Discover Dobrogea

Tag: ARBDD

  • Delta nu este un imens coș de gunoi. 1 septembrie, Ziua Rezervației Biosferei Delta Dunării

    Delta nu este un imens coș de gunoi. 1 septembrie, Ziua Rezervației Biosferei Delta Dunării

    1 septembrie a fost declarată Ziua Rezervației Biosferei Delta Dunării, pentru a marca data la întreaga Deltă a Dunării și unitățile geografice învecinate au fost declarate rezervație a biosferei. Totodată a fost înființată Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării ca instituție specializată să implementeze măsurile de management adecvate pentru conservarea patrimoniului natural și dezvoltarea durabilă a regiunii. Anul acesta, Ziua Rezervației Biosferei Delta Dunării va fi sărbătorită în cadrul Conferinței Naționale ”Apele Unite ale României – AUR pentru 2030.

    Sună paradoxal, însă, deși ne place să petrecem mult timp în natură, mulți dintre noi nu o respectă. În multe zone putem vedea deșeurile aruncate de așa-zișii iubitori de verde. Este de necrezut faptul că ne place să admirăm frumusețile deltei, dar lăsăm în urma noastră mormane de gunoi, pe care nu are cine să le strângă.

    1 septembrie, Ziua Rezervației Biosferei Delta Dunării

    Auzim zilnic informații legate de turismul responsabil, dar parcă ne trec pe lângă urechi. Vedem videoclipuri cu pești sau delfini care mor sufocați cu plasticele pe care le aruncăm în apă, însă continuăm să ne debarasăm oriunde, de deșeurile de care nu mai avem nevoie. Pe 1 septembrie este marcată Ziua Rezervației Biosferei Delta Dunării, zi în care ARBDD și alte autorități abilitate ne atrag atenția asupra importanței conservării patrimoniului natural și dezvoltării durabile a deltei. Probabil, doar amenzile extrem de mari îi vor învăța pe români că este obligatoriu să strângă mizeria pe care o fac și, chiar dacă nu au coșuri de gunoi la fiecare colț din Delta Dunării, lucru imposibil dealtfel, să nu arunce absolut nimic la voia întâmplării.

    1 septembrie Ziua Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării va marca aniversarea a 29 de ani de la declararea rezervației biosferei prin acțiuni de conștientizare și educație ecologică în cadrul Taberei Naționale de Educație ecologică ”Prietenii Deltei”, la Centrul de agrement din Sulina, în perioada 28 august – 2 septembrie. În cadrul taberei la care participă tineri cu vârste între 14 și 20 de ani, reprezentanți ai Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării vor susține prezentări la Centrul de Vizitare din Sulina cu privire la importanța deosebită a valorilor naturale și culturale a Rezervației Biosferei Delta Dunării. Și la Crișan, responsabilul Centrului de Informare și Educație Ecologică din localitate, va organiza în data de 1 Septembrie o activitate de marcare a importanței declarării Zilei Rezervației Biosferei Delta Dunării, cu implicarea elevilor de la Școala Gimnazială din Crișan.

    În deltă, turiștii aruncă deșeurile la voia întâmplării

    Nu este greu să păstrăm curate locurile în care mergem, trebuie doar să ne dorim acest lucru. Este important să conștientizăm că nu avem menajere și nu strânge nimeni gunoiul după noi, astfel că, în situația în care dorim să găsim curate locurile în care ne întoarcem, trebuie să fim responsabili cu mediul.

    Delta Dunarii turism responsabilGuvernatorul Deltei Dunării, Cătălin Țibuleac a declarat pentru Discover Dobrogea că problema managementului deșeurilor există și în Delta Dunării, la fel ca în toată țara. ”În deltă, situația este mai delicată, deșeurile trebuie transportate până la Tulcea. Consiliul Județean și primarii fac eforturi pentru a gestiona această problemă, dar, fiind vorba despre zone foarte întinse, nu pot fi toate acoperite. Tocmai de aceea, în deltă, camparea este permisă doar în anumite locuri. Turiștii nu respectă restricțiile și își așează corturile unde vor, pe canal, pe malul apei și nu sunt întotdeauna responsabili în ceea ce privește protejarea deltei. Ei aruncă deșeurile la voia întâmplării, în zone în care doar ONG-urile mai ajung să le colecteze. În zonele special amenajate pentru turiști, la hoteluri și pensiuni, lucrurile sunt ușor de gestionat.

    Deseuri litoral romanescProblemele apar când vizitatorii merg în deltă pe cont propriu, în locuri greu accesibile, din care resturile menajere nu pot fi mereu colectate. Mai mult decât atât, ele sunt luate de vânt, ajung în apă și apoi sunt luate de curenți și duse pe plajele Sulina și Sfântu Gheorghe. Nu mai vorbim despre poluare, despre modul în care este afectată fauna din deltă”, a declarat pentru Discover Dobrogea, guvernatorul Rezervației Biosferei  Delta Dunării, Cătălin Țibuleac.

    ”Sfatul meu pentru toți cei care iubesc Delta Dunării și vor să se reîntoarcă într-un loc curat și primitor, este ca turiștii să se informeze și să știe exact unde au voie să campeze, să fie mai responsabili cu mediul înconjurător și lase locul în care au stat la fel de curat cum l-au găsit când au ajuns”, spune guvernatorul Deltei Dunării, Cătălin Țibuleac.

    În ultima perioadă inspectorii ARBDD au efectuat numeorase controale în biorezervație și le-au aplicat sancțiuni celor care nu respectă legea. Ei spun că turiștii se pot informa de pe site-ul ARBDD Tulcea, dacă vor să afle în ce zone pot să campeze sau nu, dar, de regulă, nu se întâmplă așa. Vizitatorii  trebuie să fie responsabili, să minimizeze impactul negativ asupra mediului înconjurător și să contribuie la conservarea patrimoniului natural. Ne dorim cu toții o schimbare în bine și vrem ca România să arate ca alte state civilizate. Totuși, este necesar să conștientizăm că schimbarea vine de la fiecare individ în parte, iar gesturile mici, precum strângerea deșeurilor după ce am campat într-o zonă superbă din deltă, sunt foarte importante.

  • Centrul de vizitare Sulina le prezintă turiștilor informații importante despre Delta Dunării

    Centrul de vizitare Sulina le prezintă turiștilor informații importante despre Delta Dunării

    O clădire cu arhitectură superbă le atrage atenția turiștilor care se plimbă alene pe faleza din orașul Sulina. Intrați, nu vă sfiiți, în Centrul de vizitare Sulina, pentru că este la fel de frumos și foarte modern în interior, iar informațiile oferite de specialiști sunt extrem de utile. Aflăm de la ei care sunt etapele de formare ale Deltei Dunării, putem observa flora și fauna din rezervație, ne este prezentat portul tradițional al localnicilor din deltă dar și modul în care ei pescuiesc își prepară mâncarea. O incursiune gratuită, captivantă și foarte bine documentată, prin Delta Dunării.

    Centrul de Vizitare Sulina ne plimbă de la mare la Dunăre

    Tematica prezentată în cadrul Centrului de vizitare Sulina este realizată de așa natură, încât să ne plimbe de pe fundul mării până în inima Deltei Dunării. Florin Papadatu, consilier în cadrul Administrației Rezervației Biosfera Delta Dunării, responsabilul Centrului de vizitare Sulina le prezintă oaspeților particularitățile Mării Negre și fauna acesteia.

    Centrul-de-Vizitare-Sulina-delta-dunarii El reușește să îi facă atenți chiar și pe copii, atunci când le povestește că pe fundul mării nu există viață, astfel că artefactele găsite de arheologi sunt foarte bine conservate, deși se află acolo de mii de ani. Există amfore și corăbii care s-au păstrat foarte bine, deoarece nu există oxigen la de la 150-200m adâncime și nu este favorizată dezvoltarea vietăților parazitare care se prind pe anumite elemente. O adevărată lecție de geografie, de care cei mici nu au parte la școală.

    Anghila, regina migrației, sturionii, dinozaurii Mării Negre

    Apoi, pe măsură ce urcăm și ajungem la adâncimea la care apare oxigenul în Marea Neagră aflăm de la Florin Papadatu că există numeroase vietăți, printre care delfini, specii ivazive precum rapana și pești, toate reprezentate în mărime naturală în cadrul expoziției.

    Centrui-de-Vizitare-Sulina Vedem, de asemenea, păstruga, nisetrul și morunul, specii care trăiesc în mediul sărat și își depun icrele în apă dulce. Putem observa că în zona cu oxigen, de la 30 m adâncime există deja vegetație și apare renumita scrumbie de Dunăre. Totuși, de la Florin Papadatu am aflat că regina migrației este anghila, care străbate la 12-14.000 de km până la Marea Sargaselor din Oceanul Atlantic.

    Centrul-de-Vizitare-SulinaTot în zona cu oxigen putem observa toate speciile care sunt comestibile: barbunul, lufarul, stavridele, chefalul, zarganul, denumit turcoazul Mării Negre, deoarece oasele lui sunt verzi, fiind foarte bogate în fosfor. Turiștii care ajung în centrul de la Sulina află lucruri pe care nu le știau, de exemplu, că sturionii sunt denumiți ”dinozaurii Mării Negre”, fiind cea mai veche specie de pe planetă. Un adevărat paradis al viețuitoarelor!

    Delta Dunării, mereu fascinantă

    Când vizitaorii ajung în zona deltei din cadrul expoziției, specialiștii le vorbesc despre zonele protejate, astfel încât toată lumea să știe ce reprezintă rezervația.  Aflăm astfel, care îi sunt limitele: cea vestică este în județul Galați la Cotul Pisicii, iar cea nordică, la granița cu Ucraina pe Brațul Chilia.

    centrul-de-vizitare-sulina-delta-dunariiLiliana Ivancenco, șef Serviciu Relații Interne și Internaționale în cadrul ARBDD spune că în Rezervația Biosfera Delta Dunării sunt 20 de zone strict protejate. În cadrul acestora este permisă doar cercetarea și monitorizarea evoluției fenomenelor de dezvoltare a biodiversității, a fenomenelor naturale și geomorfologice. Ele sunt înconjurate de porțiuni verzi, denumite zone tampon, care au scopul de a limita intrarea turiștilor în perimetrul lor. Doar câteva dintre ele, precum pădurile Letea și Caraorman pot fi vizitate în mod organizat, iar accesul este permis doar în câteva zone, pentru a nu fi afectat echilibrul natural, a precizat Liliana Ivancenco.

    Păsări flamingo în Delta Dunării

    Suprafața de stufăriș din Delta Dunării este de aproximativ 250.000 de hectare din cele 580.000 pe care le are întreaga rezervație, am aflat tot de la Liliana Ivancenco, șef Serviciu Relații Interne și Internaționale în cadrul ARBDD. Fiind o zonă umedă de importanță internațională, multe specii de păsări și-au găsit habitatul în deltă. Unele dintre ele rămân pe tot parcursul anului, altele, cum este și pelicanul, migrează.

    Insula K, insula pasarilorDelta Dunării se află la o intersecție de 5 căi aeriene de migrație a păsărilor, iar în prezent au fost inventariate aproximativ de 365 de specii de păsări. Anul trecut, pentru prima dată au fost văzute două stoluri de păsări flamingo, care au plecat spre Insula K, am aflat de la Florin Papadatu, responsabilul Centrului de vizitare al orașului Sulina.

    Ecosistemele Deltei Dunării

    În Delta Dunării sunt 30 de ecosisteme, 23 naturale și 7 antropice. În zona pontică, situată între Sf. Gheorghe și Sulina este delta fluvio-maritimă și maritimă, ultimele două segmente de formare a deltei, cărora le-a fost dedicat Centrul de vizitare din Sulina.

    Zone protejate Delta Dunarii În zona de dezvoltare durabilă se găsesc așezări umane, unde se desfășoară activități prietenoase cu mediul. Expoziția ne prezintă habitatele importante pentru rețeaua ecologică Natura 2000, habitate de interes comunitar, precum și cele cu dune și cu lacuri, care se întâlnesc în deltă. Pot fi observate flora și fauna, dar și zonele strict protejate din apropierea Sulinei: Pădurea Letea, Grindul și Lacul Răducu și Pădurea Caraorman.

    Comunitățile locale și tradițiile lor

    În cadrul expoziției Centrului de vizitare Sulina facem o incursiune atât prin Marea Neagră și Delta Dunării, cât și prin comunitățile locale.

    Comunitati Locale Delta Dunarii Acestora din urmă le este dedicată o porțiune generoasă, iar turiștii află informații despre istoria zonei și a orașului Sulina, care este foarte încărcată.

    Comunitati locale Delta Dunarii Pot fi observate costumele tradiționale ale localnicilor, instrumentele folosite de pescari și modul în care se gătește în Delta Dunării.

    Sulina, singurul oraș din Rezervația Biosfera Delta Dunării

    Puțini dintre cei care ajung în Delta Dunării știu că Sulina este singurul oraș din interiorul rezervației. În Sulina trăiesc în prezent 14 minorități, însă în vremurile ei de glorie, după anul 1860, a reușit să strângă între 24 și 32 de nații care au conviețuit în bună-pace și înțelegere.

    Obiective turistice Sulina Ca așezare, orașul Sulina datează de aproximativ 2700 de ani, dar primele izvoare există din 950, din perioada Împăratului bizantin Constantin Porfirogenet, spune Florin Papadatu, consilier în cadrul Administrației Rezervației Biosfera Delta Dunării, responsabilul Centrului de vizitare Sulina.

    Cimitirul multietnic SulinaUn obiectiv interesant în Sulina este cimitirul multiconfesional, unde sunt înmormântați foști localnici de 7 confesiuni, din 22 de țări. Cimitirul din Sulina prezintă istoria tăcută a orașului.

    Sulina, orașul în care Europa s-a unit pentru prima dată

    Primul concept al Europei unite a apărut în 30 martie 1856, la Sulina. În plus, singura clădire care poartă inițiala Europei se află în orașul dintre ape. Este vorba despre fostul palat al Comisiunii Europene, actualmente Palatul Administrației Fluviale a Dunării de Jos, care are formă de E, inițiala Europei.

    Palatul Comisiei Europene SulinaCastelul de Apă din Sulina, a fost construit de Regina Mamă a Olandei, despre care se spune că atunci când a venit să viziteze Sulina i s-a făcut sete, a cerut să bea apă, iar o localnică, din reflex, a luat o cană cu apă din Dunăre și i-a oferit. Mirată, regina a întrebat dacă ei nu au apă în Sulina și a trimis imediat corăbii cu materiale și a fost realiztă rețeaua de apă. Culmea, acel castel de apă funcționează și astăzi, având același principiu gravitațional. S-au schimbat între timp doar filtrele și pompele. Paradoxul este că rețeaua de apă a fost înlocuită abia acum câțiva ani.

    Centru Vizitare SulinaCentrul de vizitare de la Sulina este foarte modern, cu spații aerisite și exponate bine puse în valoare. La parterul clăridii există și un spațiu dedicat activităților educaționale cu copiii din oraș, dar și cu micuții turiștilor sau cu elevii care vin din întreaga țară, în Tabăra Sulina.

    Centrul de vizitare Sulina

    Aici se desfășoară activități diverse cu cei mici, atât pentru a-i informa despre zona strict protejată, cât pentru a desfășura proiecte tematice incluse în cadrul evenimentelor de mediu organizate pe plan internațional de UNESCO, a precizat Liliana Ivancenco. După o vizită în cadrul centrului veți pleca mult mai informați și cu o altă viziune asupra Deltei Dunării. Instituția asigură accesul tuturor vizitatorilor, inclusiv al persoanelor aflate în scaun cu rotile, pentru care există rampe speciale. Centrul poate fi vizitat de marți până vineri inclusiv, între orele 08.00-15.00, iar sâmbăta și duminica în intervalul 08.00-11.00.

  • Proiecte pentru Delta Dunării, de Ziua Mondială a Rezervațiilor Naturale

    Proiecte pentru Delta Dunării, de Ziua Mondială a Rezervațiilor Naturale

    ”Ziua Rezervațiilor Naturale” este marcată astăzi la nivel mondial, din dorința de a proteja conservarea habitatelor, a speciilor importante din natură și de a valorifica resursele naturale după principiile dezvoltării durabile și armonioase.

    Știu, sună ca în cărți, dar  gestionarea responsabilă a resurselor naturale, grija față de mediul înconjurător și păstrarea biodiversității sunt lucruri care ar trebui să ne preocupe pe toți. Practic, biodiversitatea ne face planeta locuibilă și frumoasă, iar supraviețuirea noastră de mâine, depinde de modul în care ne pasă de mediu, astăzi.

    Rezervația Biosfera Delta Dunării

    Sunt 85 de arii protejate în Dobrogea, însă, mulți dintre noi au auzit cel mai des vorbindu-se despre Rezervația Biosfera Delta Dunării. Este adevărat, probabil e cea mai spectaculoasă  și din ce în ce mai mulți turiști, români și străini merg să o viziteze. Guvernatorul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării, Matei Mușetescu mi-a declarat că, din datele oficiale ale ARBDD, 85.000 de turiști au ajuns în deltă în 2018. Pe de altă parte, el a precizat că Asociațiile de Turism din Tulcea au anunțat că 160.000 de persoane au vizitat Tulcea anul trecut, astfel că s-a înregistrat o creștere de 77%, comparativ cu 2018. Un număr mare de vizitatori vine la pachet cu numeroase măsuri din partea autorităților, pentru gestionarea corectă a resurselor și protejarea mediului înconjurător.

    Totuși, cât de mult este prea mult în Delta Dunării?

    Dorim să atragem cât mai mulți turiști în deltă, dar trebuie să realizăm acest lucru în mod responsabil și să aflăm și care va fi impactul unui aflux de vizitatori asupra populației și mediului din zonă. Anul acesta, de exemplu, sunt așteptați aproximativ 10.000 de turiști chinezi în Delta Dunării. Important însă, este să aflăm și care sunt efectele acestei dezvoltări turistice, astfel încât să fie realizată în mod echilibrat, în conformitate cu standardele care garantează păstrarea echilibrului ecologic. Este nevoie de o monitorizare permanentă, pentru evitarea suprasolicitării resurselor, a poluării și a impactului negativ asupra zonei turistice Delta Dunării.Atractii turistice in DobrogeaPentru a afla exact care este capacitatea de suport a deltei, ARBDD va realiza un studiu anul acesta, spune guvernatorul Matei Mușetescu. El apreciază că este o provocare pentru reprezentanții rezervației, deoarece trebuie să stabilească exact care este capacitatea pe care o poate suporta delta și cum poate fi îmbunătățită infrastructura. Un aflux masiv de turiști, înseamnă creșterea cantității de deșeuri menajere, regândirea unei infrastructuri mai eficiente de canalizare și colectare a deșeurilor în localitățile din deltă. Proiectele sunt în desfășurare, iar lucrurile sunt perfectibile, afirmă guvernatorul Mușetescu.

    ARBDD vrea să dezvolte delta cu fonduri europene

    Guvernatorul ARBDD, Matei Mușetescu, spune că lucrează în prezent la mai multe proiecte pentru dezvoltarea rezervației, pentru care dorește să obțină finanțare europeană. Printre altele, este vorba despre monitorizarea speciilor de pești, crearea unor condiții optime pentru reproducerea acestora și repopularea speciilor în declin, precum și refacerea habitatelor din Delta Dunării. Este vorba, spune Matei Mușetescu, despre 3 complexe lacustre: Roșu, Fortuna și Bălcănești, care astăzi suferă din cauza aportului insuficient de apă și a colmatării unor canale.

    Plajele sălbatice, tot mai căutate

    Un număr tot mai mare de turiști a început să prefere plajele sălbatice de la Sfântu Gheorghe, Vadu și Sulina, mi-a mai spus guvernatorul Administrației Rezervației Biosfera Delta Dunării, Matei Mușetescu. El a precizat că aceste zone trebuie să rămână sălbatice, neamenajate. Tocmai de aceea, va realiza contracte de colaborare și în acest an cu autoritățile locale din localitățile respective, pentru gestionarea corectă a managementului deșeurilor. De asemenea, vor fi instalate noi panouri, astfel încât turiștii să afle cum trebuie să își procure permisele de intrare în rezervație și care le sunt obligațiile.

    Delta Dunarii Ziua Rezervatiilor Naturale În plus, vor fi aduse automate noi la Sfântu Gheorghe, pentru eliberarea permiselor de intrare în Delta Dunării, deoarece au fost probleme în anii precedenți, spune Matei Mușetescu. El afirmă că este necesară suplimentarea lor, pentru că mulți turiști nu au aflat că își pot procura online abonamentele sau pur și simplu nu știu că există o taxă de intrare în rezervație, iar când ajung în rezervație iau cu asalt acele automate de tichete și le blochează.

    În 2019, turiști mai disciplinați

    În acest an, guvernatorul Matei Mușetescu își dorește ca vizitatorii să fie mai disciplinați și să respecte regulile impuse în Delta Dunării. Pe de altă parte, el spune că ARBDD, ca orice rezervație din lumea aceasta, are probleme cu presiunea agenților economici. Mușetescu a precizat că localnicii din deltă trebuie să fie primii care protejează moștenirea naturală pe care o au în zonele în care locuiesc și este important să fie conștienți că fără aceste resurse, viața lor ar fi mult mai tristă pe meleagurile deltaice.

    Activitatea ARBDD din 2018, în cifre

    De la reprezentanții Administrației Rezervației Biosfera Delta Dunării, am aflat că în 2018 au fost eliberate 95.415 permise de acces pentru turiștii care au vizitat rezervația. Spre deosebire de 2017, a crescut atât numărul vizitatorilor, cât și al turiștilor care au achiziționat permisele online. Astfel, anul trecut au fost eliberate 63.698 de tichete direct de pe internet și 31.917 la cele 4 automate de permise din Tulcea și de pe teritoriul rezervației. În plus, pentru a se asigura că regulile sunt respectate în zonele strict protejate și în cele de pescuit, de reconstrucție ecologică sau în zonele tampon, inspectorii ARBDD au efectuat anul trecut 3086 de acțiuni de control. Ei au aplicat 1336 de sancțiuni contravenționale și 971 de amenzi, în valoare de 321.837 de lei. Inspectorii administrației au confiscat peste 5000 de kilograme de pește din diferite specii și tot atâtea unelte de pescuit. De asemenea, în 2018 ARBDD a aplicat 624 de amenzi și 15 avertismente pentru campare ilegală în locuri nepermise de pe teritoriul rezervației.

    AMDTDD promovează produsul turistic bazat pe biodiversitate

    ”Pentru că ne dorim un turism responsabil, promovăm produsul turistic bazat pe biodiversitate, multiculturalitate, care să asigure un echilibru între om și natură în deltă”, mi-a declarat președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, Cătălin Țibuleac.Delta Dunarii Ziua Rezervatiilor NaturaleEl spune că s-a înregistrat o creștere de 77% la numărul total de turiști sosiți în județul Tulcea în primele 10 luni ale anului, comparativ cu 2017. Când discutăm de deltă, trebuie să existe întotdeauna un echilibru între activitatea turistică efectivă și protejarea biodiversității, a mediului natural. Acest echilibru este fragil și trebuie în permanență monitorizat și reglat, de toți factorii implicați: Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, membrii AMDTDD, mediul de afaceri, Consiliul Județean Tulcea, primării și Administrația Rezervației Biosfera Delta Dunării. ARBDD este membru cu drept de vot consultativ în Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării și există discuții permanente pentru a gestiona corect problemele, spune Cătălin Țibuleac.

    Interzicerea pescuitului la crap nu este văzută cu ochi buni de AMDTDD

    Pe de altă parte, președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, afirmă că nu întotdeauna măsurile sau deciziile luate de ARBDD sunt cele mai bune din punct de vedere turistic. ”De exemplu, poate s-au grăbit când au propus Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, pescuirea la crap în sistemul Catch&Release (prinde și eliberează). Aici este o întreagă discuție care va trebui să fie purtată, vizavi modul în care este sau nu afectată Delta Dunării de către o componentă importantă a turiștilor, cea a pescarilor amatori.

    Delta Dunarii Ziua Rezervatiilor Naturale Dacă discutăm de partea de răpitori, știucă mai ales, putem spune că anul trecut și-a dovedit efectele sistemul Catch&Release. La crap sau la speciile fitofage, eu spun că lucrurile trebuie abordate altfel și va trebui să reluăm discuțiile, tocmai pentru a nu afecta o componentă importantă a turiștilor care vizitează Delta Dunării”, a afirmat Cătălin Țibuleac.

    Câți turiști se pot caza în deltă și în Dobrogea de Nord

    De la președintele AMDTDD am aflat că există 9800 de locuri autorizate de cazare. ”Este vorba despre turiști care ajung în tot județul Tulcea, atât în partea continentală, cât și în Munții Măcinului, în inima Delta Dunării sau în gurile de vărsare: Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe. Doar în Delta Dunării avem aproximativ 7200 de locuri de cazare, înregistrate oficial.

    Dacă ne uităm la creșterea efectivă, reală, poate că nu este atât de spectaculoasă cum arată datele statistice furnizate de Institutul Național de Statistică. Au fost o serie de măsuri, inclusiv acel Ordin dat de ministrul Turismului, prin care suprafața pentru autorizarea unei pensiuni a scăzut de la 1000 de metri la 200 de metri pătrați și practic, au intrat în legalitate unități de cazare care existau și funcționau. Ca atare, avem și o raportare mult mai mare a numărului de turiști. Modul în care s-a efectuat turismul în Delta Dunării a fost responsabil și nu au apărut probleme majore care să afecteze acest echilibru om-natură.

    Cînd se pune problema creșterii numărului de turiști, se pune problema cât poate crește acest număr. Nu avem un studiu de impact, dar cele aproape 10.000 de locuri de cazare pe întreg județul, eu spun că asigură în acest moment o vizitare corectă a destinației turistice Delta Dunării și Dobrogea de Nord. E o întreagă discuție, trebuie să aflăm până unde mergem, însă este cert că trebuie să continuăm cu promovarea acestui produs turistic bazat pe turismul responsabil, bazat pe tradiții. ”, a declarat Cătălin Țibuleac.

    Președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării le ureață ”La mulți ani!” celor care vor sărbători duminică Anul Nou pe stil vechi și le transmite tuturor românilor că îi așteaptă să viziteze județul Tulcea, în orice anotimp. El spune că Tulcea, Delta Dunării și Dobrogea de Nord sunt fantastice oricând și au multe de oferit, începând cu litoralul, gurile de vărsare ale deltei în Marea Neagră, cetățile, podgoriile, drumul vinului și, de ce nu, turismul ecumenic.