un tablou aproape magic”, povestește Natalia Dănilă Popescu.

Paștele este fără miel, dar cu slujbe lungi la biserică

Rușii lipoveni nu mănâncă miel de Paște. Ei pregătesc însă sarmale, răcituri și friptură, iar salata de ouă cu cozonac este primul fel care se pune pe masa de Paște. De la Natalia Dănilă Popescu am aflat că slujbele religioase sunt foarte lungi și copiii se plictiseau repede, spre disperarea părinților și a bunicilor.

”Atunci ne așezam în cerc și jucam ”Într-o călimară”. ”Într-o călimară plină cu cerneală/Ce culoare ai tu pe tine/În persoana ta?”Cine cunoaște jocul, știe că secretul e să fii îmbrăcat cât mai colorat, iar nouă, cu siguranță, nu ne lipsea culoarea, tipică straielor de biserică ale rușilor lipoveni”, povestește Natalia.

Noaptea de Înviere este magică

Sărbătoarea Paștelui este extrem de importantă. Ea este magică și începe, pentru rușii lipoveni, la biserică. În noaptea de Înviere, toată lumea merge la slujbă, care începe de cu seară și se termină mult după miezul nopții, pentru a lua lumină. La miezul nopții, în frunte cu preotul și corul de bărbați, toată lumea iese afară și înconjoară biserica, în căutarea Mântuitorului, după care reintră și cântă tradiționalul ”Hristos a înviat” (Hristos Voskrese).

”Îmi aduc aminte de Paștele sărbătorit mereu în familie, cu ouă vopsite și pască, ce erau sfințite de preot în timpul slujbei de dimineață. După slujbă, toată familia se reunea în jurul mesei pentru a gusta din preparatele pregătite de mama și bunica. Primul fel era întotdeauna salata de ouă cu pască, preparate care fuseseră sfințite dimineața, apoi urmau toate celelalte. Binecuvântarea bucatelor de pe masă era unul dintre cele mai frumoase momente cu o încărcătură emoțională și spirituală deosebite.

După masa de Paște, mergeam la Dunăre să ne plimbăm cu barca sau, pur și simplu, să admirăm priveliștea. Apa ajungea până la dig, bărcile își făceau loc cu dibăcie printre sălcii și toată pădurea răsuna de chiotele, râsetele, glumele și cântecele noastre lipovenești”, își amintește cu plăcere Natalia.

Tradițiile rușilor lipoveni, păstrate oriunde în lume

Naty spune că păstrează toate tradițiile și obiceiuri pe care, încă de când era mică le-a învățat în satul Carcaliu. Totuși, acolo, la mii de kilometri depărtare de casă, într-un fel sau altul, ele și-au pierdut magia și însemnătatea. Pentru că există o comunitate importantă de români în Italia, Natalia a reunit o parte dintre ei și organizează diferite evenimente. Ea dorește să îi țină aproape și să nu fie uitate obiceiurile care-i sunt atât de dragi, cu care a crescut.

Clopotnița bisericii, locul în care îl descoperi pe Dumnezeu

”Potrivit obiceiului, începând cu a doua zi de Paște și timp de o săptămână, oricine dorea putea să urce în clopotnița bisericii pentru a bate clopotele, anunțând Săptămâna Luminată. ”La koloklnea”, cum îi spuneam noi. Ceea ce se întâmpla acolo, îți întărea credința că Dumnezeu există. Bărbații se întreceau pe sine în arta de a trage în mod armonios de sforile celor șase clopote, transformând sunetele într-o veritabilă simfonie celestă.

Concertele din marile săli ale lumii păleau în fața măreției și solemnității dangătului clopotelor unei simple biserici de la țară. Acolo, sus, în clopotnița neobositului străjer al identității și credinței rușilor lipoveni, îl descoperi pe Dumnezeu și simți cum te cuprinde, treptat, o stare de liniște și pace profunde. Și astăzi, când aud concertul clopotelor de la Carcaliu, simt un fior care îmi străbate întreaga ființă iar ochii mi se umplu de lacrimi de emoție”, mi-a mai povestit Natalia Dănilă Popescu.

De la profesorul Vasile Dolghin, care locuiește în Sarichioi, comunitatea cu cei mulți etnici ruși din România, am aflat că Biserica creștin-ortodoxă de rit vechi a rămas ancorată la mijlocul secolului al XVII-lea. El spune că pentru lipoveni sărbătorile reprezintă apropierea de Dumnezeu și păstrează tradițiile străvechi, cu sfințenie. Săbători luminate să aveți!

April 27, 2019