Discover Dobrogea

Tag: Muzeul de Istorie Constanța

  • Dublă lansare de carte la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța

    Dublă lansare de carte la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța

    Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța invită publicul iubitor de arheologie, numismatică și istorie la lansarea volumelor Pontica 57 și Supplementum XI: FORTRESSES, TOWNS AND SETTLEMENTS. Everyday life on the edge of empires (7th – 13th centuries), care va avea loc joi, 24 iulie 2025, orele 12.00, la sediul din str. Arhiepiscopiei, nr. 7.

    Volumul Pontica 57 (2024) cuprinde în sumar 21 de articole valoroase grupate în mai multe categorii tematice: Historica et Archaeologica (care cuprinde studii referitoare la perioadele preistorică, greacă, romană și medievală), Inventaria Archaeologica (o secțiune în care sunt tratate o serie de categorii de artefacte specifice epocilor preistorică, romană și medievală), Epigraphica (cu note asupra unor inscripții grecești), Nomismata (reflectând aspecte legate de istoria monetară, de perioadă greacă și otomană) și Auxiliaria (care cumulează studii în care analizele interdisciplinare vin în sprijinul arheologiei și istoriei). Acestora li se adaugă patru recenzii (ale unor volume de specialitate publicate recent în țară și străinătate) și două evocări, In Memoriam, a două mari personalități ale arheologiei și numismaticii românești, prof. dr. Virgil Mihăilescu-Bîrliba și prof. dr. Eugen Nicolae.

    Ne bucurăm să anunțăm că și acest număr al revistei Pontica beneficiază de un volum suplimentar, Supplementum XI, dedicat pentru prima dată în istoria editorială a muzeului constănțean perioadei de început a Evului Mediu, secolelor VII – XIII. Conform tematicii acestuia, Cetăți, orașe și așezări. Viața cotidiană la marginea imperiilor (secolele VII – XIII), articolele de o înaltă prestanță profesională care îi compun sumarul prezintă forme specifice ale evoluției vieții de zi cu zi de la marginea unor imperii din Europa Răsăriteană și Centrală. Raidurile, conflictele, schimbările administrative, instabilitatea, ca și influența marilor puteri asupra teritoriilor de graniță, atât în interior cât și în exterior (în vecinătate), sunt doar câțiva dintre factorii care au influențat puternic evoluția comunităților de aici.

    Cea mai mare parte a contribuțiilor fac referire la zonele de graniță ale Imperiului bizantin, care după 971 includeau și Dobrogea, altele aducând în atenție regiuni din Bazinul Carpatic aflate în sfera de influență a unor puteri continentale, precum Kaganatul avar, Imperiul carolingian al francilor, Moravia Mare și Regatul Ungariei. Celor 17 articole, scrise de recunoscuți specialiști ai perioadei enunțate, din țară și străinătate, li se adaugă evocarea unuia dintre precursorii arheologiei medievale dobrogene, cercetătorul dr. Petre Diaconu, de la a cărui naștere s-au împlinit, în 2024, o sută de ani.

    Alături de redactorul șef al revistei Pontica, dr. habil. Gabriel Mircea Talmațchi, și editorul volumului Supplementum, dr. Cristina Paraschiv-Talmațchi, sunt invitați să vorbească despre conținutul acestora cercetătorii dr. Livia Buzoianu (Muzeul de Istoria Națională și Arheologie Constanța), dr. Oana Damian (Institutul de Arheologie ”Vasile Pârvan”, al Academiei Române) și dr. Emanuel Petac (Biblioteca Academiei Române).

    Volumele științifice Pontica 57 și Supplementum XI (Pontica 57) au fost publicate în condiții grafice de calitate la Editura Mega, din Cluj-Napoca, urmând a fi disponibile la vânzare și online, pe site-ul revistei sau în bazele de date internaționale în care au fost incluse.

    Evenimentul se va desfășura la parter, iar intrarea este liberă.

  • Zilele Europene ale Arheologiei sunt marcate de MINAC, prin organizarea mai multor evenimente

    Zilele Europene ale Arheologiei sunt marcate de MINAC, prin organizarea mai multor evenimente

    Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în parteneriat cu Primăria Cernavodă, organizează în perioada 13-15 iunie 2025 o serie de evenimente dedicate copiilor și tinerilor, acțiuni desfășurate cu ocazia sărbătoririi „Zilelor Europene ale Arheologiei”.

    Startul activităților distractive va fi dat vineri, 13 iunie, la Centrul „Hamangia” și Casa Olarului din Cernavodă (jud. Constanța) unde, în intervalul orar 10:00-16:00, elevii claselor I-VIII ai școlilor din localitate vor participa la ateliere de creație, îndrumați de specialiștii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

    Sâmbătă și duminică, 14-15 iunie 2025 (orele 10:00-18:00) distracția se va muta  în Parcul Central din fața Primăriei orașului Cernavodă. Aici, specialiștii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, alături de colaboratori, vor coordona ateliere de creație (modelaj, desen, pictură) și jocuri, activități dedicate publicului larg, în special tinerilor.

    Membrii Asociației culturale „Tomis” vor realiza prezentarea veșmintelor, armelor, armurilor și uneltelor folosite în antichitate,  ateliere de pielărie, tors lână,  de metalo-plastie, scriptorium Romanum, precum și reconstituiri istorice ale bătăliilor dintre popoarele antice.

    Cercetașii României au pregătit o serie de ateliere interesante în care participanții vor învăța, în mod interactiv, istoria organizației, orientare urbană și în natură, tehnici de supraviețuire, primul ajutor, adăposturi de urgență, noduri folositoare și jocuri cercetășești.

    Tinerii de la Cercul de ceramică din cadrul Palatului Copiilor Constanța vor deveni, pentru două zile, profesorii celor care li se vor alătura în redescoperirea metodelor preistorice și antice de realizare a obiectelor din lut.

    Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța va oferi posibilitatea copiilor de a schimba între ei cărțile citite, aceasta fiind o modalitate gratuită și prietenoasă cu mediul de înnoire a bibliotecilor personale. De asemenea, atelierul de lectură, organizat de bibliotecari cu experiență, alături de membrii Asociației Studențești ,,HISTORIPOL”, va sta la dispoziția celor curioși să cunoască poveștile frumoase ale copilăriei.

    Elevii și profesorii de la Colegiul Naţional de Arte „Regina Maria” Constanța au pregătit surprize ce așteaptă a fi descoperite în cadrul atelierului de pictură în vreme ce membrii Asociației Studențești ,,HISTORIPOL” vor organiza ateliere de pictură pe față și pictură parietală, utilizând simboluri inspirate din arta preistorică.

    Momentele artistice debutează sâmbătă, ora 11:00, cu o piesă de teatru jucată de actorii Teatrului pentru Copii și Tineret Constanța „Căluțul de Mare” și vor continua a doua zi, (ora 11:00) cu un recital Răzvan Decu și un moment organizat de membrii Cenaclului literar „Mircea Eliade” Cernavodă.

    MINA Constanța alături de Primăria Cernavodă și partenerii săi vă invită, așadar, la un eveniment de mare amploare dedicat promovării arheologiei și patrimoniului cultural dobrogean și vă așteptăm să fiți alături de noi într-un număr cât mai mare.

  • Reprezentanții MINAC au participat la expoziția „Patrimoniul cultural și natural al Dobrogei”

    Reprezentanții MINAC au participat la expoziția „Patrimoniul cultural și natural al Dobrogei”

    Expoziția „Patrimoniul cultural și natural al Dobrogei”, realizată de Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului în colaborare cu Institutul Geologic al României, Institutul Național al Patrimoniului și alte instituții reprezentative din Dobrogea: Universitatea „Ovidius” din Constanța, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Institutul de Cercetări EcoMuzeale „Gavrilă Simion” din Tulcea, a fost vernisată pe data de 5 mai.

    Evenimentul cultural a fost deschis cu alocuțiunea lui Emil Constantinescu, președintele Consiliului Științific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, acesta prezentând succint viziunea noii expoziții și importanța valorificării și protejării patrimoniului natural și cultural dobrogean. A urmat prezentarea detaliată a expoziției, realizată de Prof. emerit Dan Grigorescu, curatorul expoziției și coordonator al programului „Dobrogea – martor al civilizațiilor milenare ale Levantului”. Din partea instituțiilor partenere au luat cuvântul:

    – Ramona Bălășcuță, Director al Muzeului Geologic Național, București;

    – Marius Skolka, Conf.univ.dr. la Universitatea „Ovidius” din Constanța

    – Valentina Voinea, Secretar Științific al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie, Constanța;

    – Iustina Popescu, Director Științific al Institutului Geologic al României;

    – Valeria Oana Zaharia, Manager și Daniela Mihai, Director adjunct al Institutului Național al Patrimoniului.

    Expoziția va fi găzduită de Muzeul Geologic Național din București, în perioada 5 – 20 mai.

  • Basorelieful cu reprezentarea Cavalerului Trac, exponatul lunii septembrie la MINAC

    Basorelieful cu reprezentarea Cavalerului Trac, exponatul lunii septembrie la MINAC

    Basorelieful de marmură cu reprezentarea Cavalerului Trac și cu inscripție în limba greacă a fost descoperit întâmplător, în anul 1959, în localitatea Arsa din județul Constanța, cu prilejul lucrărilor agricole de toamnă.

    Cavalerul Trac, o zeitate asimilată de grecii antici

    Cavalerul Trac era o zeitate de origine tracă pe care grecii au asimilat-o, numind-o Heros sau Heron. De origine foarte veche, era probabil venerat ca ocrotitor al câmpurilor și turmelor, devenind mai apoi zeul tutelar al casei și al bunurilor familiale și chiar un soi de geniu personal sub a cărui ocrotire se afla individul. Uneori i se atribuie epitetul propylaios („cel care se află în fața ușii/ porții”), tocmai ca protector al lăcașului familial. A fost venerat mai cu seamă în epoca romană, iar iconografia sa ne este cunoscută dintr-un mare număr de reliefuri, unde apare sub înfățișarea unui bărbat călare.În funcție de acțiunile pe care le are de îndeplinit Cavalerul Trac apare însoțit de divinități, adoranți sau animale.

    În privința atitudinii de zeu-vânător trebuie făcută precizarea că aceasta se referă la lupta împotriva morții din care, uneori, poți ieși învingător, vânătoarea fiind considerată un exercițiu virtuos, și sacru totodată, care asigură nemurirea. Se consideră că în ipostaza de luptător-războinic sau vânător, Cavalerul Trac simbolizează divinitatea dreptății și binelui, care învinge forțele întunericului simbolizate de mistreț. În unele reprezentări tabloul este completat de copacul sacru – care simbolizează vegetația și fertilitatea solului – și de șarpe, considerat apărătorul sanctuarelor și locurilor sacre și care constituie și simboluri ale regenerării și ale vieții eterne.

    Cavalerul Trac luptător sau vânător este reprezentat frecvent pe stelele de marmură unde simbolizează eroizarea defunctului conferind acestor stele un caracter votiv, împletindu-se astfel caracterul funerar al monumentului cu cel votiv al reprezentării. Aceste monumente prezintă un inters aparte deorece reflectă unul dintre primele aspecte ale sincretismului religios. Credința în nemurire se manifestă și în reprezentările Cavalerului trac, astfel că acestea semnifică nu numai eroizarea defunctului (divinizarea) cât – mai ales – Eroul salvator pregătit să-l conducă pe acesta în lumea eternă.

    Monumentul care face obiectul prezentării noastre este din marmură, întreg și de formă rectangulară. Are chenar simplu, mult mai lat în partea inferioară unde este inscripția în limba greacă. În câmpul reliefului este reprezintat Cavalerul Trac în galop spre dreapta,văzut din semiprofil, ușor întors la dreapta, tânăr, fără barbă, cu părul buclat. Ochii, nasul, gura sunt schițați ușor. Este îmbrăcat în tunică scurtă, încinsă la mijloc, cu pliuri verticale în partea inferioară. Mantia, prinsă în față la gât, flutură în spate, în formă de evantai cu cinci falduri. Nu se distinge încălțămintea. Mâna stângă ține frâul iar cea dreaptă este ridicată în gest de benedictio Latina (gest care sugerează și rolul de mare preot al Cavalerului Trac). Calul se află în galop, iar picioarele din față sunt ridicate deasupra unui altar de formă circulară. Se vede copacul sacru cu 12 frunze stilizate și cu șarpele încolăcit, destul de vizibil. Lipsesc elementele specifice care însoțesc de obicei cavalerul vânător: lancea, câinele și mistrețul, aflăm de la reprezentanții Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

    Sub relief se află o inscripție pe trei rânduri. Scrierea este îngrijită, fără ligaturi, iar înălțimea literelor este între 1-1,3 cm.

    Textul inscripției:

    Ἥρωι Δωσαηνῷ ἐπηκόῳ εὐχαρι-

    στήριον ἀνέθηκεν Ῥοῦφος Ῥού-

    φου ὑπὲρ τῶν ἰδίων.

    Traducere:

    „Eroului Dosaenos, lui cel care împinește dorințele, Rufus fiul lui Rufus a dedicat din resurse proprii (acest relief ) în semn de multumire.”

    Inscripția prezintă un interes deosebit, atestând un epitet până acum necunoscut al Cavalerului Trac Ἥρως Δωσαηνός. Probabil epitetul Dosaenos, derivă de la numele unei localități în care era adorată divinitatea. În ce privește pe dedicant, Rufus fiul lui Rufus, cel care ridică monumentul, numele lui indică un grec romanizat. După grafie, monumentul datează din sec. II d. Chr.

  • O statuetă cu reprezentarea zeului Eros, descoperită la Tomis, exponatul lunii la Muzeul de Istorie

    O statuetă cu reprezentarea zeului Eros, descoperită la Tomis, exponatul lunii la Muzeul de Istorie

    Exponatul lunii august la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța este o statuetă din teracotă cu reprezentarea zeului Eros/Amor.

    Statueta de teracotă a fost descoperită pe strada Labirint, în necropola de vest a orașului antic Tomis (Constanța), în cadrul unei cercetări preventive efectuate de către colectivul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Arheologii și antropologii care s-au ocupat de acest proiect, au ajuns la concluzia că dintre cele 35 de morminte antice documentate în această cercetare, cele mai multe aparțineau unor copii, dovadă că în lipsa unor îngrijiri medicale adecvate, mortalitatea era foarte ridicată în rândul acestei categorii de vârstă, în antichitate.

    Pierderea unui copil este, întotdeauna, o tragedie pentru părinți, iar suferința acestora este vizibilă prin studiul ritualului de înmormântare și al inventarului funerar. Micuții au fost depuși în mormânt înconjurați de lucruri familiare care formează un inventar bogat, compus din vase de ceramică și sticlă, opaițe, bijuterii și mai ales jucării, toate având scopul de a ușura calea spre lumea de dincolo.

    În unul dintre aceste morminte, numerotat M20, a fost făcută una dintre cele mai importante descoperi, este vorba despre o statuetă de teracotă cu reprezentarea lui Eros/ Amor, care încă mai păstrează biluțele din interior, semn că a fost cândva o jucărie îndrăgită.

    M20 este un mormânt de inhumație cu un inventar format dintr-o jucărie din lut, un bol ceramic, vas și pahar din sticlă, alături de un opaiț. Înmormântarea a fost datată de către specialiști în secolul al II-lea p. Chr.

    Reprezentarea lui Eros/ Amor sub forma acestei jucării nu trebuie să ne mire, micuțul zeu înaripat, fiul lui Venus și al lui Ares, întruchipa printre altele și copilăria lipsită de griji, mereu veselă și apărată de către iubirea părinților. Dincolo de funcționalitatea atribuită, jucăria avea și menirea de al proteja și înveseli pe tânărul său stăpân, alungând gândurile și privirile dușmănoase. Ea era depusă de către cei dragi în mormânt pentru a-i ține companie celui mic, împrăștiind întunericul morții până la revederea cu cei dragi.

    Zeul este reprezentat sub forma unui copilaș așezat, având un picior îndoit și aripile închise și ținând în brațe o pasăre (cocoș) pe care o hrănește cu un ciorchine de strugure. Cocoșul este una dintre păsările care îl însoțesc frecvent pe Eros/ Amor în diverse ipostaze și care asigură pentru muritorii de rând începutul unei noi zile, cântecul lui marcând apariția zorilor și fiind considerat de bun augur.

    Mormântul a fost descoperit intact și prin urmare, credem că jucărie și-a făcut datoria, Eros la protejat pe micul său stăpân, alungând pentru acesta singurătatea și întunericul morții și la ghidat spre lumină, printre noi prieteni!

  • Vas ceramic de tip skyphos cu graffiti – exponatul lunii, la Muzeul de Istorie Constanța

    Vas ceramic de tip skyphos cu graffiti – exponatul lunii, la Muzeul de Istorie Constanța

    Vasul ceramic de tip skyphos cu graffiti a fost descoperit într-un mormânt dintr-o necropolă elenistică, la Constanța, pe bulevardul Mamaia, în data de 30 martie 1987. Vasul poartă o inscripție dedicată zeului Hermes.
    Cultul lui Hermes a cunoscut o mare răspândire la Tomis în perioada elenistică și romană, fiind considerat protector al comerțului și al călătorilor, dar și al hoților. El este protectorul păstorilor – „Hermes Crioforul” și călăuza umbrelor celor morți către meleagurile Infernului – „Hermes Psihopompos”, adică „Însoțitorul sufletelor”.
    Există, în paralel, un cult al zeului Hermes falic, care, pare să divulge o origine culturală primitivă, el reprezentând la un moment dat, idealul elen al efebului și ar fi fost și zeu al vântului, de unde, după unii interpreți, ar deriva funcția sa principală, de mesager al Olimpului.
    Hermes este fiul lui Zeus și al pleiadei Maia, s-a născut într-o peșteră din Arcadia (muntele Kylene) și, îndată după naștere a fugit în Thessalia, furând cirezile fratelui său, Apollo. După ce s-a întors în peștera natală a găsit o broască țestoasă și din carapacea ei a făcut o liră. Apollo, deși furios, s-a lăsat cucerit de sunetele necunoscute ale noului instrument muzical și, în schimbul lirei, i-a lăsat lui Hermes toate vitele. Altădată i-a dăruit și nuiaua de aur, vestitul caduceu, care devine simbolul nedespărțit al lui Hermes, completat cu alte două simboluri: pălăria cu boruri largi, numită petasos și sandalele înaripate de aur. Tot Apollo l-a învățat arta de a ghici viitorul cu ajutorul pietricelelor. Mândru de istețimea fiului său, Zeus l-a investit cu funcția de crainic divin.
    Lucian din Samosata, în lucrarea sa „Dialogurile zeilor, XXIV”, îi face un portret complex și ironic, în autocaracterizare: „Sunt singurul dintre zei care nu apuc să dorm nici noaptea, căci sunt nevoit să conduc sufletele în lăcașul lui Pluton” sau „Ziua stau în palestre, servesc de crainic în adunări și dau povețe oratorilor; mai trebuie să fac ordine și în treburile celor morți.”
    Piesa, care face obiectul prezentării Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, păstrează pronunțate influențe grecești, dar și romane. Vasul a fost produs într-un atelier microasiatic, poate chiar în Pergam, în secolul I a.Chr. Este un skyphos lucrat din argilă de culoare galben-cărămizie și este acoperit la exterior cu firnis. Vasul are două toarte ce pornesc puțin deasupra diametrului maxim al cupei până aproape de gură; la partea superioară toartele sunt ornate cu butoni, iar gura este ușor răsfrântă spre exterior.
    Prezintă două registre cu graffiti, unul pe corpul vasului, cu litere adânc incizate, celălalt pe talpa piciorului.
    Textul inscripției (corpul vasului):
    Ἑρμῆς ὁ κερδοποιός
    Φιλίσσκῳ εὐείλατος
    ἐφʼ ἒτους
    Traducere:
    „Fie ca Hermes, cel care aduce câștigul, să fie milostiv cu Philiskos tot anul.” ISM VI.2, 622.
    Inscriptie text (pe talpa piciorului):
    ΦΙ (monogramă)
    Philiskos este, probabil, un negustor (comerciant) tomitan care îi cere zeului, prin intermediul inscripției de pe vas, să-i protejeze afacerile. Monograma de pe fundul vasului poate fi interpretata ca abrevierea numelui lui Philiskos.
    Zeul Hermes (Mercur la romani ) este atestat la Tomis mai ales în perioada romana. Imagini ale zeului figurează pe monede și greutăți (ponduri) de plumb; în bronzuri figurate; pe altare votive din calcar; în basoreliefuri și statui de marmură. Pe cadrul superior al intrării uneia din bolțile Edificiului roman cu mozaic este inscripționat numele Hermeos, interpretat ca nume al zeului sau al proprietarului magazinului care funcționa în bolta respectivă.
    Între multiplele atribuții ale zeului se pare ca la Tomis predominantă a fost cea legată de activitățile comerciale.
  • Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța continuă în luna iulie seria tururilor ghidate gratuite

    Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța continuă în luna iulie seria tururilor ghidate gratuite

    Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) continuă în luna iulie seria tururilor ghidate gratuite în cadrul cărora este prezentată istoria Cazinoului din Constanța și a Bulevardului Elisabeta.

    În următoarele două săptămâni sunt programate alte opt tururi, după următorul program:

    Săptămâna 1: vineri, 5 iulie, (2 tururi), de la 17.30, respectiv 19.00, sâmbătă, 6 iulie, de la ora 19.00 și duminică, 7 iulie, de la ora 10.00 dimineața.

    Săptămâna 2: joi, 11 iulie, de la ora 19.00; vineri, 12 iulie (două tururi), de la ora17.30, respectiv 19.00 și sâmbătă, de la ora 19.00.

    Întâlnirea cu ghidul muzeului are loc la Farul Genovez.

    Turul durează aproximativ o oră și nu include vizita în interiorul Cazinoului din Constanța, edificiu emblematic aflat în plin proces de reabilitare.

    Înscrierile pentru tur (grupuri de maxim 25 de persoane) se fac prin mesaj la numărul 0735.105.373, cu indicarea unui nume de contact, a numărului de persoane și a turului dorit (ziua și ora).

    Tururile de la Cazinoul din Constanța sunt organizate de MINAC în cadrul Proiectului co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, nr. P0104/02.02.2024, Patrimoniul arhitecturii de vilegiatură de la malul mării – Istoria Cazinoului din Constanța și a Cazinoului din Mamaia, derulat în perioada februarie-noiembrie 2024. În acest proiect, în luna august vor fi programate tururi ghidate gratuite și la Cazinoul din Mamaia.

    Alături de MINA Constanța participă la această activitate culturală Discover Dobrogea, în calitate de partener media.

  • Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța participă la Târgul European al Castelelor – Hunedoara

    Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța participă la Târgul European al Castelelor – Hunedoara

    Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța participă la evenimentul de promovare a turismului cultural „Târgul European al Castelelor”, în perioada 7-8 iunie 2024. Manifestarea este organizată de către Muzeul „Castelul Corvinilor” și Primăria Municipiului Hunedoara.

    La eveniment participă peste 20 de instituții muzeale, atât din România, cât și din Uniunea Europeană. Muzeul constănțean se prezintă cu un stand propriu de promovare a patrimoniului cultural și arheologic al județului Constanța, unde vizitatorilor le sunt prezentate oferta turistică a zonei noastre, cetățile, Edificiul Roman cu mozaic și prețioasele artefacte care fac parte din patrimoniul Muzeului, mare parte din acestea regăsindu-se reproduse în colecția de bijuterii Scythia Minor.

    Participarea la acest târg se înscrie pe linia de promovare a bogăției culturale și arheologice a spațiului dobrogean, promovată constant de instituția noastră și aducem mulțumiri pentru sprijinul primit atât Consiliul Județean Constanța, cât și partenerilor Maria’s Ladybugs, Stațiunea de Cercetare Murfatlar, Gorgona Design și Editura Age-Art, afirmă reprezentanții Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

  • Mormântul pictat de la Tomis va putea fi vizitat din toamna acestui an

    Mormântul pictat de la Tomis va putea fi vizitat din toamna acestui an

    Lucrările proiectului care a vizat conservarea și valorificarea culturală a Mormântului pictat de la Tomis, au fost finalizate, însă, monumentul istoric va putea fi vizitat din tomană, când urmează să fie terminate documentațiile.

    „Trăim un moment deosebit de important, pentru că muzeografia dobrogeană se îmbogățește cu un nou spațiu expozițional, care valorifică un sit arheologic cu caracter de unicat pe teritoriul României.

    Povestea acestei descoperiri a început pe 25 februarie 1988, când, în timpul lucrărilor edilitare care se desfășurau în zonă, au fost descoperite parțial aceste vestigii și au fost chemați specialiștii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

    În fotografiile de epocă ce rulează pe monitorul din spațiul expozițional, pot fi văzuți doi dintre arhelologii chemați la fața locului, respectiv regretatul Constantin Chera, unul dintre cei mai buni cunoscători ai antichităților tomitane și cercetătorul Virgil Lungu. Amândoi s-au preocupat, la vremea respectivă, de cercetarea, studierea și de punerea în circuitul științific a acestei descoperiri.

    În toți acești 36 de ani, mormântul a fost păstrat într-o clădire de protecție, pentru a fi prevenită degradarea lui.

    mormantul-pictat-de-tip-hipogeu-de-la-tomis-constanta-muzeul-de-istorie-constanta

    Clădirea construită în cadrul proiectului de punere în valoare a mormântului pictat de tip hipogeu, păstrează parametrii microclimatici optimi, pentru a prezerva monumentul așa cum trebuie”, a declarat muzeograful Delia Cornea, din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

    „Proiectul de conservare încheiat pe 06 iunie 2024 a beneficiat de fonduri europene în valoare de 6,4 milioane lei, lucrările desfășurându-se începând cu luna decembrie 2022 și până în prezent. Proiectul, inițiat și derulat de către Consiliul Județean Constanța, a vizat în primul rând conservarea monumentului arheologic în parametrii optimi din punct de vedere al microclimatului.

    mormantul-pictat-de-tip-hiopogeu-de-la-tomis-muzeul-de-istorie-nationala-si-arheologie-constanta

    De asemenea, a fost gândit și realizat un Punct de informare, în cadrul căruia vizitatorii vor putea afla numeroase informații despre monument, prin intermediul tehnicilor moderne de digitizare și reconstituire virtuală.

    Tot în acest spațiu, specialiștii MINAC vor organiza o expoziție de prezentare, care va include inventarul Mormântului pictat de la Tomis, dar și numeroase alte vestigii găsite în necropola tomitană cercetată în zonă”, afirmă reprezentanții Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

    Monumentul istoric este situat aproape de faleza spre mare, pe str. Mircea cel Bătrân, la intersecția cu str. Ștefan cel Mare.