Discover Dobrogea

Tag: ARBDD

  • O nouă generație de pelicani creți prinde viață în zonele protejate din Complexul Razim-Sinoe

    O nouă generație de pelicani creți prinde viață în zonele protejate din Complexul Razim-Sinoe

    Pelicanul creț (𝑃𝑒𝑙𝑒𝑐𝑎𝑛𝑢𝑠 𝑐𝑟𝑖𝑠𝑝𝑢𝑠) este una dintre cele mai impresionante și mai valoroase specii de păsări din România, fiind considerat periclitat la nivel mondial. Delta Dunării rămâne unul dintre puținele locuri din lume unde această specie găsește condiții favorabile pentru cuibărit și reproducere, motiv pentru care protejarea habitatelor sale este esențială.

    În Rezervația Științifică Insula Ceaplace, inspectorii ecologi ai Serviciului Inspecție, Monitorizare și Educație Ecologică Razim–Sinoe au observat, încă de la începutul lunii februarie, 96 de exemplare de pelican creț și 36 de cuiburi, dintre care 24 cu ouă. În monitorizările efectuate astăzi, numărul exemplarelor observate a crescut la 130, fiind identificate 86 de cuiburi cu ouă și 6 cuiburi cu pui, semn că procesul de eclozare este în plină desfășurare.

    În Rezervația Științifică Insulele Prundu cu Păsări, care găzduiește o colonie mixtă, au fost observate 18 pelicani creți adulți, 13 cuiburi cu ouă, precum și aproximativ 300 de cuiburi de pescăruș argintiu.

    Pe lângă protecția naturală oferită de insulele înconjurate de apă, aceste cuiburi se află în zone cu regim cu statut legal de strictă protecție, supravegheate constant de inspectorii ecologi.

     În aceste condiții, noua generație de pelicani creți beneficiază de un plus important de siguranță pentru dezvoltare.

    Fotografia este preluată de pe site-ul Societății Ornitologice Române

  • Fluviul Dunărea va fi populat cu peste 1300 de pui de sturion, de ziua Rezervației Biosferei Delta Dunării

    Fluviul Dunărea va fi populat cu peste 1300 de pui de sturion, de ziua Rezervației Biosferei Delta Dunării

    Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării organizează un nou eveniment de populare cu sturioni a fluviului Dunărea, cu ocazia aniversării a 34 de ani de la înființarea instituției (RBDD).

    Peste 1300 de pui de sturion vor fi eliberați în Dunăre, în cadrul evenimentului ,,Vino și botează-ți sturionul!”

    Acțiunea de populare cu pui de sturion va avea loc în data de 30 august 2024, începând cu ora 09.30, la km 100 al fluviului Dunărea, în dreptul localității Isaccea. Proiectul este inițiat de reprezentanții Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică Pescuit și Acvacultură Galați, entitate care efectuează studii și cercetări pentru gestionarea resurselor acvatice în zona fluviului Dunărea, în colaborare cu World Wild Life Fund – WWF România și va avea ca obiectiv eliberarea a 370 pui de nisetru și 940 pui de păstrugă.

    Evenimentul de populare va aduce o contribuție importantă la creșterea gradului de protecție și conservare a sturionilor, specie fanion a fluviului Dunărea, aflată pe cale de dispariție.

    Despre ARBDD

    Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării(ARBDD) este instituția publică înființată în anul 1990 cu menirea de a institui un regim special de administrare a patrimoniului natural din domeniul public de interes național al Rezervației Biosferei Delta Dunării, în scopul conservării sale și al refacerii habitatelor degradate, în corelație cu activitățile economice ale populației locale sau limitrofe, atribuții conferite prin Legea 82/1993, modificată și completată ulterior.

  • Au fost stabilite perioadele și zonele de prohibiție a pescuitului, în anul 2024

    Au fost stabilite perioadele și zonele de prohibiție a pescuitului, în anul 2024

    Administrația Rezervației Biosferei “Delta Dunării” (ARBDD) informează că în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42/17.01.2024 a fost publicat Ordinul comun al Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor cu nr. 561/2023/11/2024 privind stabilirea perioadelor și zonelor de prohibiție a pescuitului, precum și a zonelor de protecție și refacere biologică a resurselor acvatice vii în anul 2024.

    Prezentul Ordin instituie măsuri de prohibiție pentru pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și al altor viețuitoare acvatice în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 9 aprilie – 7 iunie inclusiv, iar în apele care constituie frontieră de stat, pe o durată de 45 de zile, în perioada 24 aprilie – 7 iunie inclusiv, cu excepțiile prevăzute în ordin.

    Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în zona economică Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic, pe o durată de 60 de zile, în perioada 09 aprilie – 07 iunie inclusiv.

    Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în apele care constituie frontieră de stat cu Ucraina, inclusiv Golful Musura, pe o durată de 45 de zile, în perioada 16 aprilie – 30 mai 2024 inclusiv.

    Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în Complexul Razim – Sinoe și lacurile litorale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 09 aprilie – 07 iunie inclusiv.

    Se declară zone de refacere biologică pentru resursele acvatice vii, în perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării (RBDD), următoarele:

    – Dunărea Veche, sectorul cuprins între confluența cu canalul Sulina, de la Mm 8+900 și până la confluența cu Canalul Răducu, tot timpul anului;

    – Lacul Gâsca din Complexul Somova – Parcheș, tot timpul anului;

    – Lacurile Erenciuc și Zmeica, tot timpul anului;

    – Canalul Bărbosu (canal care face legătura între Canal Cardon și Canal Letea);

    – Canalul de legătură Lopatna, zona cuprinsă între lacul Matița și lacul Merhei, în perioada 7 iunie – 1 noiembrie 2024;

    – Cursul vechi al Brațului Sf. Gheorghe, în zonele cuprinse între km 16-20, 29-44, 49-58, 64-84, tot timpul anului;

    – Brațul Sf. Gheorghe de la Km 22 – 25, pe o durată de 60 de zile în perioada 1 martie-30 martie 2024 și 15 octombrie  – 13 noiembrie 2024, cu excepția pescuitului comercial al scrumbiei, fără a aduce atingere art. 7 lit. a) și a pescuitului recreativ /sportiv care se va desfășura în sistem catch&release;

    – Canalul dintre lacul Puiu și lacul Roșu de pe teritoriul RBDD, tot timpul anului;

    – Pe brațul Chilia, zona km 72 – 77 Pardina, pe o durată de 60 de zile, în perioada 20 martie – 18 mai inclusiv și pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie – 29 noiembrie inclusiv, excepție pescuitul comercial al scrumbiei, fără a aduce atingere perioadelor de prohibiție prevăzute în prezentul ordin;

    – Fluviul Dunărea, Mm 64,5 – 65.5, Mm 67 – 68,5 (Groapa Catargului și Pluton), în perioada 01 ianuarie – 29 aprilie, inclusiv și pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie – 29 noiembrie inclusiv, excepție pescuitul comercial al scrumbiei, fără a aduce atingere perioadelor de prohibiție prevăzute în prezentul ordin;

    – se interzice pescuitul cu setci în perioada 9 aprilie – 30 noiembrie 2024 inclusiv, în zona marină din perimetrul Rezervației Biosferei ,,Delta Dunării”, zona cuprinsă între Zătonul Mare – zona strict protejată Sacalin Zătoane din UAT Sfântu Gheorghe, canal Periteașca – limită zonă strict protejată Periteașca Leahova din UAT Murighiol, în perimetrul delimitat de traseul liniei de mal și izobata 20 m, având următoarele coordonate geografice (ETRS89):

    440 38`13.67” N ; 290 11`29.11”E

    440 40`35.49”N; 290 20`30.49” E

    440 48`21.83”N; 290 19`27.84” E

    440 46`12.25”N; 290 08`20.08” E

    – Zonele strict protejate din perimetrul Rezervației Biosferei ,,Delta Dunării” (RBDD), inclusiv zonele renaturate Zaghen și Carasuhat, Canalul de centură Fortuna 2, Canalele circulare Dranov 1 și Dranov 2, tot timpul anului.

    Se interzice pescuitul comercial, recreativ/sportiv și familial, al următoarelor specii de pești și al altor viețuitoare acvatice vii, după cum urmează:

    –  știuca, în perioada 1 februarie – 20 martie, fără a aduce atingere prevederilor art. (1);

    –  șalăul și bibanul în perioada 20 martie -7 iunie inclusiv;

    –  racul (Astacus leptodactylus) pentru femele,  în perioada 1 ianuarie – 9 aprilie, inclusiv și 1 -30 septembrie, iar pentru masculi, în perioada 1-30 septembrie, pe teritoriul RBDD;

    –  linul (Tinca tinca), în perioada 7 iunie – 6 iulie inclusiv, pe teritoriul RBDD;

    –  sturionii tot timpul anului cu excepția pescuitului în scop științific.

    Pe teritoriul RBDD, în afara perioadelor de prohibiție, pescuitul recreativ/sportiv al speciilor știucă, șalău, somn și crap este permis numai cu eliberarea imediată a tuturor capturilor din aceste specii (catch & release), cu reținerea unui singur exemplar/zi, dintr-o singură specie.

    Prohibiția pescuitului în scop comercial, familial și recreativ/sportiv al speciilor de rizeafcă și scrumbie de Dunăre

    – pe sectorul de Dunăre și brațele sale, de la Marea Neagră până la Ceatal Chilia, Mm 43, pe o durată de 10 zile, în perioada 31 martie – 09 aprilie 2024 inclusiv;

    – pe sectorul de Dunăre și brațele sale, de la Ceatal Chilia, Mm 43, până la Vadul Oii, km 238, pe o durată de 15 de zile, în perioada 5 aprilie – 19 aprilie 2024, inclusiv;

    – pescuitul scrumbiei este interzis în tot cursul anului în fața gurilor de vărsare a Dunării în mare pe o adâncime de 5 km în largul mării și pe un coridor lat de 2 km socotit câte 1 km de o parte și de alta a axului brațelor Sfântu Gheorghe și Sulina, în fața brațului Chilia, lățimea coridorului interzis este de 1 km spre sud de axul brațului, iar spre nord până la limita apelor teritoriale române;

    – în sezonul de pescuit al scrumbiei, capturile accidentale de ciprinide asiatice (sânger, novac, cosaș) se pot reține în vederea valorificării.

    Potrivit Art. 8., în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării se admite pescuitul în scop familial al scrumbiei, folosind maximum 2 setci, în perioada 24 aprilie – 3 mai 2024 inclusiv, în zonele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 763/2015 pentru aprobarea Planului de Management și a Regulamentului Rezervației Biosferei “Delta Dunării”;

    Ordinul privind prohibiția pescuitului în anul 2024 interzice:

    – utilizarea beam-traulului și a dragei hidraulice pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării” de la mal până la izobata de 20 m, pe toată lungimea liniei litorale, de la granița cu Ucraina (45°11’N) până la Cap Midia (44°20’N);

    – folosirea năvoadelor pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării, complexul Razim – Sinoe și în celelalte lacuri litorale, în perioada 1 aprilie – 30 septembrie inclusiv și când cota Dunării la Tulcea este sub 50 cm, cu excepția Complexului Razim- Sinoe;

    – folosirea setcilor pe teritoriul RBDD când cota fluviului Dunărea, în dreptul localității Tulcea, este sub 50 cm. Prin excepție se permite folosirea setcilor cu mărimea ochiului plasei A=70 mm pe fluviul Dunărea, brațele sale, Dunărea Veche, Golful Musura și Meleaua Sfântu Gheorghe;

    – folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în bălțile, lacurile, gârlele și canalele de pe teritoriul Rezervației Biosferei “Delta Dunării”, în perioada 7 iunie – 30 septembrie inclusiv, cu excepția setcilor compuse având latura ochiului plasei de a=70/100 mm, 2a= 140/200 mm;

     – folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în complexurile Somova Parcheș,  Razim – Sinoe și  în celelalte lacuri litorale, tot timpul anului;

    – pe teritoriul Rezervației Biosferei “Delta Dunării” este interzis pescuitul cu cârlige cu nadă tip paragate;

     – pescarii ce desfășoară activități de pescuit recreativ/sportiv pe teritoriul RBDD nu pot transporta o cantitate de pește mai mare de 10 kg/pescar sau 15 kg/familie, indiferent de numărul de zile în care au desfășurat activitatea.

    Despre ARBDD

    Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării(ARBDD) este instituția publică înființată în anul 1990 cu menirea de a institui un regim special de administrare a patrimoniului natural din domeniul public de interes național al Rezervației Biosferei Delta Dunării, în scopul conservării sale și al refacerii habitatelor degradate, în corelație cu activitățile economice ale populației locale sau limitrofe, atribuții conferite prin Legea 82/1993, modificată și completată ulterior.

  • Număr record de pelicani creți în România – aproape jumătate sunt în Delta Dunării

    Număr record de pelicani creți în România – aproape jumătate sunt în Delta Dunării

    949 de pelicani creți (Pelecanus crispus) au fost numărați pe întreg arealul de distribuție din România, în luna decembrie a acestui an. Dintre aceștia, 704 au fost adulți, iar 245 imaturi și din diferite categorii de vârstă. Este cel mai mare număr de pelicani creți înregistrat până acum în România în cadrul monitorizărilor de iarnă care au avut loc de la începutul proiectului Pelican Way of Life derulat de Societatea Ornitologică Română.

    Pelicanii creți au fost monitorizați luna aceasta

    Monitorizarea de iarnă a pelicanilor creți a avut loc la sfârșitul celui de-al doilea weekend din decembrie și a fost realizată în cadrul proiectului Pelican Way of LIFE. La monitorizarea din România, care este coordonată de Societatea Ornitologică Română, au luat parte 13 echipe care au acoperit zonele de iernare folosite de pelicanii creți.

    La recensământul din decembrie 2023, au fost numărați 949 de pelicani creți (Pelecanus crispus) pe întreg arealul de distribuție din România. Dintre aceștia, 704 au fost adulți, iar 245 imaturi și din diferite categorii de vârstă. Este cel mai mare număr de pelicani creți înregistrat până acum în România în cadrul monitorizărilor de iarnă care au avut loc de la începutul proiectului Pelican Way of LIFE. Cele mai mari numere au fost, conform așteptărilor, observate în zonele unor lacuri mari de pe cursul Dunării, precum Suhaia, Bugeac și Oltina. Cu toate acestea, față de anii trecuți, aproape jumătate (404 exemplare) din totalul înregistrat a fost observat pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării.

    Zonele monitorizate au cuprins, ca și în anii trecuți, aproape întregul areal de distribuție al speciei, nu doar siturile prevăzute în cadrul proiectului.

    „Ne-am dorit să asigurăm o acoperire cât mai bună și să obținem un număr cât mai reprezentativ al efectivelor de pelicani ce iernează în țara noastră. În intervalul destinat monitorizării (8-10 decembrie), am întâmpinat condiții tipice de iarnă, cu vreme mai puțin favorabilă, temperaturi scăzute și vânt relativ puternic. Deși aceste condiții au îngreunat parțial activitatea de monitorizare, totodată au redus mobilitatea pelicanilor din diferite zone, facilitând astfel procesul de numărare”, a explicat biologul Sebastian Bugariu, coordonatorul proiectului în România.

    Numărul de pelicani creți înregistrat în România a fost cel mai mare de până acum de la începutul proiectului. Cumulat cu pelicanii creți numărați în Bulgaria (644 de exemplare), totalul se menține în parametrii observați și în anii anteriori. Acest fapt este îmbucurător și putem spune că populația de pelicani creți se menține, în linii mari, stabilă, mai ales având în vedere impactul considerabil pe care l-a avut în 2022 episodul de gripă aviară care a afectat semnificativ numărul indivizilor.

    Au fost monitorizate zone precum Valea Mostiștei, zona Iezer Călărași, Valea Oltului inferior și punctul de confluență al Oltului cu Dunărea, Bistreț, Delta Dunării și zona lagunară, inclusiv siturile din sud-vestul Dobrogei (Bugeac, Oltina, Dunăreni, Vederoasa), lacurile din centrul Dobrogei și litoralul Mării Negre. În cadrul expedițiilor desfășurate în Delta Dunării și zona lagunară, echipele au beneficiat de sprijinul agenților ecologi ai Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), parteneri în cadrul acestui proiect.

    Acoperirea zonelor a fost realizată în așa fel încât să fie evitat riscul numărătorilor multiple. În total au participat 13 echipe, din care 6 echipe, formate din observatori SOR însoțiți de personalul ARBDD, care au participat pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării.

    Monitorizarea pe termen lung a pelicanilor creți este fundamentală pentru a observa tendințele și dinamica populației speciei, potențialele schimbări și pentru a putea elabora măsuri care să asigure conservarea și protecția speciei.

    Foto cover: Sebastian Bugariu

  • ARBDD prelungește valabilitatea actelelor pentru activitatea de pescuit comercial în Delta Dunării

    ARBDD prelungește valabilitatea actelelor pentru activitatea de pescuit comercial în Delta Dunării

    Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) anunță că prelungește valabilitatea actelor pentru activitatea de pescuit comercial, până la sfârșitul perioadei de prohibiție, repectiv 07 iunie 2021.

    Valabilitatea actelor pentru activitatea de pescuit este prelungita de ARBDD

    Guvernatorul ARBDD a stabilit, în baza atribuțiilor și prevederilor legale în vigoare prelungirea până la sfârșitul perioadei de prohibiție, respectiv 07 iunie 2021, a valabilității tuturor actelor de reglementare emise în anul 2020 pentru activitatea de pescuit comercial în perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării (RBDD).

    ARBDD-Pescuit-Delta-DunariiDecizia a fost adoptată de ARBDD, deoarece pentru emiterea documentelor de autorizare a activității de pescuit comercial în anul 2021 este necesară publicarea Ordinului privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit și cotele de pescuit alocate pentru anul 2021 și a Ordinului privind nominalizarea punctelor de debarcare și a centrelor de primă vânzare în vederea desfășurării activității in 2021.

    Persoanele autorizate să pescuiască au obligația să dețină asupra lor toate actele necesare

    Persoanele fizice și juridice autorizate să desfășoare activitatea de pescuit comercial în perimetrul RBDD sunt obligate să dețină asupra lor toate documentele necesare desfășurării activității de pescuit comercial, conform prevederilor legislației în vigoare și a Deciziei Guvernatorului ARBDD.

    ARBDD, instiuția publică înființată în 1990

    Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) este instituția publică înființată în anul 1990 cu menirea de a institui un regim special de administrare a patrimoniului natural din domeniul public de interes național al Rezervației Biosferei Delta Dunării, în scopul conservării sale și al refacerii habitatelor degradate, în corelație cu activitățile economice ale populației locale sau limitrofe, atribuții conferite prin Legea 82/1993, modificată și completată ulterior.

  • Lacul Nuntași, care a secat în această vară, are din nou apă

    Lacul Nuntași, care a secat în această vară, are din nou apă

    Lacul Nuntași din județul Constanța a secat în totalitalitate în această vară, pentru prima dată de când există. Fenomenul extrem a fost cauzat de secetă, astfel că, pe cele 851 de hectare ale lacului a rămas doar nămolul foarte uscat și crăpat. Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării anunță că Lacul Nuntași a fost realimentat cu apă, iar inspectorii de mediu vor urmări dacă se va reface ecosistemul periclitat de la Nuntași.

    Lacul Nuntași are din nou apă

    Lacul Nuntași se află în administrarea ARBDD, alături de multe alte lacuri și canale, astfel că reprezentanții instituției trebuie să monitorizeze permanent nivelului apelor cuprinse în perimetrul rezervației.

    lacul-nuntasi-secat-si-realimentat-cu-apă-constanta-romania”De-a lungul anilor, în perioadele secetoase, s-a constatat o scădere drastică, uneori de până la 50%  a nivelului apei din Lacul Nuntași.  În anul 2020, ca rezultat al secetei accentuate, începând din luna mai, nivelul apei din lac a scăzut mult mai rapid decât de obicei și a ajuns la secarea totală”, spun reprezentanții Administrației Rezervației Biosfera Delta Dunării.

    Lacul-nuntasi-realimentat-cu-apaEi precizează că a fost finalizată și ultima etapă a lucrărilor de reconectare a lacurilor Sinoe și Histria cu Nuntași, astfel că acum, acesta din urmă este din nou alimentat cu apă, urmând ca flora și fauna să se revigoreze.

    lacul-nuntasi-realimentat-cu-apaLucrările de decolmatare a canalului de legătură cu Lacul Sinoe, prin intermediul Lacului Histria au fost realizate de specialiștii Administrației Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral, a declarat pentru Discover Dobrogea, directorul instituției, Bogdan Bola.

    Lacul Nuntași a secat în totalitate vara aceasta din cauza secetei

    Lacul Nuntași este situat în satul cu același nume, care aparține de comuna Istria din județul Constanța. Deoarece lacul face parte dintr-o zonă protejată, el se află în administrarea Rezervației Biosfera Delta Dunării. Pentru prima dată în existența sa, Lacul Nuntași a secat total în vara anulu 2020. Luciul de apă a dispărut în mai puțin de două luni, așa cum anunța directoru ABADL, Bogdan Bola, în luna august. El spune că secarea completă este un fenomen extrem, care nu s-ar fi produs, dacă instituția pe care o conduce ar fi monitorizat permanent lacul.

    Lacul-nuntasi-secat-in-totalitate-2020Lucrările pentru realimentarea Lacului Nuntași cu apă au vizat decolmatarea canalulu care face legătura între lacurile Nuntași și Istria și pe canalul care face legătura dintre lacurile Sinoe și Istria. A fost nevoie de două luni în care s-au făcut excavări și decolmatări, dar și de puțină ploaie, pentru ca lucrările să poată fi finalizate, iar Lacul Nuntași să fie realimentat cu apă.

    Lacul Nuntași a devenit foarte apreciat de fotografi, după ce a secat

    Nu se întâmplă prea des să vedem un lac care se întinde pe 851 de hectare, complet secat. Tocmai de aceea, Lacul Nuntași, a devenit cunoscut peste noapte, de mulți fotografi care nici nu auziseră de el până în luna august.

    lacul-nuntasi-secat-total-apreciat-de-fotografiAstfel, el a devenit un obiectiv turistic din județul Constanța. Mulți fotografi din Dobrogea, dar și din țară au organizat sesiuni foto pe nămolul crăpat care a mai rămas. Pe rețelele de socializare au apărut foarte multe fotografii realizate pe Lacul Nuntași, iar imaginile cu acele cratere formate în nămolul uscat, par de-a dreptul apocaliptice.

    Nămolul din Lacul Nuntași avea calități mai bune decât cele din Lacul Techirghiol

    Lacul Nuntași face parte din lagunele care compun Razimul de Sud. El este o lagună care s-a format într-un fost golf de natură tectonică și are o concentrație foarte ridicată de săruri, fiind chiar mai sărat decât Lacul Techirghiol, a declarat pentru Discover Dobrogea, directorul ABADL, Bogdan Bola.

    ”Nămolul sapropelic din Lacul Nuntași avea aceleași proprietăți pe care le are cel din Lacul Techirghiol, chiar mai bune. Din păcate, acolo nu s-a mai dus nimeni de foarte mult timp și nu a mai fost folosit în scop balnear”, a precizat Bogdan Bola.

    Lacul Techirghiol nu va seca prea curând

    În ultima vreme au apărut informații potrivit cărora va seca și Lacul Techirghiol. Bogdan Bola a infirmat aceste zvonuri și spune că specialiștii ABADL monitorizează o dată la două săptămâni Lacul Techirghiol, iar apa acestuia nu a scăzut.

    lacul-techirghiol-vedere-drona-constanta

    ”Știu că au fost anumite voci care anunțau un dezastru ecologic. Nivelul Lacului Techirghiol este în acest moment ca în anii 70-80. Atunci, nivelul era mult mai crescut, din cauza irigațiilor care se făceau pe dealurile din împrejurimi. Apa din acele irigații se infiltra în sol și se scurgea în lac, însă, fiind apă dulce, ea afecta în mod negativ calitatea nămolului sapropelic din Lacul Techirghiol. Acolo există o viețuitoare, care produce aceste calități ale apei și nămolului de la Techirghiol. În acest moment situația este sub control pe Lacul Techirghiol, nu vom avea probleme într-un viitor apropiat. Totuși, la fel ca și la celelalte lacuri, trebuie monitorizată situația înmod constant, pentru a nu avea și ele soarta Lacului Nuntași”, a afirmat directorul ABADL, Bogdan Bola, pentru Discover Dobrogea.

    Lacul Nuntași nu este singurul care a secat în această vară din cauza secetei. De-a lungul anilor, au fost și alte lacuri care au mai secat în Dobrogea. Seceta pedologică extremă reprezintă un fenomen care, de câțiva ani s-a generalizat. În urmă cu câțiva ani a mai secat un lac din județul Constanța. Este vorba despre Iezerul Mic, un lac rămas fără apă, pentru că s-a oprit aportul de apă din Dunăre, care ajungea în acel lac.

    Situația lacurilor nu mai poate fi monitorizată de Apele Române

    Deși seceta extremă a devenit un fenomen generalizat în Dobrogea, cei de la București nu vor să înțeleagă acest lucru. Cantitatea de ploi din Dobrogea a fost anul acesta cea mai mică din toată țara, iar dacă nu începem să gândim urgent măsuri pe termen lung, pentru a ne păstra rezervele de apă, vom avea probleme mult mai serioase decât secarea Lacului Nuntași, spune directorul ABADL, Bogdan Bola.

    ”În acest moment, din păcate, nu mai putem să monitorizăm situația lacurilor din Dobrogea. Și aceasta, deoarece, în iunie 2020, printr-o hotărâre foarte ciudată a Înaltei Curți de Casație și Justiție, toat.e lacurile din Dobrogea, mai puțin Lacul Techirghiol, au fost luate din administrarea Apelor Române și a fost preluată de Agenția Națională de Piscicultură și Acvacultură.

    Din câte am înțeles, ANPA are în momentul de față în Dobrogea, aproximativ 20 de angajați. Noi avem 500, așa că faceți dumneavoastră calculele, cam cât de bine s-ar descurca să monitorizeze și să facă și contracte de închiriere, pentru că acesta va fi scopul, să închirieze luciul de apă pentru cei care doresc să aibă activități de pescuit. Rămâne de văzut cât de bine se vor descurca cu 20 de oameni, în condițiile în care noi avem 500 și abia făceam față.

    Eu consider că lacurile trebuie să fie administrate de ABADL, pentru că noi avem specialiști care până acum au fost preocupați de situația lor. Din momentul în care Înalta Curte a dat acea hotărâre, noi am făcut către Guvernul României o adresă prin care am înștiințat despre această situație și am solicitat să ia măsuri sau să spună exact cum se va proceda cu lacurile din Dobrogea”, a declarat pentru Discover Dobrogea, directorul Administrației Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral, Bogdan Bola.

  • Păsările din Delta Dunării cuibăresc în liniște în această primăvară

    Păsările din Delta Dunării cuibăresc în liniște în această primăvară

    2020 este primul an, după foarte, foarte mult timp, în care nu ne putem plimba în parcuri, în păduri sau în Delta Dunării, pentru a observa păsările cum cuibăresc primăvara. Totuși, putem privi cerul pentru a urmări înaripatele și de la fereastră în această perioadă, în care virusul COVID-19 ne ține izolați în case. Astăzi este Ziua Internațională a Păsărilor, un eveniment marcat în cadrul programului UNESCO intitulat ”Omul și biosfera”. Putem învăța de la păsări să cântăm și să ne bucurăm, chiar dacă nu ne este permis să mergem în mediul lor natural.

    Păsările din Delta Dunării cuibăresc în liniște anul acesta

    Cele peste 360 de specii de păsări înregistrate în Delta Dunării cuibăresc în această perioadă în liniște. Poate că este un lucru bun, deși, pe de altă parte, turismul în regiune are foarte mult de suferit. În zona Deltei Dunării își găsesc loc de popas major foarte multe specii rare.

    delta-dunarii-pasarile-cuibaresc-linistite-in-2020Aici există cea mai mare colonie europeană de pelicani comuni aflată în partea de nord a deltei, cele mai importante colonii de pelican creț aflate în complexul Razim- Sinoe, dar și cele mai mari populații cuibăritoare de cormoran mic din Europa.

    Pandemia de COVID-19 oferă mediului o gură de aer curat

    Pandemia de coronavirus care afectează tot globul în această perioadă are o influență pozitivă asupra mediului. În situația în care activitatea industrială este redusă semnificativ din cauza indisponibilizării muncitorilor, iar circulația mașinilor este foarte limitată, planeta primește o gură de aer proaspăt, care ar putea să aibă un efect important în lupta împotriva schimbărilor climatice. Este prima oară când vedem o scădere atât de consistentă pe o arie atât de mare a poluării spun specialiștii, care precizează că emisiile de dioxid de carbon produse prin arderea combustibililor fosili, au scăzut și ele semnificativ.

    Coloniile de pelicani creți sunt monitorizate

    Odată cu începerea perioadei de cuibărit, reprezentanții Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării au demarat acțiunile de monitorizare a coloniilor de păsări, coloniile de pelican creț fiind vizate zilele acestea.

    delta-dunarii-pasarile-cuibaresc-linistite-in-2020Pelicanul creț este o specie periclitată la nivel mondial, fiind inclusă în categoria „Vulnerabil” pe Lista Roșie IUCN. Cu o anvergură care depășește 3 metri și o greutate de peste 10 kilograme, pelicanul creț este una dintre cele mai impresionante păsări ale Europei.

    Pelican cretÎn România pelicanul creț cuibărește în șase colonii în Delta Dunării și Complexul lagunar Razim- Sinoe, populația fiind estimată la aproximativ 650 de perechi cuibăritoare în anul 2018. Coloniile sunt amplasate pe insule sau pe plauri. Ouăle, între 2-3, rareori ajungând la 5, sunt depuse între lunile martie și iulie, potrivit reprezentanților ARBDD.

    Berzele, simbolul stabilității

    Dacă nu știați, vă spunem noi că berzele au un GPS perfect funcțional și știu exact cum să se întoarcă la cuib.

    BerzeTocmai din acest motiv, încă din antichitate, barza este recunoscută ca fiind un simbol al stabilității. Ele sunt păsări inteligente și în fiecare an se întorc exact în locul în care au cuibărit în anul precedent. Această specie este foarte fidelă locației în care a cuibărit și îi este devotată partenerului, pe care nu îl părăsește niciodată, astfel că barza știe exact unde să vină și ce să facă.

    De la păsări putem învăța să ne bucurăm de primăvară

    Avem foarte multe lucruri de învățat de la păsări. Puii de corb, de exemplu, când îmbătrânesc părinții lor, îi ajută și îi hrănesc.

    GraurDe asemenea, putem învăța de la un banal și simplu pițigoi albastru, cât de important este să miroasă frumos în casa noastră. Pițigoii albaștri duc levănțică și mentă în cuiburi, pe care le fac cu astfel de ierburi aromatice, pentru a mirosi cât mai frumos. În plus, pe ei îi scutesc de prezența paraziților de pe corp.

  • Perioadele și zonele de prohibiție la pescuit în Delta Dunării pentru 2020

    Perioadele și zonele de prohibiție la pescuit în Delta Dunării pentru 2020

    Ordinul privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie la pescuit, precum zonele de protecție a resurselor acvatice vii în anul 2020 a fost publicat în Monitorul Oficial. Astfel, pescarii sunt anunțați că s-au instituit măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial, recreativ şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în habitatele piscicole naturale pentru 60 de zile, în perioada 4 aprilie – 2 iunie inclusiv, iar în apele care constituie frontieră de stat, pe o durată de 45 de zile, în perioada 19 aprilie – 02 iunie inclusiv, cu excepţiile prevăzute în ordin.

    Restricții la pescuit pentru această primăvară

    Este interzis pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în zona economică Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic, pe o durată de 60 de zile, în perioada 04 aprilie – 02 iunie inclusiv.

    Delta DunariiDe asemenea, se interzice pescuitul în apele care constituie frontieră de stat cu Ucraina, inclusiv Golful Musura, pe o durată de 45 de zile, în perioada 19 aprilie – 02 iunie inclusiv.

    Totodată, este interzis pescuitul în Complexul Razim – Sinoe și lacurile litorale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 04 aprilie – 02 iunie inclusiv.

    Zonele de refacere biologică din Delta Dunării pentru toată perioada anului

    Potrivit noilor reglementări, sunt declarate zone de refacere biologică pentru resursele acvatice vii, mai multe perimetre din cadrul Rezervației Biosferei Delta Dunării.

    Sfantul Nicolae aparatorul pescarilorMăsura va fi luată pentru tot anul 2020, în zona Dunărea Veche, sectorul cuprins între confluența cu canalul Sulina până la confluența cu Canalul Răducu, pe Lacul Gâsca din Complexul Somova–Parcheș, pe Lacurile Erenciuc și Zmeica, pe cursul vechi al Brațului Sf. Gheorghe, în zonele cuprinse între km 29-44, 49-58, 64-84, cu excepția pescuitului recreativ/sportiv, permis numai cu eliberarea imediată a tuturor capturilor (catch and release) și a pescuitului comercial, permis numai în perioada 1 decembrie – 31 martie, iar în perioada 31 martie – 15 iunie inclusiv. Este admis doar pescuitul scrumbiei între km 57 – 58, fără a aduce atingere perioadelor de prohibiție prevăzute în prezentul ordin.

    Zone de refacere biologică pentru perioade determinate

    Autoritățile abilitate au declarat că există și zone de refacere biologică pentru resursele acvatice vii, în mai multe perimetre din cadrul Rezervației Biosferei Delta Dunării, pentru perioade determinate. Astfel, a fost dispusă interzicerea pescuitului pe Brațul Sf. Gheorghe de la Km 22 – 24, pe o durată de 30 de zile în perioada 15 octombrie – 15 noiembrie. Aceeași măsură este valabilă pentru brațul Chilia, zona km 72 – 77 Pardina, pe o durată de 60 de zile, în perioada 15 martie – 13 mai inclusiv și pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie – 29 noiembrie inclusiv.

    Cupa Presei la PescuitEXCEPȚIE de la această măsură face pescuitul comercial al scrumbiei, fără a aduce atingere perioadelor de prohibiție prevăzute în ordin. Fluviul Dunărea, zonele Mm 53 – 54 (Isaccea), Mm 64,5 – 65.5, Mm 67 – 68,5 (Groapa Catargului și Pluton), pe o durată de 60 de zile, în perioada 1 martie – 29 aprilie inclusiv, și pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie – 29 noiembrie inclusiv, excepție pescuitul comercial al scrumbiei, fără a aduce atingere perioadelor de prohibiție prevăzute în prezentul ordin.

    Zona Zagăn este protejată integral tot timpul anului

    În perimetrul Rezervației Biosferei ,,Delta Dunării” (RBDD), inclusiv zona de renaturare Zagăn, este dispusă protecția integrală, pe tot timpul anului.

    Perioadele de prohibiție la știucă, șalău, biban și sturion

    ARBDD îi anunță pe toți pescarii că sunt instituite perioade de prohibiție în Delta Dunării, la anumite specii de pești.

    Știuca nu poate fi pescuită din 4 martie până la data de 15 martie inclusiv și de la data de 1 februarie 2021 până la data de 15 martie 2021. De asemenea, pescarii nu au voie să prindă șalău și biban în perioada 23 martie -2 iunie inclusiv. O altă precizare este că nici anul acesta nu este permis pescuitul sturionilor, cu excepția pescuitului în scop științific.

    Perioade de prohibiție pentru pescuitul scrumbiei

    Din prevederile Ordinului privind prohibiţia pescuitului în scop comercial, familial și recreativ al scrumbiei de Dunăre, aceasta se stabileşte pe sectoare. Astfel, pe sectorul de Dunăre și brațele sale, de la Marea Neagră până la Ceatal Chilia, Mm 43, pe o durată de 10 zile, în perioada 24 martie – 02 aprilie inclusiv. Pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Ceatal Chilia, Mm 43, până la Vadul Oii, km 238, pe o durată de 15 de zile, în perioada în perioada 29 martie – 12 aprilie inclusiv.

    Pescuitul scrumbiei este interzis în tot cursul anului în fața gurilor de vărsare a Dunării în mare pe o adâncime de 5 km în largul mării și pe un coridor lat de 2 km socotit câte 1 km de o parte și de alta a axului brațelor Sfântu Gheorghe și Sulina, în fața brațului Chilia, lățimea coridorului interzis este de 1 km spre sud de axul brațului, iar spre nord până la limita apelor teritoriale române.

    Îîn conformitate cu prevederile legale în vigoare în perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării se admite pescuitul în scop familial al scrumbiei folosind maximum 2 setci în perioada 9 aprilie – 18 aprilie inclusiv, în zonele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 763/2015 pentru aprobarea Planului de Management și a Regulamentului Rezervației Biosferei “Delta Dunării”.

    În sezonul de pescuit al scrumbiei, capturile accidentale de ciprinide asiatice (sânger, novac, cosaș) se pot reține în vederea valorificării.

    Unelte interzise pentru pescuit

    Ordinul privind prohibiţia pescuitului în anul 2020 interzice folosirea năvoadelor în deltă, în lunca inundabilă a Dunării și în complexul Razim–Sinoe, precum şi în celelalte lacuri litorale, în perioada 1 aprilie – 30 septembrie inclusiv. Este interzisă folosirea năvoadelor în perimetrul Deltei Dunării, cu excepția Complexului Lagunar Razim-Sinoe, când nivelul/cota Dunării la Tulcea este sub 100 cm. și folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în bălţile, lacurile, gârlele şi canalele de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării”, în perioada 1 iunie – 30 septembrie inclusiv, cu excepția setcilor compuse având latura ochiului plasei de a=70/100 mm, 2a= 140/200 mm.

    Delta Dunarii și Dobrogea de NordEste interzisă folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în complexul Razim–Sinoe şi în celelalte lacuri litorale, tot timpul anului. Pentru Golful Musura și Meleaua Sf. Gheorghe care cuprind habitate piscicole cu apă dulce, se aplică reglementările de pescuit pentru zonele de lacuri și bălți cu specificarea că se admite pescuitul cu setci, vintire și taliene. Pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării” este permis pescuitul cu cârlige cu nadă tip paragate şi pripoane, mai puțin în zona marină a Rezervației Biosferei Delta Dunării cu respectarea prevederilor legale. Ordinul privind prohibiţia pescuitului prevede că dimensiunile minime ale peştilor şi ale altor vieţuitoare acvatice vii care pot fi pescuite să fie conforme cu cele aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 342/2008 privind dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul public al statului, pe specii, care pot fi capturate din mediul acvatic.

  • Delta Dunării, regina turismului din România, pentru al doilea an consecutiv

    Delta Dunării, regina turismului din România, pentru al doilea an consecutiv

    Să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului! Delta Dunării este, pentru al doilea an consecutiv, regina turismului din România. Destinația  a atras foarte mulți vizitatori și în 2019, iar numărul permiselor de acces  în rezervație eliberate de ARBDD s-a triplat, în comparație cu cel de anul trecut. Dacă ar fi să ne luăm după aceste date, am putea crede că au fost de trei ori mai mulți turiști în deltă, însă cifrele exacte le va oferi Institutul Național de Statistică. Această creștere însă, poate fi pusă și pe seama numeroaselor acțiuni de informare a vizitatorilor privind modul în care se poate face accesul în deltă, astfel că este posibil ca ei să fi conștientizat că este obligatorie procurarea permiselor. Cert este că delta a devenit un must-see pentru mulți turiști, indiferent că vorbim despre români sau străini.

    Numărul permiselor de acces în Delta Dunării s-a triplat

    Peste 328.000 de permise de acces au fost emise de către Administrația Rezervației Biosfera Delta Dunării, turiștilor care au ajuns în deltă anul acesta. Guvernatorul Cătălin Țibuleac a precizat pentru Discover Dobrogea, faptul că numărul celor care au solicitat astfel de documente, obligatorii pentru cei care ajung în rezervație este de peste trei ori mai mare anul acesta, comparativ cu anul 2018, când au fost eliberate 94.198 de permise.

    Delta-dunarii-Padurea-LeteaAproximativ 200 de oaspeți care nu și-au procurat permise de acces în rezervație au fost amendați în 2019, a mai spus guvernatorul Țibuleac. Este important ca turiștii să știe că, la solicitarea organelor de control, vizitatorii trebuie să prezinte permisul de acces și dovada plăţii pe durata vizitei în perimetrul RBDD.

    Ce trebuie să știe turiștii care ajung în Delta Dunării?

    Nu toți oaspeții care vizitează Rezervația Delta Dunării știu că există o taxă de acces. Zilele trecute mă întreba cineva, dacă este nevoie să își achiziționeze permis pentru o vacanță la Sulina. Tocmai de aceea, guvernatorul Deltei Dunării, Cătălin Țibuleac, ne-a spus care sunt tarifele pe care trebuie să le achite cei care ajung în rezervație. Astfel, este bine să știți că permisul de acces pentru turiști este de 5 lei/persoană/zi, 15 lei/persoană/săptămână și 30 lei/persoană/an. Pentru accesul cu mașinile, tariful este de 10 lei/autovehicul/zi și 100 lei/autovehicul/an, iar cei care au ambarcațiuni plătesc 20 lei/ambarcațiune/sejur sau 100 lei/ambarcațiune/an.

    Copiii, elevii și studenții nu plătesc pentru vizitarea rezervației

    Puțini turiști citesc toate prevederile privind persoanele care sunt obligate sau scutite de plata taxei de intrare în rezervație. Tocmai de aceea, guvernatorul Deltei Dunării, Cătălin Țibuleac ne-a precizat că există și câteva excepții. Astfel, este bine să știți că tariful de intrare nu se aplică pentru copii, elevi, studenți, pensionari, veterani de război, foşti deţinuţi politic, urmaşii eroilor martiri şi răniţii din Revoluţia din decembrie 1989. De asemenea, nu trebuie să plătească taxe de intrare în rezervație, persoanele fizice care au domiciliul în perimetrul rezervaţiei sau în localităţile limitrofe.

    Delta DunariiEste vorba de locuitorii din Tulcea, Parcheș, Somova, Mineri, Isaccea, Luncaviţa, Grindu, Nufăru, Malcoci, Victoria, Băltenii de Sus, Beștepe, Mahmudia, Murighiol, Dunăvăţu de Sus, Dunăvăţu de Jos, Sarinasuf, Colina, Plopu, Valea Nucarilor, Agighiol, Sabangia, Zebil, Babadag, Sarichioi, Enisala, Sălcioara, Jurilovca, Lunca, Ceamurlia de Jos, Vișina și Baia. De asemenea, sunt scutiți de taxe și constănțenii din localitățile Năvodari, Mihai Viteazu, Istria, Nuntași, Săcele, Corbu sau Vadu și cei din județul Galați.

    Guvernatorul ARBDD dorește să asigure în deltă, un echilibru între om și natură

    Abaterile majore constatate anul acesta în Delta Dunării de către organele de control din cadrul ARBDD au fost braconajul piscicol, mai ales cel cu dispozitive electrice. Alte nereguli constatate au fost: camparea în afara zonelor autorizate, deșeurile menajere abandonate în urma campării, desfășurarea de sporturi nautice în perimetrul RBDD, survolul fără autorizație RBDD, pătrunderea ilegală în zonele de strictă protecție sau nerespectarea vitezei legale.

    Holbina Trei Bibani Tocmai de aceea, guvernatorul Cătălin Țibuleac a declarat pentru Discover Dobrogea că dorește un turism responsabil în deltă, care să asigure un echilibru între om și natură. Deoarece braconajul este o problemă majoră în Delta Dunării, Cătălin Țibuleac spune că va lua măsuri, împreună cu Prefectura Tulcea și cu celelalte instituții cu atribuții abilitate, pentru combaterea eficientă a braconajului piscicol în RBDD.

    Viața de guvernator al Deltei Dunării nu este deloc ușoară

    Guvernatorul Deltei Dunarii Catalin TibuleacDe-a lungul timpului, Delta Dunării a avut mulți guvernatori, însă problemele din această destinație nu au fost rezolvate în totalitate. Venit la conducerea ARBDD în 2019, guvernatorul Cătălin Țibuleac a încercat, și în mare parte a reușit să împace și capra și varza, cum se spune în popor. El s-a implicat în problemele comunităților locale, pentru a rezolva o parte din vechile dificultăți cu care acestea se confruntă. De asemenea, a avut numeroase întâlniri cu agenții economici și cu locuitorii din zonă, astfel încât să mențină un echilibru între necesitatea conservării biodiversității și activitățile desfășurate în Rezervația Biosferei Delta Dunării.

    Îmbunătățirea condițiilor de viață pentru populația din Delta Dunării, o prioritate

    Gospodarie Slava CerchezaDeși Delta Dunării este o zonă superbă și a devenit din ce în ce mai vizitată, mulți localnici trăiesc foarte greu, iar calitatea vieții lasă de dorit. ”Avem proiecte privind îmbunătățirea standardului de viață al populației locale prin accelerarea demersurilor la nivel UE pentru declararea RBDD ca zonă umedă defavorizată, ceea ce va permite obținerea de subvenții pentru piscicultură. De asemenea, propunem modificarea legislației, pentru a permite deținătorilor de puncte gastronomice locale aprovizionarea cu pește direct de la pescari (aceștia nemaifiind obligați să predea captura doar la CPV-uri) și pentru asigurarea repartizării echilibrate a zonelor de pescuit familial arondate pe localități, astfel încât să se asigure accesul tuturor comunităților la resursa piscicolă, conform legii”, ne-a declarat guvernatorul Cătălin Țibuleac.

    Fonduri europene pentru rezolvarea problemelor din Delta Dunării

    Chiar dacă turiștii nu le observă în scurtele lor vizite, sunt multe probleme în Delta Dunării. Guvernatorul Cătălin Țibuleac le-a identificat și ne-a declarat că instituția pe care o conduce va urmări atragerea de fonduri europene, pentru proiecte care să rezolve toate aceste neajunsuri. Printre altele, este vorba despre identificarea și amenajarea unor zone de campare, care, la finalizarea proiectului să fie administrate în parteneriat public-privat și realizarea unui studiu de modelare hidraulică la nivelul Deltei Dunării pentru fundamentarea științifică a decolmatărilor. Alte proiecte vizează finanțarea lucrărilor de decolmatare pentru zone afectate din RBDD, lucrări pentru marcarea traseelor, canalelor și șenalelor navigabile din Delta Dunării și monitorizarea integrată în Delta Dunării, care să ajute la conservarea biodiversității, la desfășurarea într-un mod sigur a activităților și la un control mai eficient pe teritoriul RBDD. În plus, Pentru siguranța navigației, vor fi definite trasee pentru ambarcațiuni lente și se vor  face demersurile pentru armonizarea legislației privind accesul și circulația navelor și ambarcațiunilor pe canalele și pe lacurile interioare din perimetrul RBDD.

    Turismul responsabil vizează conservarea patrimoniului natural

    Cu siguranță, anul viitor vor ajunge mai mulți turiști în Delta Dunării. Important este să conștientizăm cu toții, faptul că acest tărâm de basm trebuie protejat, astfel încât și copiii sau nepoții noștri să se poată bucura de el. Turiștii trebuie să fie responsabili, să minimizeze impactul negativ asupra mediului înconjurător și să contribuie la conservarea patrimoniului natural, să lase locul în care au stat, la fel de curat cum l-au găsit când au ajuns. Schimbarea vine de la fiecare dintre noi, iar dacă ne place să ne relaxăm în natură, trebuie să învățăm să strângem fiecare pet sau chiștoc de țigară, așa cum facem și acasă, pentru că sunt foarte multe locuri în care nimeni nu poate strânge după noi. Dacă iubim natura și vrem să ne reîntoarcem într-un loc curat și primitor, este necesar să fim responsabili cu mediul înconjurător.