Tag: AMDTDD

Proiecte pentru Delta Dunării, de Ziua Mondială a Rezervațiilor Naturale

”Ziua Rezervațiilor Naturale” este marcată astăzi la nivel mondial, din dorința de a proteja conservarea habitatelor, a speciilor importante din natură și de a valorifica resursele naturale după principiile dezvoltării durabile și armonioase.

Știu, sună ca în cărți, dar gestionarea responsabilă a resurselor naturale, grija față de mediul înconjurător și păstrarea biodiversității sunt lucruri care ar trebui să ne preocupe pe toți. Practic, biodiversitatea ne face planeta locuibilă și frumoasă, iar supraviețuirea noastră de mâine, depinde de modul în care ne pasă de mediu, astăzi.

Rezervația Biosfera Delta Dunării

Sunt 85 de arii protejate în Dobrogea, însă, mulți dintre noi au auzit cel mai des vorbindu-se despre Rezervația Biosfera Delta Dunării. Este adevărat, probabil e cea mai spectaculoasă și din ce în ce mai mulți turiști, români și străini merg să o viziteze. Guvernatorul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării, Matei Mușetescu mi-a declarat că, din datele oficiale ale ARBDD, 85.000 de turiști au ajuns în deltă în 2018. Pe de altă parte, el a precizat că Asociațiile de Turism din Tulcea au anunțat că 160.000 de persoane au vizitat Tulcea anul trecut, astfel că s-a înregistrat o creștere de 77%, comparativ cu 2018. Un număr mare de vizitatori vine la pachet cu numeroase măsuri din partea autorităților, pentru gestionarea corectă a resurselor și protejarea mediului înconjurător.

Totuși, cât de mult este prea mult în Delta Dunării?

Dorim să atragem cât mai mulți turiști în deltă, dar trebuie să realizăm acest lucru în mod responsabil și să aflăm și care va fi impactul unui aflux de vizitatori asupra populației și mediului din zonă. Anul acesta, de exemplu, sunt așteptați aproximativ 10.000 de turiști chinezi în Delta Dunării. Important însă, este să aflăm și care sunt efectele acestei dezvoltări turistice, astfel încât să fie realizată în mod echilibrat, în conformitate cu standardele care garantează păstrarea echilibrului ecologic. Este nevoie de o monitorizare permanentă, pentru evitarea suprasolicitării resurselor, a poluării și a impactului negativ asupra zonei turistice Delta Dunării.Pentru a afla exact care este capacitatea de suport a deltei, ARBDD va realiza un studiu anul acesta, spune guvernatorul Matei Mușetescu. El apreciază că este o provocare pentru reprezentanții rezervației, deoarece trebuie să stabilească exact care este capacitatea pe care o poate suporta delta și cum poate fi îmbunătățită infrastructura. Un aflux masiv de turiști, înseamnă creșterea cantității de deșeuri menajere, regândirea unei infrastructuri mai eficiente de canalizare și colectare a deșeurilor în localitățile din deltă. Proiectele sunt în desfășurare, iar lucrurile sunt perfectibile, afirmă guvernatorul Mușetescu.

ARBDD vrea să dezvolte delta cu fonduri europene

Guvernatorul ARBDD, Matei Mușetescu, spune că lucrează în prezent la mai multe proiecte pentru dezvoltarea rezervației, pentru care dorește să obțină finanțare europeană. Printre altele, este vorba despre monitorizarea speciilor de pești, crearea unor condiții optime pentru reproducerea acestora și repopularea speciilor în declin, precum și refacerea habitatelor din Delta Dunării. Este vorba, spune Matei Mușetescu, despre 3 complexe lacustre: Roșu, Fortuna și Bălcănești, care astăzi suferă din cauza aportului insuficient de apă și a colmatării unor canale.

Plajele sălbatice, tot mai căutate

Un număr tot mai mare de turiști a început să prefere plajele sălbatice de la Sfântu Gheorghe, Vadu și Sulina, mi-a mai spus guvernatorul Administrației Rezervației Biosfera Delta Dunării, Matei Mușetescu. El a precizat că aceste zone trebuie să rămână sălbatice, neamenajate. Tocmai de aceea, va realiza contracte de colaborare și în acest an cu autoritățile locale din localitățile respective, pentru gestionarea corectă a managementului deșeurilor. De asemenea, vor fi instalate noi panouri, astfel încât turiștii să afle cum trebuie să își procure permisele de intrare în rezervație și care le sunt obligațiile.

În plus, vor fi aduse automate noi la Sfântu Gheorghe, pentru eliberarea permiselor de intrare în Delta Dunării, deoarece au fost probleme în anii precedenți, spune Matei Mușetescu. El afirmă că este necesară suplimentarea lor, pentru că mulți turiști nu au aflat că își pot procura online abonamentele sau pur și simplu nu știu că există o taxă de intrare în rezervație, iar când ajung în rezervație iau cu asalt acele automate de tichete și le blochează.

În 2019, turiști mai disciplinați

În acest an, guvernatorul Matei Mușetescu își dorește ca vizitatorii să fie mai disciplinați și să respecte regulile impuse în Delta Dunării. Pe de altă parte, el spune că ARBDD, ca orice rezervație din lumea aceasta, are probleme cu presiunea agenților economici. Mușetescu a precizat că localnicii din deltă trebuie să fie primii care protejează moștenirea naturală pe care o au în zonele în care locuiesc și este important să fie conștienți că fără aceste resurse, viața lor ar fi mult mai tristă pe meleagurile deltaice.

Activitatea ARBDD din 2018, în cifre

De la reprezentanții Administrației Rezervației Biosfera Delta Dunării, am aflat că în 2018 au fost eliberate 95.415 permise de acces pentru turiștii care au vizitat rezervația. Spre deosebire de 2017, a crescut atât numărul vizitatorilor, cât și al turiștilor care au achiziționat permisele online. Astfel, anul trecut au fost eliberate 63.698 de tichete direct de pe internet și 31.917 la cele 4 automate de permise din Tulcea și de pe teritoriul rezervației. În plus, pentru a se asigura că regulile sunt respectate în zonele strict protejate și în cele de pescuit, de reconstrucție ecologică sau în zonele tampon, inspectorii ARBDD au efectuat anul trecut 3086 de acțiuni de control. Ei au aplicat 1336 de sancțiuni contravenționale și 971 de amenzi, în valoare de 321.837 de lei. Inspectorii administrației au confiscat peste 5000 de kilograme de pește din diferite specii și tot atâtea unelte de pescuit. De asemenea, în 2018 ARBDD a aplicat 624 de amenzi și 15 avertismente pentru campare ilegală în locuri nepermise de pe teritoriul rezervației.

AMDTDD promovează produsul turistic bazat pe biodiversitate

”Pentru că ne dorim un turism responsabil, promovăm produsul turistic bazat pe biodiversitate, multiculturalitate, care să asigure un echilibru între om și natură în deltă”, mi-a declarat președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, Cătălin Țibuleac.El spune că s-a înregistrat o creștere de 77% la numărul total de turiști sosiți în județul Tulcea în primele 10 luni ale anului, comparativ cu 2017. Când discutăm de deltă, trebuie să existe întotdeauna un echilibru între activitatea turistică efectivă și protejarea biodiversității, a mediului natural. Acest echilibru este fragil și trebuie în permanență monitorizat și reglat, de toți factorii implicați: Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, membrii AMDTDD, mediul de afaceri, Consiliul Județean Tulcea, primării și Administrația Rezervației Biosfera Delta Dunării. ARBDD este membru cu drept de vot consultativ în Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării și există discuții permanente pentru a gestiona corect problemele, spune Cătălin Țibuleac.

Interzicerea pescuitului la crap nu este văzută cu ochi buni de AMDTDD

Pe de altă parte, președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, afirmă că nu întotdeauna măsurile sau deciziile luate de ARBDD sunt cele mai bune din punct de vedere turistic. ”De exemplu, poate s-au grăbit când au propus Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, pescuirea la crap în sistemul Catch&Release (prinde și eliberează). Aici este o întreagă discuție care va trebui să fie purtată, vizavi modul în care este sau nu afectată Delta Dunării de către o componentă importantă a turiștilor, cea a pescarilor amatori.

Dacă discutăm de partea de răpitori, știucă mai ales, putem spune că anul trecut și-a dovedit efectele sistemul Catch&Release. La crap sau la speciile fitofage, eu spun că lucrurile trebuie abordate altfel și va trebui să reluăm discuțiile, tocmai pentru a nu afecta o componentă importantă a turiștilor care vizitează Delta Dunării”, a afirmat Cătălin Țibuleac.

Câți turiști se pot caza în deltă și în Dobrogea de Nord

De la președintele AMDTDD am aflat că există 9800 de locuri autorizate de cazare. ”Este vorba despre turiști care ajung în tot județul Tulcea, atât în partea continentală, cât și în Munții Măcinului, în inima Delta Dunării sau în gurile de vărsare: Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe. Doar în Delta Dunării avem aproximativ 7200 de locuri de cazare, înregistrate oficial.

Dacă ne uităm la creșterea efectivă, reală, poate că nu este atât de spectaculoasă cum arată datele statistice furnizate de Institutul Național de Statistică. Au fost o serie de măsuri, inclusiv acel Ordin dat de ministrul Turismului, prin care suprafața pentru autorizarea unei pensiuni a scăzut de la 1000 de metri la 200 de metri pătrați și practic, au intrat în legalitate unități de cazare care existau și funcționau. Ca atare, avem și o raportare mult mai mare a numărului de turiști. Modul în care s-a efectuat turismul în Delta Dunării a fost responsabil și nu au apărut probleme majore care să afecteze acest echilibru om-natură.

Cînd se pune problema creșterii numărului de turiști, se pune problema cât poate crește acest număr. Nu avem un studiu de impact, dar cele aproape 10.000 de locuri de cazare pe întreg județul, eu spun că asigură în acest moment o vizitare corectă a destinației turistice Delta Dunării și Dobrogea de Nord. E o întreagă discuție, trebuie să aflăm până unde mergem, însă este cert că trebuie să continuăm cu promovarea acestui produs turistic bazat pe turismul responsabil, bazat pe tradiții. ”, a declarat Cătălin Țibuleac.

Președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării le ureață ”La mulți ani!” celor care vor sărbători duminică Anul Nou pe stil vechi și le transmite tuturor românilor că îi așteaptă să viziteze județul Tulcea, în orice anotimp. El spune că Tulcea, Delta Dunării și Dobrogea de Nord sunt fantastice oricând și au multe de oferit, începând cu litoralul, gurile de vărsare ale deltei în Marea Neagră, cetățile, podgoriile, drumul vinului și, de ce nu, turismul ecumenic.

January 11, 2019
Jurnalistii au dat tastatura pe undita, in cadrul primei editii ”Cupa presei la pescuit – Uzlina 2018”

Cupa Presei la Pescuit a fost un bun prilej să evadăm din redacția de știri, în care suntem asaltați în permanență cu informații de ultimă oră pe care trebuie să le prezentăm publicului în cel mai scurt timp. Un astfel de eveniment este, practic, visul oricărui jurnalist. Este o meserie fumoasă, care te ține permanent în tensiune, dar câteva zile liniștite petrecute în Delta Dunării îți încarcă bateriile și este imposibil să le refuzi. Iar când ești invitat să lași laptop-ul și să pui mâna pe undiță, provocarea este cu atât mai mare, în condițiile în care mulți dintre oamenii din presă, fie ei și din Constanța, nu au mai pescuit niciodată. Un astfel de moment de respiro a oferit Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării pentru 30 de jurnaliști din București, Tulcea și Constanța, care au lăsat redacțiile în urmă și au avut parte de o experiență inedită. Totul a fost organizat ca la carte și ne-am bucurat timp de 3 zile, în perioada 28-30 octombrie 2018 de vizitele pe care le-am făcut în câteva localități din județul Tulcea, de plimbările în Delta Dunării alături de ghizii profesioniști Ionuț Călin și Eduard Acsente, de spectacole oferite de localnicii din Sarichioi și Cerna și de multe alte surprize. Le iau pe rând, să nu mă pierd în detalii.

Cupa Presei la Pescuit, un eveniment de promovare a Dobrogei de Nord și Deltei Dunării

Am fost de foarte multe ori în Tulcea, dar niciodată nu am urcat până la Cetatea de la Enisala. Prima oprire a fost așadar la fortăreața medievală Yeni-Sale (Sat nou) sau Enisala cum o știm cu toții. Situată pe un deal calcaros, cetatea, care reprezintă un monument de arhitectură militară, domină zona lacurilor Razim și Babadag.

De la Ghidul Eduard Acsente, care ne-a însoțit tot drumul și ne-a spus povestiri interesante, am aflat că fortificația de la Enisala a făcut parte din sistemul defensiv al Țării Românești între anii 1397-1416, în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân. După ce Dobrogea a fost cucerită de turci, în cetate s-a instalat o garnizoană militară otomană, însă ulterior, deoarece nu mai corespundea intereselor strategice și economice ale turcilor a fost abandonată.

Acum, cetatea reprezintă un punct de atracție, atât pentru localnici, cât și pentru turiștii români sau străini. Spre deliciul grupului nostru de jurnaliști, în timpul vizitei participau la o ședință foto pe pietrele de calcar, o mireasă însoțită de soțul ei. Cum suntem curioși din fire, am aflat de la tineri că sunt căsătoriți de 3 ani, dar nu au avut timp până acum să facă fotografii și au profitat de vremea frumoasă de la sfârșitul lunii octombrie pentru a escalada dealul calcaros de sub zidurile înalte ale cetății.

Portul de la Sarichioi și un apus de poveste

După un drum foarte scurt, am mai făcut o oprire în comuna Sarichioi, care are în componență alte patru localități, printre care și satul Enisala. Am ajuns la apus, când bărcile pescarilor erau deja trase la mal, iar soarele devenit portocaliu, ne-a inspirat să facem multe fotografii.

Nu am poposit mult timp pe așa-zisa faleză din Sarichioi, pentru că am făcut și o vizită la biserica din localitate. Întrucât populația din Sarichioi este formată în mare parte din ruști staroveri, religia lor este creștin-ortodoxă de rit vechi, iar slujbele se țin în slavonă. În lăcașul de cult, femeile nu au fost lăsate să intre fără să își acopere capul, iar jurnalistele care nu aveau o eșarfă la îndemână, au rămas afară să facă fotografii. Dacă priviți poza cu atenție, veți observa că este diferită crucea de pe biserica rușilor-lipoveni de cea a catolicilor sau ortodocșilor de rit nou. Treceam mai departe cu povestirea și uitam să vă spun că lăcașul de cult este situat chiar pe malul Dunării, astfel că ți-e mai mare dragul să poposești puțin acolo dacă ai drum, pentru a te reculege.

Sunt multe lucruri de povestit despre fiecare localitate în parte, întrucât sunt pline de povești și încărcate de istorie aceste locuri din Dobrogea, dar voi reveni cu alte articole pentru fiecare dintre ele.

Am lăsat în urmă comuna Enisala și frumosul ei sat Sarichioi, iar când am ajuns în Murighiol ne-am îmbarcat în trei catamarane și am pornit spre resort-ul Egreta. Chiar dacă am făcut doar o scurtă, foarte scurtă vizită și aceea pe nocturnă, cât să luăm o gustare și să îl cunoaștem pe proprietar, mi-a plăcut unitatea de cazare. În plus, aveau un cățel tare prietenos care ne-a condus politicos la plecare, până la ambarcațiuni.

Resort-ul Cormoran din Uzlina

Următoarea oprire a fost la resort-ul Cormoran din Uzlina, gazda noastră timp de două nopți și tot atâtea zile. De fapt, când am dat check-in mi-a apărut pe telefon că unitatea de cazare este situată în Murighiol, dar sunt atât de apropiate localitățile, încât, am aflat de la ghid că nu greșim dacă o precizăm pe una sau pe cealaltă.

Ne-a întâmpinat cu mâncăruri alese și cu un spectacol oferit de Ansamblul ”Landâș” (Lăcrămioară) din Sarichioi, președintele Asociațiației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, Cătălin Țibuleac. El dorește să coaguleze mediul de afaceri, autoritățile locale și centrale și jurnaliștii, din dorința de a promova destinația turistică Delta Dunării, iar organizarea primei ediții a ”Cupei presei la pescuit” a reprezentat un prim pas, făcut cu dreptul, fie vorba între noi.

Cupa presei la pescuit – Uzlina 2018

Organizatorii au fost inspirați și le-au oferit jurnaliștilor care nu au vrut să pescuiască, posibilitatea de a se plimba prin Delta Dunării împreună cu ghizi locali foarte bine documentați. 12 jurnaliști au participat în ziua următoare la ”Cupa presei la pescuit”, în timp ce toți cei care au optat pentru o plimbare până la Sfântu Gheorge, au contemplat frumusețea Deltei Dunării ore întregi, din bărcile rapide.

Desigur, m-am numărat și eu printre ei, nu de alta, dar nu am răbdare să țin ore bune bățul în baltă. La Sfântu Gheorghe am descoperit case frumoase și pensiuni superbe, dar și un resort de 4 stele, Green Village, prin care ne-am plimbat și pe terasa căruia ne-am bucurat de o zi însorită și călduroasă. La întoarcerea la hotel, a avut loc festivitatea de premiere a jurnaliștilor care au prins cea mai lungă știucă.

La evenimentul în cadrul căruia, atât câștigătorii cât și participanții au primit diplome de la președintele AMDTDD Cătălin Țibuleac, au participat și președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu, alături de multiplul campion la kaiac-canoe, Ivan Patzaichin și de reprezentanții sponsorilor evenimentului, Cormoran Resort, Egreta Hidroturism, Memento Bus, Vinuri de Măcin, Moesis by Angelo, Bio Consulting și Irish Pub Constanța. Printre altele, am aflat că vor fi făcute în viitorul apropiat numeroase investiții pentru dezvoltarea județului Tulcea și că a crescut anul acesta numărul turiștilor cu 20% în Delta Dunării.

De asemenea, jurnaliștii au fost curioși să afle care este stadiul legii care reglementează înființarea Organizațiilor de Management al Destinației și când vor apărea normele de aplicare. Evident, răspunsurile se află la București, iar în prezent proiectul este într-o fază de blocaj, chiar dacă legea a fost declarată constituțională de către CCR. În cadrul discuțiilor au fost dezbătute și alte probleme legislative care vizează fiscalitatea în această zonă specială, Delta Dunării. Punctele gastronomice locale au fost legiferate, însă acum este nevoie și de un cadru legislativ fiscal care să le permită să funcționeze. În acest sens AMDTDD are un rol important, mai ales în ceea ce privește reprezentativitatea în relația cu autoritățile centrale. S-a discutat și despre cele șase strategii de dezvoltare și promovare a județului Tulcea, care s-au făcut începând din 1990, dar care trebuie să fie actualizate, astfel încât să corespundă situației reale a acestei zone.

Spectacol susținut de elevii meglenoromâni din localitatea Cerna

Seara s-a încheiat cu un festin culinar și cu un spectacol oferit de Ansamblul folcloric ”Altona”, format din copii meglenoromâni din localitatea Cerna, îmbrăcați în costume tradiționale. În localitatea tulceană Cerna se află cea mai importantă comunitate de meglenoromâni din România.

Deși limba lor seamănă foarte bine cu cea vorbită de aromâni, meglenoromânii spun că nu sunt macedoneni pentru că ei provin din Meglen. Ansamblul ”Altona” este compus din elevi de la Școala ”Panait Cerna”, iar baladele, doinele și muzica instrumental pe care acesta le interpretează, sunt culese de muzicologul Mirela Kozlovsky, din dorința de a păstra tradițiile și de a le transmite tinerilor moștenirea culturală meglenoromână.

Ne-am luat rămas-bun de la Delta Dunării cu o vizită la Crișan

Pentru că ne-au devenit dragi bărcile rapide și ghizii acestora, ultima zi a vizitei jurnaliștilor în Delta Dunării a fost marcată printr-o plimbare la Crișan. Nivelul extrem de scăzut al Dunării nu ne-a permis intrarea pe anumite canale, dar Ionuț și Eddy au știut să ocolească zonele impracticabile și să ne plimbe prin locuri frumoase.

Chiar dacă multe păsări au migrat deja, am văzut totuși pelicani, cormorani, lebede, egrete, ba chiar și un vultur și am aflat o mulțime de informații despre canalul Crișan și brațul Sulina, despre pădurile Letea și Caraorman. Voi reveni însă cu multe povestiri despre Delta Dunării în cadrul unei serii de articole foarte bine documentate, pentru că sunt extrem de multe lucruri de spus și sunt convinsă că vă interesează.

Despre evenimentul organizat de președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, Cătălin Țibuleac pot spune că a fost unul reușit, iar vremea a ținut cu noi și ne-a permis să ne desfășurăm toate activitățile programate, fără să ne pună piedici. În plus, el a afirmat că dorește ca această acțiune să devină o tradiție și să aibă loc în fiecare an.

October 30, 2018