Discover Dobrogea

Category: Atracții Dobrogea

Atracții turistice in Dobrogea

  • Programul de Paști al punctelor muzeale din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța

    Programul de Paști al punctelor muzeale din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța

    Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța informează publicul că, în perioada 10 – 13 aprilie 2026, cu prilejul Sfintelor Sărbători de Paști din calendarul creștin-ortodox, sediul administrativ al instituției și expozițiile permanente din municipiul și din județul Constanța vor funcționa după următorul program:

    • Complexul Muzeal Tropaeum Traiani – Adamclisi:

    Muzeu: în perioada 10 – 13 aprilie 2026 – închis;

    Monument: în perioada 10 – 11 aprilie 2026 – deschis;

    în perioada 12 – 13 aprilie 2026 – închis;

    Cetatea: în perioada 10 – 13 aprilie 2026 – deschis, gratuit;

    • Complexul Muzeal Histria:

    Muzeu: în perioada 10 – 13 aprilie 2026 – închis;

    Cetatea: în perioada 10 – 13 aprilie 2026 – deschis, gratuit;

    • Cetatea Carsium – Hârșova:

    Cetatea: în perioada 10 – 13 aprilie 2026 – deschis, gratuit;

    • Complexul Muzeal Capidava:

    Cetatea: în perioada 10 – 13 aprilie 2026 – deschis, gratuit;

    • Muzeul „Axiopolis” Cernavodă – Centrul Hamangia:

    în perioada 10 – 13 aprilie 2026 – închis;

    • Edificiul Roman cu Mozaic:

    în perioada 10 – 13 aprilie 2026 – închis;

    • Mormântul Pictat Hypogeu:

    în perioada 10 – 13 aprilie 2026 – închis;

    • Sediul MINA Constanța:

    în perioada 10 – 13 aprilie 2026 – închis.

    Sărbători binecuvântate!

  • Cazinoul din Constanța, din nou scena marilor povești. Votează în „Destinația Anului 2026”!

    Cazinoul din Constanța, din nou scena marilor povești. Votează în „Destinația Anului 2026”!

    Unul dintre cele mai iubite simboluri ale României, Cazinoul Constanța, revine în prim-plan și aduce împreună destinațiile din întreg județul Constanța, finaliste în competiția „Destinația Anului 2026”, în urma unui demers comun al OMD Mamaia Constanța și OMD Județul Constanța, care au nominalizat și susținut regiunea în toate categoriile competiției. Din peste 250 de destinații înscrise la nivel național, Constanța se regăsește astfel în finală cu o prezență completă, ce reflectă diversitatea și forța acestei destinații.

    Odată cu startul votului, în perioada 7 – 25 aprilie 2026, atât localnicii, cât și turiștii sunt invitați să susțină locurile care definesc această destinație: de la oraș și litoral, până la atracțiile naturale și culturale din județ, inclusiv Stațiunea Mamaia, care susține categoria stațiuni turistice.

    Votează aici https://www.destinatiaanului.ro/competitia/voteaza

    Pentru locurile în care ne întoarcem mereu

    Fie că vorbim despre plimbările de seară pe Faleza Cazinoului, despre energia din Portul Turistic Tomis sau despre zilele de vară petrecute pe Riviera Românească, fiecare experiență construiește identitatea acestei destinații.

    Județul Constanța este prezent în competiție cu o diversitate care merită recunoscută și votată:

    • Orașe care inspiră: Constanța
    • Stațiuni balneare: Techirghiol
    • Tărâmuri fermecate: Riviera Românească
    • Sate de poveste: Vadu – Corbu
    • Nuclee urbane: Faleza Cazinoului și Portul Turistic Tomis
    • Distracție și adrenalină: Aqua Magic Mamaia
    • Sanctuare ale istoriei: Tropaeum Traiani
    • Tărâmul cunoașterii: Delfinariu – Planetariu – Microrezervație naturală, Constanța
    • Comori naturale: Peștera Sfântul Andrei
    • Landmarks: Cazinoul Constanța

    „Destinația integrată Mamaia – Constanța înseamnă mult mai mult decât un loc pe hartă – înseamnă experiențe, emoții și momente care rămân cu tine. De la simboluri emblematice precum Cazinoul Constanța, până la varietatea de atracții care definesc întregul județ, vorbim despre o destinație completă, care merită descoperită și susținută. Prin participarea în competiția „Destinația Anului 2026”, invităm atât localnicii, cât și turiștii să voteze în categoriile în care suntem prezenți și să contribuie activ la promovarea acestor locuri. Fiecare vot este o formă de apreciere pentru tot ceea ce oferă litoralul românesc – de la relaxare și distracție, până la cultură, natură și tradiție.

    Este un moment în care putem spune, împreună, povestea acestei destinații și o putem duce mai departe, către toți cei care caută experiențe autentice.” – a declarat George Măndilă, Președinte OMD Mamaia Constanța.

    Cum votezi

    În câteva minute poți susține destinația preferată:

    • Accesează: https://www.destinatiaanului.ro/competitia/voteaza
    • Votează destinațiile litoralului din fiecare categorie
    • Introdu emailul și trimite votul
    • FOARTE IMPORTANT: Confirmă votul din email

    Perioada de vot: 07 – 25 aprilie 2026

    Votează pentru locurile care te cheamă înapoi

    Fiecare vot înseamnă susținere.

    Fiecare vot înseamnă apartenență.

    Câștigătorii vor fi anunțați pe 14 mai 2026, în cadrul Galei organizate la Cazinoul Constanța.

  • Astăzi la Constanța – Cybele, Marea Mamă a Zeilor și templul de la Tomis

    Astăzi la Constanța – Cybele, Marea Mamă a Zeilor și templul de la Tomis

    Piesele din Tezaurul de Sculpturi de la Tomis, descoperit pe 1 aprilie 1962, sunt foarte importante, iar una dintre acestea o reprezintă pe zeița Cybele. Statueta de marmură albă, fină, cu cristale mici, o înfățișează pe divinitate stând pe tron. Ea poartă pe cap calathos-ul (acoperământ de cap, înalt, cilindric, drapat de un văl), puţin supraînălţat faţă de spătarul tronului. Părul coboară la spate într-o succesiune de bucle simetric dispuse, însă sumar schiţate.

    Cybele este o divinitate orientală, originară din Frigia. De timpuriu a fost asimilată de greci cu o divinitate a lor, cunoscută sub epitetul de „Marea Mamă” sau „Mama Zeilor”. La sfârşitul secolului al III-lea î.Hr., este adoptată şi de către romani, care o numesc Marea Mamă a Zeilor (Magna Mater Deorum) și îi ridică un templu pe Palatin. Cybele era considerată zeiţă a pământului și a naturii, protectoare a vegetației și simbol al fertilității. Ea era imaginată ca trăind în adâncul codrilor sau pe crestele cele mai înalte ale munţilor, dominând natura în toată sălbăticiunea ei. Pretutindeni unde i s-a răspândit cultul, i s-au înălțat temple, statui și basoreliefuri.

    Imaginea Cybelei figurează adeseori pe monede, iar numele ei este menționat în inscripţii. Pe monumentele obișnuite, Cybele apare șezând pe tron și purtând mai multe simboluri, cum sunt: calothos-ul aşezat pe cap şi închipuind un coş cu fructe, simbol al fecundităţii şi al abundenţei; tympanul (un fel de tamburină), ca acela care se folosea ca instrument muzical în timpul ceremoniilor legate de cultul ei; sceptrul sau cornul abundenţei, ţinut în mâna stângă; o pateră ori un mănunchi de spice sau de maci, în mâna dreaptă. Din monumentul de față lipsesc leii sau puiul de leu, simboluri al zeiței, care însă se regăsesc pe alte statuete ale Cybelei, descoperite în Dobrogea. Datarea piesei din Tezaurul de la Tomis este secolul III d.Hr.

    Alegerea de a o prezenta astăzi pe Cybele nu este întâmplătoare. Potrivit tradiției, statuia zeiței a fost adusă de la Pessinunt (Frigia) la Roma pe 4 aprilie 204 î.Hr. iar prezența ei pe Palatin a pus capăt unei perioade grele, pline de nenorociri, din timpul celui de-al doilea război punic (dintre Roma și Cartagina).

    Considerată salvatoare a Romei și identificată cu Venus Genetrix, strămoașa Cetății Eterne, Cybele a fost apoi adorată în întregul imperiu. În toate orașele acestuia, inclusiv în Scythia Minor (Dobrogea), ea era celebrată prin festivalul public Megalensia (Megalesia) care dura din 4 aprilie (data venirii la Roma) și până pe 10 aprilie. Megalensia era precedată, la sfârșitul lui martie, de sărbători închinate partenerului (paredru) său Atis, iubitul său și în același timp, zeu al fertilității și al naturii reînviate. Zilele celebrării lui Attis erau însă întunecate, precum povestea sa (a murit și a reînviat), dar cele dedicate Cybelei erau pline de bucurie. De Megalensia aveau loc spectacole, banchete, ceremonii, parade publice, iar templul zeiței, închis profanilor, în tot restul anului, era acum deschis publicului. La Constanța și în întreaga Dobroge au fost descoperite numeroase statuete ale Cybeley, fapt ce îi confirmă popularitatea în ținutul istro-pontic.

    Reprezentările sale sunt astăzi în patrimoniul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC). De asemenea, au mai fost descoperite monumente și inscripții care vorbesc despre cultul ei la Tomis și despre mari preotese ale credinței în Cybele. Statuia prezentată astăzi, celelalte piese dedicate zeiței și inscripțiile pomenite sunt dovezi clare că aici, la Tomis, a existat un templu închinat acestei divinități. El nu a fost descoperit încă însă viitorul poate aduce oricând o surpriză…

    Reclama zilei -Fabrica de Pălării de Damă a Doamnei Serafim, Constanța, Strada Mircea nr.2 – Pălării de Damă – Garnituri – Pene – Flori. Transformări și Reparațiuni. Execuțiune ireproșabilă. Prețuri de reclamă. (Ghidul ilustrat Constanța și Tekirghiolul, 1924)

    Acest material a fost realizat de reprezentanții Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

  • Marius Manole și pianistul Andrei Irimia revin pe scena Cazinoului din Constanța în spectacolul Lumini și umbre

    Marius Manole și pianistul Andrei Irimia revin pe scena Cazinoului din Constanța în spectacolul Lumini și umbre

    Duminică, 5 aprilie, de la ora 19:00, actorul Marius Manole și pianistul Andrei Irimia revin pe scena Cazinoului din Constanța, în urma succesului spectacolului Lumini și umbre din toamna anului trecut. Concepută ca o reprezentație ce transcende limitele dintre arte, experiența interdisciplinară aduce împreună muzica neoclasică, poezia și jocul de lumini, într-o formulă artistică sensibilă și profundă. Biletele sunt disponibile în număr limitat pe bilet.cazinoul.com.

    Pe 5 aprilie, Cazinoul din Constanța va găzdui din nou universul sonor distinct al lui Andrei Irimia, un artist care redefinește peisajul muzicii neoclasice contemporane prin îmbinarea măiestriei pianistice cu o expresivitate minimalistă, profund emoțională. Albumul omonim spectacolului, Lumini și umbre, este creat de Andrei Irimia împreună cu Marius Manole și cuprinde opt piese originale, structurate ca o suită de stări ce explorează tensiunea dintre fragilitate și forță, tăcere și expresie, umbrele interioare și nevoia de lumină.

    Muzica lui Andrei Irimia se împletește cu vocea marcantă și confesivă a lui Marius Manole, care dă viață textelor poetice cu o sinceritate ce caută adevărul dincolo de artificiu. Spectacolul de lumini, sincronizat cu muzica și recitarea, creează o atmosferă imersivă, transformând experiența artistică într-o reflecție asupra dualităților care definesc existența umană.

    Marius Manole este unul dintre cei mai apreciați actori români contemporani, cunoscut pentru versatilitatea și forța interpretativă care i-au adus numeroase premii și distincții. Cu o carieră remarcabilă în teatru și film, actorul continuă să emoționeze publicul prin autenticitatea și intensitatea fiecărui rol. Angajat al Teatrului Național din București, Marius Manole rămâne o prezență constantă pe scenele importante din România.

    Spectacolul Lumini și umbre va avea loc pe 5 aprilie la Cazinoul din Constanța, în sala mare de evenimente de la etaj, începând cu ora 19:00. Durata spectacolului este de aproximativ o oră, într-un singur act. Albumul Lumini și umbre va putea fi achiziționat la eveniment în dublu format – CD și vinyl.

    Lumini și umbre este o experiență artistică ce invită publicul la introspecție, o călătorie sonoră și emoțională care explorează contrastul dintre lumină și întuneric, dintre vulnerabilitate și putere interioară. Inspirat de complexitatea trăirilor umane și de frumusețea subtilă a melancoliei, proiectul propune o formă de expresie contemporană care unește muzica și poezia într-un limbaj artistic coerent și profund personal.

    Spectacolul oferit de Cazinoul din Constanța se înscrie în direcția culturală care urmărește dezvoltarea unui program dinamic și relevant, consolidând statutul clădirii simbol de la malul mării ca reper al vieții culturale din România.

    De la redeschiderea oficială din 21 mai 2025, peste 230.000 de vizitatori au trecut pragul Cazinoului din Constanța. Printr-o ofertă culturală diversă și atent curatoriată, Cazinoul continuă să atragă public local și internațional, contribuind la revitalizarea scenei culturale contemporane.

  • Proiectul cultural „Tradiții pascale la români. Încondeierea ouălor”, la Muzeul de Artă Populară Constanța

    Proiectul cultural „Tradiții pascale la români. Încondeierea ouălor”, la Muzeul de Artă Populară Constanța

    Muzeul de Artă Populară, instituție finanțată de Consiliul Județean Constanța, derulează pentru al treilea an consecutiv proiectul cultural „Tradiții pascale la români. Încondeierea ouălor”.

    Pe parcursul a șase zile (27, 30, 31 martie – 1, 2, 3 aprilie), între orele 10.00-12.00 și 13.00-15.00, meșterul Fevronia Ciortan va susține în holul central al muzeului ateliere de încondeiat ouă cu ajutorul instrumentului tradițional numit „chișiță”.

    Obiceiul încondeierii ouălor, asociat celei mai mari sărbători a creștinătății, Paștele, a fost menţionat pentru prima dată în jurul anului 1700 de către Antonio Maria Del Chiaro, secretarul domnitorului Constantin Brâncoveanu. În memoriile sale, acesta a descries obiceiurile de Paşti de la Curtea Domnească din Bucureşti, consemnând faptul că femeile valahe excelează în arta încondeierii ouălor.

    Proiectul cultural „Tradiții pascale la români. Încondeierea ouălor”, ajuns la cea de-a III-a ediție, s-a bucurat în anii precedenți de un real succes în rândul elevilor, studenților și al adulților, care au dorit să afle tainele „scrierii” pe ouă cu ceară de albine.

    Scopul proiectului este acela de a evidenția și a conserva acest meșteșug traditional românesc și de a-i introduce în atmosfera apropiatelor sărbători pascale pe cei care ne trec pragul.

    Programările la atelierele de încondeiat ouă se fac la numărul de telefon 0241 616133.

  • Dobrogea pe hărțile lumii și concert Trei Parale, la Casa Avramide

    Dobrogea pe hărțile lumii și concert Trei Parale, la Casa Avramide

    Vineri, 20 martie 2026, ora 17:30, la demisolul Casei Avramide din Tulcea, va avea loc deschiderea expoziției Dobrogea pe hărțile lumii, eveniment organizat de Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea în parteneriat cu Asociația Culturală Dobrogenius.

    „Cele 86 de hărți istorice vechi majoritatea gravuri în oțel sau cupru din colecția cartografică deținută de Ion Luchian, președintele Asociației Dobrogenius, sunt realizate între 1541 și 1938 sub semnătura celor mai importanți cartografi ai lumii: Johann Baptist Homann, Gerardus Mercator, Rigobert Bonne, Jean-Baptiste Bourguignon d’Anville, Vincenzo Coronelli, Abraham Ortelius, Nicolaus Vischer, Matthaus Seuter, Johannes Sambucus, Sebastian Munster, Johann Joseph Von Reilly etc.

    „Pasiunea pentru hărți e mai veche dar ideea colecției a apărut din dorința de a crea, în casa de patrimoniu de pe strada Bunavestire nr. 11 – cunoscută drept Casa Antippas, o cameră a hărților relevante pentru istoria Dobrogei. Pentru că numărul hărților a crescut semnificativ în ultimele luni, ne-am gândit la o modalitate de a le expune pe toate, iar parteneriatul cu ICEM Tulcea, care ne onorează în mod deosebit, a fost soluția optimă pentru acest lucru”, spune Ion Luchian.

    „Dobrogea, numitorul comun al colecției, explicitează statutul de Limes Orientalis al Dunării pentru întreaga lume creștină și rolul geopolitic major al acestui ținut, integrat în Imperiul Otoman odată cu întreaga Peninsulă Balcanică iar ulterior «piatra de hotar» într-o Europa a tensiunilor și contrastelor din care a luat naștere, printr-un efort deopotrivă politic și spiritual, Europa Unită contemporană,”

    În cadrul acestui eveniment singular, Dobrogea va fi prezentă atât pe cele mai importate hărți ale lumii cât și în repertoriul formației de muzică veche Trei Parale, binecunoscută pentru abordarea folclorului arhaic cu influențe balcanice și orientale specifice spațiului cultural dobrogean.

    Expoziția va face parte din circuitul de vizitare al Casei Avramide și va putea fi vizitată până la 20 aprilie 2026, de marți până duminică, între orele 9:00 și 17:00 (ultima intrare la 16:30).”, informează reprezentanții Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea.

  • Bienala Internațională de Mail Art Constanța – ediția I „Fe-Mail Art”

    Bienala Internațională de Mail Art Constanța – ediția I „Fe-Mail Art”

    Cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii, Muzeul de Artă Constanța anunță lansarea Bienalei Internaționale de Mail Art Constanța – ediția I, „Fe-Mail Art”, un proiect expozițional dedicat dialogului artistic internațional și explorării simbolice a principiului feminin în arta contemporană.

    „Prima ediție a bienalei se va desfășura în perioada 10 octombrie – 29 noiembrie 2026, la Muzeul de Artă Constanța, reunind artiști din România și din întreaga lume într-un demers artistic care valorifică specificul practicii Mail Art, o formă de expresie artistică bazată pe circulația lucrărilor prin intermediul serviciilor poștale.

    Vernisajul expoziției va avea loc în data de 10 octombrie 2026, iar finisajul este programat pentru 25 noiembrie 2026, dată marcată la nivel internațional drept Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor, conferind proiectului o dimensiune simbolică și socială.

    Tema primei ediții, „Fe-Mail Art”, propune o reflecție artistică asupra feminității ca forță creatoare, sensibilitate și rezistență. Femininul este abordat ca un principiu al vieții și al transformării, un spațiu în care puterea și vulnerabilitatea coexistă, iar fragilitatea poate deveni expresia curajului. Din această perspectivă, feminitatea este înțeleasă ca o dimensiune arhetipală, dincolo de gen și biologie, ca început și continuitate, sursă a vieții și prezență care modelează lumea.

    Participarea la bienală este deschisă artiștilor din România și din alte țări, absolvenți ai unei facultăți de arte sau aflați în curs de absolvire, care sunt invitați să propună interpretări personale ale temei.

    Termenul limită pentru înscriere: 10 august 2026.

    Proiectul este curatoriat de Ramona Popescu și Raluca Necula.

    Regulamentul, formularul de înscriere și toate detaliile privind participarea sunt disponibile pe site-ul Muzeului de Artă Constanța: https://muzeuldeartaconstanta.ro/2026/03/08/bienala-internationala-de-mail-art-constanta-editia-i-fe-mail-art/

  • Expoziția „Mărțișoarele Aviației Române în perioada Regalității (1900-1940)”, la Muzeul de Artă Populară Constanța

    Expoziția „Mărțișoarele Aviației Române în perioada Regalității (1900-1940)”, la Muzeul de Artă Populară Constanța

    Muzeul de Artă Populară, instituție finanțată de Consiliul Județean Constanța, organizează în perioada 25 februarie – 15 martie expoziția „Mărțișoarele Aviației Române în perioada Regalității (1900-1940)”, realizată cu piese din Colecția privată Georgian Anghel.

    Expoziția reunește mărțișoare emise în perioada interbelică de Asociația Română pentru Propaganda Aviației (ARPA), Liga Apărării Aerochimice și Liga Apărării Contra Atacurilor Aeriene.

    Campania „Mărțișoarele Aviației Române” a fost una dintre cele mai populare inițiative de strângere de fonduri, organizate de ARPA în perioada interbelică.

    În preajma zilei de 1 Martie, voluntarii acestei asociații vindeau mărțișoare inscripționate cu însemne specifice, pentru a aduna fonduri destinate dezvoltării aviației românești.

    Cumpărarea unui mărțișor era o contribuție directă la susținerea piloților și la achiziționarea de aeronave. Sumele strânse din vânzarea micilor amulete, alături de donații și cotizații, au permis ARPA să cumpere în anul 1928 primele cinci avioane, numărul acestora crescând considerabil ulterior.

    Mărțișoarele emise de Liga Apărării Aerochimice și Liga Apărării Contra Atacurilor Aeriene aveau rolul de a instrui populația în cazul unor atacuri aeriene și chimice asupra României, dar și de a întări capacitatea de apărare a țării.

    Vernisajul expoziției temporare „Mărțișoarele Aviației Române în perioada Regalității (1900-1940)” este programat joi, 26 februarie, de la ora 16.00, informează reprezentanții Muzeului de Artă Populară Constanța.

  • Expoziția „Ferestre către o lume interioară”, semnată de pictorul Miron Agafiței, la Muzeul de Artă Constanța

    Expoziția „Ferestre către o lume interioară”, semnată de pictorul Miron Agafiței, la Muzeul de Artă Constanța

    Expoziția „Ferestre către o lume interioară”, semnată de pictorul Miron Agafiței, este deschisă publicului în perioada 5 februarie – 5 martie 2026, la Muzeul de Artă Constanța.

    După o absență de 35 de ani de pe scena expozițională din România, această expoziție marchează o reîntâlnire importantă cu publicul român.

    Lucrările propun un parcurs introspectiv, construit în jurul memoriei, identității și reflecției interioare, exprimând maturitatea unui demers artistic consolidat în timp.

    Vernisajul expoziției îngrijite de către Principele Șerban Dimitrie Sturdza, va avea loc joi, 5 februarie 2026, la orele 14:00, în prezența artistului, și va fi prezentată de către doamna Doina Mândru, cunoscut și foarte apreciat critic de artă.

    La imboldul și insistențele Principelui Șerban Dimitrie Sturdza, pictorul Miron Agafiței acceptă să revină în țară și să expună lucrările sale la Muzeul de Artă Constanța, după 56 de ani de activitate consacrată doar picturii și la mai bine de 35 de ani de la ultima expoziție din România.

    Născut la Iași, la 17 august 1948, Miron Agafiței este absolvent al Institutului de Artă Plastică „Nicolae Grigorescu” din București, la secțiunea pictură, promoția 1973, clasa profesorului Alexandru Ciucurencu. Prima expoziție personală a avut loc la Cluj-Napoca, în 1968, fiind urmată de numeroase expoziții personale și de grup în România și în spațiul internațional.

    De-a lungul carierei sale, artistul a expus în galerii și muzee din București, Paris, Milano, Bruxelles, Viena, Sao Paolo, Mexic, China și Statele Unite, fiind prezent inclusiv în saloane și bienale internaționale de prestigiu. Printre reperele importante se numără expoziția aniversară „30 de ani de pictură” (Musée ADZAK, Paris), participarea la Salonul Internațional de pictură, sculptură și arhitectură de la Hangzhou (China), precum și expoziții organizate sub patronajul UNESCO și al Președinției României.

    Lucrările sale se regăsesc astăzi în colecții publice și private din Europa, America și Asia, inclusiv în Muzeul de Artă Modernă din Mexic, Muzeul Național de Artă din Sao Paolo și Musée ADZAK – Paris. Activitatea sa artistică a fost recompensată cu distincții internaționale, printre care Medalia de Aur „Amici del Pomero” și International Art Prize „La Viscontea” – Milano.