Discover Dobrogea

Tag: UNESCO

Cetatea Sacidava, fortificația romană de pe malul Dunării, care merită să fie pusă în valoare

Pe un deal înalt de pe malul Dunării, între localitățile Rasova și Dunăreni, arheologii au descoperit Cetatea Sacidava. Deoarece este izolată, fiind situată la aproximativ 8 km de localitatea Aliman, pe un drum de pământ potrivit pentru un traseu off-road, cetatea nu este inclusă în circuitul turistic și, astfel, e mai puțin cunoscută. Deși are un potential mare și se află într-o zonă superbă, situl arheologic nu le oferă prea multe informații vizitatorilor, fiind cercetat doar în proporție de 10-15%.

Cetatea Sacidava, o fortificație a limes-ului scythic

Cercetările arheologice la Cetatea Sacidava au început în anul 1969 și au continuat, cu unele întreruperi, până în 1980. În ultimii ani nu au mai fost realizate săpături de amploare în fortificația din localitatea Aliman.

„Numele Sacidava este cunoscut din izvoarele antice și a fost confirmat de descoperirile epigrafice. Denumirea cetății are terminația «dava», ceea ce indică o denumire de origine getică.

De fapt, aici au fost mai multe faze de locuire antică și medievală. Este Cetatea Sacidava, iar în apropiere mai există o așezare getică și o fortificație medievală.

Fundamentul acestui castru, care ulterior a devenit cetate, a fost pus în sec. al II-lea p. Chr. Ea a fost ridicată aici, pentru că, fiind poziționată pe un deal, în dreptul Dunării, putea controla mai ușor zona de unde veneau barbarii.

Cetatea face parte din acea structură de apărare de pe frontiera dunăreană a Imperiului Roman, denumită limes. Fortăreața nu trebuie privită singular, ci corelat cu ceea ce se întâmpla la Capidava, la Carsium Hârșova, la Axiopolis – Cernavodă, la Altinum, care se știe că a fost la Oltina și, mai jos, la Cetatea Sucidava.

Istoria cetății începe în sec. al II-lea și se termină în sec. VI-VII. În acest interval s-au constatat mai multe etape de distrugere prin incendiere, dar și de refacere a incintei, de reconstruire și extindere a cetății, spre sud.

Am găsit și urme de secol VIII-IX, respectiv ceramică. După sec. IX nu se mai știe nimic despre Cetatea Sacidava”, afirmă arheologul Aurel Mototolea, managerul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Cetatea este impresionantă, dar greu accesibilă și prea puțin cercetată

În stadiul actual, cetatea nu este vizitabilă, dar are un potențial foarte mare. Doar o mică parte din zidurile cetății pot fi observate, însă acestea trebuie să fie restaurate, pentru ca turiștii să poată vedea și înțelege ceva.

La Cetatea Sacidava am ajuns în cadrul proiectului „Festivalului cetăților antice dobrogene“, organizat de către Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și implementat de Asociația Culturală Obsidian.

„În cadrul acestui proiect dorim să sensibilizăm comunitatea arheologică, să atragem atenția specialiștilor, administrației și decidenților politici, în legătură cu potențialul existent aici, pentru că putem face mai mult. Până acum, cercetările s-au făcut în proporție de aproximativ 10-15%.

Foto: Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța

Pe termen lung, Cetatea Sacidava ar trebui să fie excavată în proporție de cel puțin 40-50%, ca să poți să înțelegi ceva și să creezi un circuit de vizitare, să avem ce să le arătăm oamenilor.

În cadrul acestei acțiuni s-a intrat în cetate pe poarta de vest, iar aici, pe malul Dunării, ne aflăm la poarta de Est. Se presupune că între cele două porți era un drum amenajat, iar în stânga și în dreapta față de drum, avem structuri, temple, locuințe, clădiri administrative, care existau în perioada antică.

Se pornește de la ipoteza că, această fortăreață antică are o structură similară marii cetăți de la Adamclisi. Ipoteza trebuie să fie verificată în teren, dar este nevoie de resurse și multă dedicație.

Foto: Muzeul de Istorie Națională și Argheologie Constanța

Aici s-au făcut cercetări în două etape – din anii ’70 până până prin ’81. Angajatul muzeului, Constantin Scorpan a efectuat cercetări rapide și de amploare, dar care s-au rezumat numai la a delimita conturul cetății, a vedea care au fost fazele de locuire, de unde a început și unde s-a terminat și care au fost fazele succesive de încetare a locuirii, de reluare, de atacuri barbare, de incendii.

În 2014 s-au reluat cercetările, în limita fondurilor, cu sincope și cu cercetătorii disponibili. Din 2014 și până acum s-au făcut doar câteva secțiuni.

Foto: Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța

Până în prezent, descoperirile nu au fost spectaculoase, pentru că nu s-a săpat suficient pentru a ajunge la acel nivel de cultură arheologică ce ar putea da rezultate impresionate.

Foto: Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța

Au fost găsite: ceramică, un material omniprezent în orice așezare antică din Dobrogea, monede, sticlă și resturi de construcții.

Foto: Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța

În prima etapă de cercetare au fost descoperite opaițe, care se pare că erau produse local, iar tehnica și aspectul acestora indică o îmbinare de stiluri între cele ale populației locală și ale romanilor. Luase naștere, cumva, o populație care îmbina elemente și de la noii veniți, dar și de la cultura autohtonă.

Zidurile au nevoie de restaurare serioasă pentru a fi vizitabilă cetatea.

Un alt neajuns este că la cetate se ajunge foarte greu, pe un drum de pământ de aproximativ 8 km, de aceea nici nu a intrat într-un circuit turistic.

În anii 2015-2016 a fost o idee de a face un circuit pentru navele de croazieră, iar acela, dacă s-ar putea relua, ar fi extraordinar, pentru că ar fi singurul mod în care se poate ajunge aici, fără a fi nevoie de un traseu off-road”, a mai precizat arheologul Aurel Mototolea, managerul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Cetatea Sacidava este evaluată pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial UNESCO

Cetatea Sacidava face parte din cele 24 de situri arheologice din Dobrogea selecționate pentru evaluare, în vederea includerii în dosarul pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Pe această listă vor figura cele mai reprezentative monumente istorice și situri arheologice de pe frontiera dunăreană a Imperiului Roman de pe întreg parcursul Dunării din România, 24 dintre ele fiind din Dobrogea.

În județul Constanța, printre altele, este vorba despre siturile: Sucidava de la Izvoarele-Pârjoaia, Sacidava de la Dunăreni, Axiopolis de la Cernavodă, Capidava, Carsium de la Hârșova și cetatea Cius de la Gârliciu.

Sunt cetăți cu o istorie impresionantă, însă, puțină lume a auzit de ele, deoarece nu au fost suficient cercetate și se află în zone greu accesibile.

August 29, 2023
Cetatea Axiopolis nu poate fi cercetată și vizitată, deși se află pe lista indicativă UNESCO

Numeroase vestigii antice stau ascunse după gardurile care înconjoară Cetatea Axiopolis din Cernavodă, fără posibilitatea ca ele să fie scoase la lumină, deoarece se află pe terenul unei unități militare. Axiopolis, un sit important de pe Limes-ul dunărean, aflat pe lista indicativă UNESCO, nu poate fi cercetat de către arheologi sau vizitat de turiști. Cernavodă ar putea deveni un adevărat pol al turismului în Dobrogea, dacă ar fi conservate și puse în valoare, atât Cetatea Axiopolis, cât și valul antic de piatră, mormântul pictat de tip hipogeu descoperit în apropiere, podul Carol I, dar și locul în care au fost descoperite celebrele statuete ”Gânditorul de la Hamangia”.

Cetatea Axiopolis nu a mai fost cercetată din anul 1900

Situată într-o zonă cu un mare potențial turistic, pe un deal de pe malul Dunării, la câțiva kilometri de podul de la Cernavodă, Cetatea Axiopolis are o istorie foarte veche. Fosta cetate romană, ulterior bizantină, de pe malul drept al Dunării, a jucat un important rol economic și strategic, fiind legată printr-un val de piatră de orașul antic Tomis. Ea este declarată monument istoric, deși nu poate fi vizitată sau cercetată.

Singurele săpături și cercetări au fost făcute la Axiopolis, în urmă cu peste 100 de ani. Ele au fost efectuate în anii 1895-1896 şi 1899, de către arheologul Pamfil Polonic și Grigore Tocilescu, director al Muzeului Național de Antichități.

Echipa condusă de aceștia a identificat trei straturi de locuire: grecesc, roman târziu și feudal timpuriu.

În timpul săpăturilor au fost descoperite două fortărețe, una romană, peste care s-a suprapus parțial și a doua, cel mai probabil bizantină, dar și porțile de sud și de nord, despărțite de poarta romană. De asemenea, în perioada cercetărilor au fost găsite numeroase obiecte cu inscripții latine, râșnițe mari din piatră, amfore, opaițe și vase mici din ceramică.

”Tot ce avem în muzeu despre cetate sunt o planșă a acesteia și 7 poze. În situl arheologic nu se poate intra, deoarece este pe terenul unei unități militare. Am reușit prin anul 2008 să intrăm la Cetatea Axiopolis, cu aprobări speciale, dar situl nu a mai fost săpat și cercetat din 1900.

S-a încercat de-a lungul timpului obținerea cetății de la Ministerul Apărării, dar toate inițiativele au fost sortite eșecului. Se pare că acea zonă a fost transformată într-un depozit de armament. În Primul și în al Doilea Război Mondial au fost făcute acolo un fel de catacombe în care s-a ascuns armamentul și s-au construit depozite de muniție la baza dealului pe care este amplasată cetatea”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Ana Olivia Rotaru, muzeograf la Muzeul de Istorie Axiopolis Cernavodă.

Valul de piatră care pornește de la Cetatea Axiopolis, un alt monument istoric de la Cernavodă care nu este promovat

La câțiva kilometri de orașul Cernavodă, valul antic de piatră construit în epoca medievală timpurie este despărțit de drumul de la intrarea în satul Cochirleni.

Acesta datează din sec. X și a fost declarat monument istoric. El pornea de la Cetatea Axiopolis și ajungea până în vechiul Tomis, având o lungime de aproximativ 60 de km. Valul are o bază de pământ, un zid din piatră care ajunge și la înălțimea de doi metri și un șanț defensiv cu numeroase fortificații.

Acum, valul de piatră este invadat de buruieni, însă niciodată nu a fost promovat, conservat și pus în valoare, deși este declarat monument istoric.

Mormântul pictat de tip hipogeu de la Cochirleni nu este conservat și pus în valoare

Un alt potențial obiectiv turistic important este mormântul pictat de tip hipogeu, din satul Cochirleni, situat în afara zidurilor Cetății Axiopolis, lângă Adăpostul Save the Dogs. Nici acesta nu poate fi vizitat și este îngrădit cu un gard metalic, pentru a fi protejat. El încă mai păstrează o frumoasă pictură murală cu frunze de acant și cruci, însă este plin de buruieni și trebuie să fie conservat.

”Mormântul pictat a fost descoperit întâmplător în 1984, de un cioban și a fost cercetat de către arheologul Virgil Lungu. Este un cavou, probabil al unei familii, în care au fost descoperite 5 schelete, dintre care se pare că unul era al unui preot, care avea o cruce de aur la gât, lucrată în foițe și cu multe pietre semiprețioase.

Toate obiectele găsite în mormântul pictat constituie inventarul funerar al acestuia. Au fost descoperite casete din lemn și ghirlande cu flori. Mormântul este pictat cu frunze de acant, simbolul vieții de dincolo și cruci, simbolul creștinismului.

În Muzeul de Istorie Axiopolis Cernavodă avem o placă găsită în mormântul pictat de la Cochirleni. Ea este datată în sec. VI d.Chr. și reprezintă o dovadă a existenței creștinismului în Schytia Minor”, a precizat pentru Discover Dobrogea, Ana Olivia Rotaru, muzeograf la Muzeul de Istorie Axiopolis Cernavodă.

”Asociația Save the Dogs are terenul de lângă mormântul pictat de tip hipogeu. Cei de la Primăria Cernavodă au îngrădit zona, dar a rămas neîntreținută. Noi nu putem să îl îngrijim, pentru că nu-i în proprietatea noastră. Mai avem grijă să nu vină cineva să îl vandalizeze, dar mai mult nu putem face. Oamenii din zonă spun că în mormânt s-au găsit multe obiecte de valoare, inclusiv din aur. Există o pictură rupestră pe pereții mormântului, care se poate deteriora dacă nu va fi conservat mormântul pictat. Deasupra mormântului pictat există și un tumul, în care nu este exclus să fie găsite lucruri interesante. Dacă va fi reabilitat și introdus în circuitul turistic, ar trebui ca acest lucru să se realizeze în mod organizat, pentru a nu fi vandalizat mormântul”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Andreea Manea, reprezentantul Asociației Save the Dogs.

La Cernavodă găsim replici ale Gânditorului de la Hamangia

Celebrele statuete Gânditorul de la Hamangia și perechea sa au fost descoperite la Cernavodă. În fața Primăriei Cernavodă există o replică de dimensiuni mari, foarte frumos realizată și o alta, cu dimensiunile reale ale celor două statuete poate fi văzută în Muzeul de Istorie de la Cernavodă.

”Statuetele Gânditorul de la Hamangia și perechea sa au fost găsite în timpul cercetărilor din 1956. Din păcate, nu avem plăcuțe care să ne indice locul în care au fost descoperite principalele vestigii istorice în Cernavodă.

În muzeu sunt expuse replicile celor două statuete celebre. Au mai fost descoperite piese similare în România, dar nu atât de frumos lucrate, ci mai mult stilizate.

Ne mândrim că ceva atât de frumos și de valoros din punct de vedere al istoriei și al tradiției vine de pe teritoriul nostru”, a precizat pentru Discover Dobrogea, Ana Olivia Rotaru, muzeograf la Muzeul de Istorie Axiopolis Cernavodă.

Cetatea Axiopolis este inclusă pe lista indicativă UNESCO

”În Comisia UNESCO din Parlamentul României, principalele acțiuni pe care putem să le facem este să ne interesăm în ce măsură Cetatea Axiopolis poate fi accesată. Doresc să port discuții cu cei de la Ministerul Apărării Naționale pentru a găsi împreună soluții, astfel încât situl arheologic de la Cernavodă, care se află în mijlocul unei unități militare să poată fi introdus în circuitul turistic, dar, în același timp, să fie continuate săpăturile arheologice acolo.

Cetatea Axiopolis este foarte importantă nu doar pentru zona Cernavodă, ci pentru întreaga linie de demarcație Limes și pentru dosarul Limes, care ne va da eticheta UNESCO pentru toate cetățile dobrogene. Ar trebui să punem în valoare atât Cetatea Axiopolis, cât și mormântul pictat de tip hipogeu din apropierea acesteia și valul de piatră declarat monument istoric, cu atât mai mult cu cât acestea se află pe ruta turistică a autocarelor care vin de la București spre Rasova.

În toată Dobrogea sunt multe monumente care ar trebui să fie conservate și reabilitate, însă bugetul pentru cultură este foarte mic. Măcar condițiile minimale ar trebui să fie luate, astfel încât aceste obiective să fie puse în valoare și redate circuitului turistic.

Îi voi întreba pe reprezentanții Comisiei Naționale Limes în ce stadiu suntem cu dosarul pentru această cetate, în condițiile în care nu este permis acolo accesul specialiștilor. O să aflu și de la reprezentanții Institutului Național al Patrimoniului care sunt ultimele date pe care le au ei despre Cetatea Axiopolis și mormântul de tip hipogeu, dar voi discuta și cu toți colegii din Comisia UNESCO din Parlament, pentru a le expune această problemă care ar trebui să ne preocupe. De asemenea, trebuie să găsim și soluțiile pentru ca aceste obiective să poată fi conservate. Aici nu trebuie să existe culoare politică, iar punerea în valoare a monumentelor ar trebui să primeze pentru interesul general, de conservare a patrimoniului istoric și cultural.

De obicei, într-o astfel de speță, trebuie dată o Hotărâre de Guvern, pentru ca terenul pe care se află cetatea să fie transferat de la Ministerul Apărării Naționale la Ministerul Culturii și ulterior, acesta din urmă să facă intabularea și cadastrul, dacă ele nu există, pentru ca situl să fie localizat cu exactitate. Și Institutul Național al Patrimoniului are un rol foarte important în demersul acesta, pentru a stabili detaliile legate de amplasamentul cetății.

Eu pornesc de la presmisa că Ministerul Apărării va înțelege importanța acestui obiectiv și că vor fi găsite soluții convenabile pentru toate părțile”, a declarat pentru Discover Dobrogea, senatorul Remus Negoi, vicepreședinte în Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO.

Autoritățile locale și județene ar trebui să se implice pentru conservarea și promovarea patrimoniului cultural și istoric

Cetatea Axiopolis nu poate fi vizitată, pentru că este pe terenul unei unități militare. În pregătirea dosarului pentru UNESCO vor trebui făcute discuții cu toți proprietarii și administratorii fiecărui monument și atunci vom vedea ce formule găsim. În momentul de față nu știu dacă este sau nu posibil ca această cetate să fie cedată Ministerului Culturii, pentru a putea fi vizitată, a precizat pentru Discover Dobrogea, Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului.

”O să mă interesez să aflu dacă prin Comisia Națională Limes s-a făcut deja vreun demers și dacă au fost contactați sau nu cei de la unitatea militară. Pentru promovarea valului de piatră și a mormântului pictat ar trebui să fie niște proiecte care să fie inițiate pe plan local, fie de muzeul de acolo, fie de muzeul județean, cu sprijinul Consiliului Județean, pentru că, din păcate, situația este aceeași în toată țara cu siturile arheologice, sunt extrem de puține semnalizate și puse în valoare, amenajate pentru vizitare. Este o problemă aproape generală. Noi nu avem resurse pentru a face proiecte de tipul acesta, de punere în valoare a monumentelor istorice și atunci, cel mai practic ar fi să se realizeze prin consiliile județene și consiliile locale.

Vom vedea din 16 iulie, când începe Comitetul Patrimoniului Mondial, ce decizie se ia cu privire la Limes-ul vestic, zona vest-dunăreană. Dacă se acceptă înscrierea, noi suntem următorii la rând în programarea care s-a făcut la nivel internațional și atunci am putea depune dosarul în ianuarie 2023. Așteptăm să vedem întâi cum evoluează discuția cu limes-ul vestic, pentru că au apărut niște sincope acolo”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului.

Multe atracții turistice istorice la Cernavodă ar putea atrage turiștii români și străini

Cetatea Axiopolis, mormântul pictat de tip hipogeu, valul de piatră, podul Carol I, muzeul de istorie, toate acestea și multe alte vestigii și monumente istorice ar putea pune orașul Cernavodă și localitățile din împrejurimi pe harta turismului românesc și internațional. Din păcate însă, prea puțini vizitatori ajung la Cernavodă, astfel că în muzeul din oraș doar aproximativ 500 de persoane intră anual, probabil, majoritatea elevi care învață în apropierea instituției de cultură și câțiva turiști străini curioși.

”După 1990 s-a încercat de trei ori ca terenul pe care se află cetatea să fie dat în administrarea Ministerului Culturii, dar nu s-a reușit, pentru că MApN-ul nu dorește acest lucru. Mormântul pictat este al Primăriei Cernavodă, nu aparține Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. El nu este singurul, mai e unul la Ostrov, altul la Hotel Maria, sunt mai multe în Constanța. Nu există un program pentru punerea lor în valoare și pentru dezvoltarea turismului istoric”, a precizat pentru Discover Dobrogea directorul Muzeului Național de Istorie și Arheologie Constanța, Aurel Mototolea.

July 7, 2021
Cetatea Capidava, fortăreața cu o istorie fabuloasă, va reintra în circuitul turistic

Cetatea Capidava, monument istoric de categoria A, este una dintre cele mai reprezentative fortărețe de la frontiera Dunării de Jos. Castrul roman a fost reabilitat și va intra în circuitul turistic, din data de 15 iunie 2021. Cetatea Capidava face parte dintre cele 24 de situri arheologice din Dobrogea, identificate în cadrul proiectului ”Limes, frontierele Imperiului Roman”, care vor fi înscrise anul acesta pe lista indicativă UNESCO.

Cetatea Capidava, fortăreață importantă în sistemul roman de apărare

Cetatea Capidava a ocupat un loc important în sistemul defensiv al Imperiului Roman. Fortificația a fost construită de soldații din Legiunea V Macedonica și Legiunea XI Claudia, în timpul Împăratului Traian, la începutul secolului al II-lea. În același timp au fost ridicate alte fortărețe și castre, care au format vechea graniță a Imperiului Roman de pe Dunăre, cunoscută sub denumirea de limes dunărean.

Locul ales pentru construirea cetății avea o importanță strategică și oferea o vizibilitate foarte bună, pe o zonă largă de supraveghere. Situată pe un masiv stâncos, pe malul drept al Dunării, între Hârșova și Cernavodă, fortificația are forma unui patrulater, cu ziduri de peste 2 metri grosime și aproximativ 6 metri înălțime. Castrul avea cel puțin 9 turnuri de peste 10 metri, o poartă de doi metri și jumătate lățime și o ieșire strategică în zona turnului dinspre Dunăre, unde exista portul.

Cetatea Capidava va reintra în circuitul turistic

Lucrările de conservare, restaurare și punere în valoare de la Cetatea Capidava s-au încheiat, iar de la jumătatea lunii iunie turiștii și localnicii vor putea vizita din nou castrul roman.

”Începând cu 15 iunie Consiliul Județean Constanța va redeschide Cetatea Capidava pentru vizitare. Momentan, conducerea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța se ocupă cu amenajarea sitului și vor fi amplasate indicatoare de ghidare cu informații pentru turiști.

În momentul în care vom avea toate dotările va avea loc și o inaugurare oficială a sitului Capidava. Sper ca în această vară, totul să fie gata”, a declarat pentru Discover Dobrogea, vicepreședintele Consilului Județean Constanța, Petre Enciu.

Capidava, cetatea de la cotitura Dunării

Înainte să fie identificată și cercetată fortificația, la Capidava exista o exploatare de piatră a unor antreprenori din Brăila, care au dinamitat toată zona. Aproximativ un sfert din cetate este pierdută pentru totdeauna, din această cauză.

Cetatea a fost descoperită la sfârșitul sec al XIX-lea, de către primii exploratori științifici ai Dobrogei, Marin Ionescu-Dobrogianu și Grigore Tocilescu și a fost identificată de Vasile Pârvan. Ei au semnalat fortificația și au adunat antichități din zonă și atunci s-a dispus stoparea dinamitărilor. Denumirea fortificației este getică și se traduce prin “cetatea de la cotitură”. În zona castrului, Dunărea face o cotitură și, cel mai probabil, de aceea se numește astfel.

”Proveniența denumirii localității este de origine getică și înseamnă ”cetatea de la cotitură”, însă noi nu avem până acum documentată o așezare getică în zonă.

Există câteva dovezi arheologice privind o locuire preromană în acest loc important din punct de vedere strategic pentru contactele dintre geții din Dobrogea și cei din Câmpia Română.

În general, romanii păstrau toponimia după ce făceau cuceriri, iar numele Capidava, este folosit și astăzi. În perioada romano-bizantină, castrul apare menționat și cu denumirea Capidana, iar istoria modernă amintește că localitatea, în perioada de dominație turcească a Dobrogei a fost cunoscută sub numele de Capuchioi și Kale-köy, care înseamnă ”satul cetății”, a declarat pentru Discover Dobrogea, muzeograful Tiberiu Potârniche de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Cetatea Capidava, un centru exclusiv militar

Cetatea Capidava a funcționat ca un centru militar timp de câteva secole. Ea a fost părăsită de romani pe la începutul secolului al VII-lea.

”Cercetările arheologice au oferit date și despre perioada de început a cetății, din timpul împăratului Traian. Din acea perioadă sunt conservate o parte a porții castrului inițial și câteva dintre barăcile incipiente, care au fost construite aici de militarii care au început să supravegheze zona.

Faptul că găsim obiecte în teren, într-o poziție firească, de abandon sau de distrugere, care nu au fost lucrate și produse aici, ci aduse, ne oferă dovezi suficiente pentru a proba comerțul, căile comerciale, modul în care funcționa axa imperială de aprovizionare, Annona militaris, practic, rația militară care era trimisă din centrul imperiului, pentru soldații de aici”, a declarat pentru Discover Dobrogea, muzeograful Tiberiu Potârniche din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

La Capidava, arheologii au descoperit, printre altele, o bazilică și peste 1000 de bordeie

În zona de nord a castrului este amplasat un turn masiv, rectacngular, de ”artilerie”, care are și o ieșire de urgență numită ”poterna”. Aceasta era folosită în mod strategic, în situația în care erau sub asediu și trebuia să își trimită ștafetele către fortificațiile din nordul Dobrogei.

”Cetatea este eminamente militară, lucru dovedit chiar de arhitectura ei. În fază incipientă au fost, cu siguranță, doar militari în cetate, iar apoi au stat și familii.

Castrul are aproximativ un hectar și există inclusiv o incintă medievală, aflată parțial în cercetare, care înregistrează o diferență de nivel către sud.

În apropierea turnului numărul 1, pe latura de nord a castrului era o zonă de locuire, în capătul căreia se află singura bazilică descoperită până acum în Cetatea Capidava.

O parte a podelei a fost refăcută, așa cum a fost descoperită în timpul cercetărilor din anii 70-80, iar dalele existente acum imită pavajul din cărămidă pe care l-a avut basilica. Lăcașul de cult era de dimensiuni mici, dar avea o criptă (loculus), în care era suficient spațiu pentru două cutii în care se puteau depune moaște.

În Cetatea Capidava au fost descoperite peste 1000 de bordeie, din ultimele niveluri de ocupație ale fortificației, iar unele dintre ele sunt plasate în exteriorul incintei. Ele erau de dimensiuni reduse, dar aveau o vatră sau un cuptor și o capacitate de 3 până la 6 persoane.

Ele au apărut în jurul anului 1000, când împăratul Ioan Tzimiskes a preluat controlul asupra frontierei dunărene. Atunci, zona a fost locuită de ţărani grăniceri numiți stratioţi, care, în schimbul serviciului militar erau scutiți de plata impozitelor și aveau dreptul de rezidență aici, astfel că au apărut și foarte multe bordeie.

Imperiul avea nevoie de prezență și control la Dunăre. Strategia s-a schimbat, rolul infanteriei fiind diminuat în favoarea efectivelor de cavalerie, pentru a contracara raidurile migratoare”, am aflat de la muzeograful Tiberiu Potârniche.

Cercetările continuă la Cetatea Capidava

În cadrul cercetărilor, care se fac din anul 1924 și nu se vor termina prea curând, au fost descoperite foarte multe obiecte, care îi ajută pe cercetători să dovedească și să documenteze informațiile pe care le avem din izvoarele antice.

În timpul cercetărior au fost găsite multe monede, inscripții, amfore în care erau depozitate grâne și semințe, dar și obiecte de bucătărie, de uz personal, obiecte de podoabă, de toaletă, piepteni și catarame.

Am găsit chiar și piese de joc, din secolul IV. Este un joc roman de strategie numit ”Ludus Latrunculorum”, un joc de tablă, pe care militarii îl jucau fie în perioada de repaus la terme sau chiar în baraca în care se odihneau timpul liber.

Am descoperit și o groapă de dimensiuni mari, un puț săpat în stâncă naturală pe care n-am reușit să îl epuizăm, dar vom continua cercetările. Edificiul este încă în cercetare, iar ipotezele actuale sunt multiple. Există posibilitatea, fie a unui puț strategic de apă sau chiar a unui edificiu de cult amenajat subteran.

Arcul din cărămidă care era zidit de la început demonstrează că cei care l-au construit știau de groapa respectivă. Este un arc de descărcare, care are rolul de a prelua greutatea clădirii și lonjează de o parte și de alta a gropii.

De asemenea, au fost descoperite și 5 vase de provizii (chiupuri sau dolia), în care erau depozitate cereale și semințe, iar unul dintre ele este intact.

Acesta ar putea fi expusă în muzeul sitului arheologic, în cadrul Centrului de informare”, am aflat de la muzeograful Tiberiu Potârniche.

Pe Via Principalis există un fragment de poartă din vremea lui Traian

Odată intrați pe poarta sudică a cetății pășim pe Via Principalis, delimitată de câte un trotuar, astăzi, parțial restaurat.

”În turnul numărul 7 poate fi văzut un fragment de poartă din perioada castrului edificat sub Împăratul Traian. O parte din aceasta se află sub zidurile actuale, pentru că extinderile ulterioare ale cetății au înglobat această fază inițială. Totuși, astăzi, se mai păstrează piatra originală. Acolo era și un turn ofensiv de mici dimensiuni.

El este de tip ”Matrioska”, adică turn în turn, în turn, în turn. Sunt 4 turnuri în faze diferite, pentru că s-au tot extins. Completările actuale survenite în cadrul proiectului recent restaurat au fost marcate cu rostuială roșie, pentru a departaja cu ușurință în ochii vizitatorilor, intervențiile moderne adăugate zidurilor originale.

La poarta principală erau atât clăridirile militare, cât și cele economice. În partea opusă exista basilica, un centru ecleziastic, cetatea fiind atestată ca un important centru episcopal la acea vreme.

Cea mai mare clădire cunoscută până astăzi este corpul de gardă, o clădire dreptunghiulară de dimensiuni însemnate, ce păstrează încă pilele pătrate și un portic regăsit astăzi doar la nivel de fundație”, a afirmat muzeograful Tiberiu Potârniche.

Portul de la Capidava a fost construit în secolul II

Fiind poziționată pe malul Dunării, Cetatea Capidava a avut și un port, care a fost construit în perioada romană timpurie.

Portul Capidava a fost ridicat, cel mai probabil la începutul secolului al II-lea, fiind amenajat în terase, spre Dunăre. Structura lui este impresionantă, fiind cioplit în piatră adusă de la carierele din zonă, motiv pentru care el nu s-a degradat complet.

Termele de la Cetatea Capidava au fost construite în secolul al II-lea

În incinta Cetății Capidava a fost descoperită și o instalație termală, realizată în secolele II-III, cu detașamente din Legiunile V Macedonica și XI Claudia.

”Edificiul termal folosit de militari a fost descoperit în anii 80. Avem documentate ștampilele acestor unități, în țiglele și cărămizile utilizate. Sunt cunoscute până acum, bazinele cu apă caldă, bazinul cu apă rece și două focare. Pot fi observați și stâlpii de cărămidă care susțineau podeaua, iar dedesubt circula aerul cald ce încălzea bazinul.

Cu siguranță trebuie să mai fi existat și alte încăperi, dar nu au rezistat în timp. Este o zonă de alunecare și a fost perforată ulterior de necropola ale cărei morminte datează din sec. X-XI, existând și câteva înmormântări mai timpurii databile în secolul al VI-lea p.Chr.

Tot platoul acesta, inclusiv locul în care s-a executat fundația Centrului de informare a fost cercetat, fiind descoperite peste 200 de morminte și complexe din perioada medieval-timpurie, perioada bizantină și romană târzie”, am aflat de la muzeograful Tiberiu Potârniche.

Cetatea Capidava ar putea fi inclusă în Patrimoniul UNESCO

Cetatea Capidava se află, alături de alte 23 de situri arheologice din Dobrogea, pe lista indicativă UNESCO și ar putea intra în Patrimoniul Mondial.

”Lăsând deoparte controversele care au planat asupra reabilitării Cetății Capidava, punerea ei în valoare un exemplu de bune practici. Principiile UNESCO, cele de unicitate și de accesibilitate sunt îndeplinite. În plus, toate aceste monumente istorice trebuie să fie și obiective turistice, pentru că ne face plăcere să le vizităm, să respirăm istorie din ele.

Ne dorim ca și celelalte cetăți din lanțul de apărare roman de-a lungul Dunării să intre în circuitul turistic, măcar din punct de vedere al marcajelor și al minimei întrețineri. Este important ca ele să fie puse în valoare și promovate, deoarece fac parte din istorie.

2021 este an aniversar, pentru că se împlinesc 65 de ani de la înființarea UNESCO, iar Comisia reunită UNESCO din Parlamentul României organizează mai multe evenimente și dezbateri zilele acestea.

O parte a comisiei s-a reunit la Crișan, iar o parte din dezbatere este despre Delta Dunării, primul sit natural din România înscris, din anul 1991, pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO și singurul din Dobrogea.

Se va mai discuta și despre alte cetăți de pe linia Limes, dar și despre arheologia subacvatică, pentru că este un subiect destul de sensibil în această perioadă, pentru că trebuie reglementată situația.

În prezent este blocată activitatea arheologilor subacvatici și a cercetătorilor științifici subacvatici și trebuie să găsim o modalitate prin care să deblocăm situația. S-a tot discutat în Comisia de Apărare, în Guvern despre soluțiile care trebuie găsite și sper să se ajungă în cel mai scurt timp la o rezolvare convenabilă pentru toate părțile”, a declarat pentru Discover Dobrogea, vicepreședintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, senatorul Remus Negoi.

May 19, 2021
Cetatea Sucidava de la Izvoarele-Pârjoaia ar putea intra în patrimoniul UNESCO

Situată într-o zonă superbă, pe malul Dunării, în județul Constanța, Cetatea Sucidava de la Izvoarele-Pârjoaia are multe povești frumoase pentru turiști și localnici, însă puțini au aflat de ea. Niciun indicator nu le dezvăluie oaspeților drumul către situl arheologic, deși acesta este inclus pe lista pentru înscrierea în Patrimoniul Cultural Mondial UNESCO, în cadrul proiectului ”Limes, frontierele Imperiului Roman”, alături de alte 23 de monumente și situri din Dobrogea, care au format vechea graniță a Imperiului Roman de pe Dunăre.

În Cetatea Sucidava de la Izvoarele-Pârjoaia au fost descoperite 17 obiecte de tezaur

Cercetătorii apreciază că tezaurul de la Cetatea Sucidava reprezintă cel mai complet serviciu euharistic descoperit până acum în țara noastră.

Este vorba despre 17 obiecte din argint, lingurițe, boluri, căni, o pateră, o strecurătoare și un relicvarium, toate fiind datate în a doua jumătate a sec. IV și prima jumătate a sec. V e.n.

„Tezaurul a fost găsit întâmplător, aşa cum s-au făcut numeroase descoperiri pe teritoriul dintre Dunărea de Jos şi Marea Neagră, ținut recunoscut printr-o bogăţie arheologică inegalabilă.

Descoperirea s-a făcut în primăvara anului 1984, în ruptura unui mal al Dunării, în apropierea localităţii Izvoarele-Pîrjoaia, în cetatea alăturată, identificată cu antica Sucidava.

Prin valoarea lor artistică şi cu precădere documentară, piesele componente vin să întregească un patrimoniu de epocă, foarte valors, al monumentelor romano-bizantine, descoperite în această parte a imperiului.

Ele aduc o lumină nouă asupra legăturilor multiple pe care provinciile dunărene le întreţin cu această regiune în epoca târzie și totodată asupra evoluţiei vieţii materiale şi spirituale a Sucidavei Moesice”, afirmă Traian Cliante, cercetător în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Sucidava de la Izvoarele ar trebui să intre în circuitul turistic al cetăților din Dobrogea

Cetatea Sucidava este un sit arheologic izolat, necunoscut, care ar trebui să fie amenajat pentru a intra în circuitul de vizitare. Are o istorie bogată și povești interesante, care, cu siguranță i-ar captiva pe turiști. În plus, peisajul din localitatea Izvoarele este încântător, cetatea fiind situată pe malul Dunării.

”Cetatea Sucidava se află printre cele 24 de situri arheologice din Dobrogea, care au fost selecționate pentru evaluare, în vederea includerii în dosarul pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial UNESCO, în cadrul proiectului ”Limes, frontierele Imperiului roman”.

Pe această listă vor figura cele mai reprezentative monumente istorice și situri arheologice de pe frontiera dunăreană a Imperiului Roman de pe întreg parcursul Dunării din România.

În județul Constanța, printre altele, este vorba despre siturile: Sucidava de la Izvoarele-Pârjoaia, Sacidava de la Dunăreni, Axiopolis de la Cernavodă, Capidava, Carsium de la Hârșova și cetatea Cius de la Gârliciu.

În județul Tulcea, castrele identificate și selecționate pentru evaluare în vederea includerii în dosarul pentru Patrimoniul Mondial UNESCO, sunt: cetatea Beroe din Frecăței, castrul Troesmis de la Turcoaia, Dinogeția din localitatea Garvăn, Noviodunum de la Isaccea, Aegysus din orașul Tulcea, Salsovia din Mahmudia, Halmyris din Murighiol și Cetatea Zaporojenilor de la Dunavățul de Jos- punctul Cetățuia sau Gratiana.

Dorim să realizăm un traseu al acestor cetăți dobrogene, iar în cazul siturilor izolate și necunoscute, cum este și cel de la Izvoarele-Pârjoaia, vom propune o amenajare a circuitelor de vizitare și asigurarea unor servicii pentru vizitatori, deoarece sunt măsuri necesare”, a declarat pentru Discover Dobrogea, senatorul Remus Negoi, vicepreședinte în Comisia camerelor reunite ale Parlamentului pentru relația cu UNESCO.

Cetatea Sucidava și poveștile ei puțin știute

Situl arheologic Sucidava de la Izvoarele este în județul Constanța și aparține de Primăria Lipnița, localitatea Izvoarele, punctul Cale-Gherghi.

Cetatea se află pe malul Dunării, la 3 km de sat. Pe versantul de nord-est sunt situate valul şi şanţul de apărare din jurul cetăţii romane.

Fosta așezare romană Sucidava este cunoscută şi sub numele de Constantiniana Dafne, deși această denumire nu este înregistrată nicăieri. Cercetătorii au presupus la un moment dat, că vechea cetate Sucidava s-a numit și Constantiniana Dafne, după ce au descoperit mai multe monede constantiniene din aur, argint și bronz, pe care scrie Constantiniana Dafne.

În perioada ocupației otomane, Cetatea Sucidava a fost denumită Cale Gherghi, în traducere ”orașul lui Gheorghe”.

Potrivit cercetătorilor, la începutul secolului XX, cetatea romană Sucidava avea ziduri de aproximativ 4 m înălțime. Ei afirmă că mutarea satului Siliştea Nouă din Valea Siliştei pe actualul amplasament, sub denumirea de Satu Nou, a dus, din păcate, la demantelarea zidurilor de către săteni, piatra fiind folosită la construcții. Se mai observă unele blocuri ornamentate de piatră încastrate în pereții pivnițelor, în unele garduri sau pardoseli din localitatea constănțeană Satu Nou.

Cetatea Sucidava avea o poziție strategică

Poziţionarea teritoriului din afara zidurilor cetăţii se află pe terasa inferioară a Dunării, cu o diferenţă de nivel de aproximativ 8-10 m faţă de plajă. El este apărat la nord de Dunăre, la sud de terasa înaltă a Dealului Nichita, iar la est şi vest de valuri de pământ, dublate de şanţuri care sunt destul de profunde şi în prezent, afirmă arheologii constănțeni.

”Cetatea propriu-zisă este înconjurată de un şanţ de apărare, pe toate laturile, mai puţin pe cea de nord, unde este mărginită de Dunăre. Poarta cetăţii se află în partea de sud-vest a acesteia.

Sucidava moesică avea, se pare, câte un turn la fiecare colţ, precum şi la poartă şi pe latura dinspre Dunăre. Se mai păstrează o parte a apeductului din tuburi ceramice, prin care se aducea apa în cetate, prin captarea mai multor izvoare din zonă.

Poziţia strategică a locului ales pentru amplasarea cetăţii este deosebită. De pe zidurile fortificaţiei se deschide o largă perspectivă, putându-se ţine sub observaţie Dunărea, în amonte până în apropierea cetăţilor de la Păcuiul lui Soare şi Dervent, în aval până la cetatea de la Capul Dealului, iar spre nord tot braţul Răul până la aşezările getice de pe braţul Borcea”, au scris Ion Munteanu și Vasile Oprea, cei care au descoperit cetatea în timpul cercetărilor efectuate pe malul dobrogean al Dunării, în perioada 1978‐1984.

Cetățile din Dobrogea vor putea fi vizitate și virtual, pentru a fi mai bine cunoscute

Sunt multe cetăți în Dobrogea la care se ajunge mai greu, iar pentru unele dintre ele nu există indicatoare rutiere care să anunțe prezența unui obiectiv turistic.

”În primul rând dorim să semnalizăm pe unde se poate ajunge la siturile arheologice. Cetatea Sucidava, de exemplu, este un monument aflat pe lista indicativă UNESCO, un sit arheologic care ar trebui să fie foarte bine pus în valoare, dar, din păcate, nu se întâmplă lucrul acesta.

Vom iniția un proiect care prevede realizarea unui soft de recunoaștere a cetăților, cu fotografii și filmări panoramice. Va fi un fel de tur virtual al fiecărui sit arheologic în parte, pentru că turiștii trebuie să fie atrași în aceste zone minunate și încărcate de istorie.

Proiectul vizează și amplasarea, din loc în loc, a unor adăposturi, care să aibă automate pentru apă, cafea și snacks-uri, cu umbrare, prize pentru încărcat telefoanele și toalete ecologice.

Sunt multe localități pe malul Dunării care oferă o priveliște spectaculoasă, dar turiștii nu le vizitează, pentru că nu au suficiente informații.

La Izvoarele a fost și un port comercial, care este lăsat în paragină din 1989. El a fost gândit inițial pentru navele comerciale care acostau la Izvoarele-Pârjoaia pentru încărcarea cerealelor strânse din tot sudul județului Constanța și apoi plecau mai departe pe Dunăre.

Portul poate fi reabilitat și folosit în scop turistic. În timpul sezonului estival trec pe Dunăre, în dreptul localității, nave de pasageri, dar nu acostează la Izvoarele, pentru că nu au unde și nici nu este amenajată cetatea pentru a putea fi vizitată”, a precizat pentru Discover Dobrogea senatorul Remus Negoi, vicepreședinte în Comisia camerelor reunite ale Parlamentului pentru relația cu UNESCO.

Granița Imperiului Roman era un sistem complex, format din castre, turnuri, valuri de pământ sau ziduri de piatră. Pentru cele mai multe situri arheologice nu s-au făcut săpături, astfel că ele se păstrează sub pământ și sunt vizibile doar ca niște denivelări. Aceste cetăți trebuie să fie cercetate și conservate, iar valoarea lor cultural-istorică să fie recunoscută la nivel internațional, prin înscrierea fortărețelor în Patrimoniul Mondial UNESCO.

April 13, 2021
Cetățile din Tulcea, obiective turistice unice, cu povești extraordinare

Cetățile din Tulcea au numeroase legende și sunt obiective turistice extrem de interesante, amplasate în zone în care peisajele sunt spectaculoase. Argamum, Enisala, Halmyris, Noviodunum, Ibida sau Aegyssus, toate au o poveste și îi așteaptă pe vizitatori să o descopere.

Cetățile din Tulcea, locuri încărcate de istorie și legende

Toate cetățile din Tulcea au o poveste care este fundamentată din punct de vedere arheologic și istoric. În plus, ele sunt amplasate în locuri extrem de frumoase, astfel că devin atractive chiar și pentru cei care nu sunt pasionați de istorie.

”Dacă ar fi ca eu să fac o recomandare pentru câteva din siturile din județul Tulcea ar fi Slava Rusă, de departe cel mai mare oraș roman din Dobrogea.

Dacă ne raportăm la Argamum am putea spune că avem prima așezare urbană de pe teritoriul României.

De asemenea, Isaccea, care este situl care furnizează cea mai mare cantitate de obiecte arheologice și zona în care au fost martirizați cei care propovăduiau noua credință.

Dacă mergem pe epoci ceva mai recente, Enisala nu are egal, atât prin peisaj, cât și prin acel ”cuib de vulturi”, unde este așezat obiectivul istoric și arheologic. Și nu putem să trecem peste bisericuța Sf Atanasie de la Niculițel.

Am punctat 5 dintre obiectivele care, din punctul meu de vedere sunt importante și au o poveste în spate. Asta nu înseamnă că Halmyris nu este la fel de important. Toate au o poveste și așteptăm vizitatorii să descopere aceste povești”, a declarat pentru Discover Dobrogea, șeful Biroului de Arheologie Preventivă din cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale Gavrilă Simion din Tulcea, cercetătorul științific Aurel-Daniel Stănică.

Cetatea Argamum-Orgame, un sit important, într-un loc spectaculos

Una dintre cetățile din Tulcea de care turiștii sunt atrași ca un magnet este Argamum-Orgame. Se spune că orașul Orgame este prima așezare atestată istoric din România, deși mulți specialiști afirmă că Histria este cea mai veche.

”La 8 km de localitatea Jurilovca se află, în punctul Capul Doloșman, cetatea Argamum. Este o cetate grecească, menționată în sec. V de Hecateus din Milet, ca Orgame-Poli, fiind considerată prima așezare cu caracter urban de pe teritoriul României.

Sunt arheologi și istorici care spun că Histria ar fi prima așezare cu caracter urban, dar, dacă ne referim strict la documentele istorice, Argamum este menționată prima dată în secolul al V-lea.

Situl nu este foarte cunoscut, dar turiștii care ajung în acest loc au ocazia să viziteze și punctul de informare de la Cetatea Argamum, unde vor regăsi o serie de date istorice și arheologice.

Într-adevăr și peisajul este spectaculos, stânca de la Capul Doloșman îți oferă o priveliște extraordinară asupra Lacului Razim.

Cei care nu sunt doar iubitori de istorie cunosc faptul că Jurilovca este un punct de plecare spre Gura Portiței. Până în perioada Otomană se naviga foarte mult pe acest lac și se făcea o legătură între cele două canale Dunavăț și Dranov cu Brațul Sfântu Gheorghe, pentru că nu întotdeauna acesta din urmă era propice navigației, în special din cauza înnisipării gurii de vărsare.

Cetatea Argamum le oferă celor care o vizitează un peisaj extraordinar și ne ajută să ne transpunem în timp, pentru că este vorba de epoca romană. Situl a existat între secolele I și sfârșitu sec. VI, aici fiind o așezare urbană de epocă romană foarte importantă, care suprapune vestigiile de perioadă greacă. De asemenea, poate fi vizitată și zona de necropolă”, a precizat cercetătorul științific Aurel-Daniel Stănică.

Cetatea Ibida din Slava Rusă, unul dintre cele mai frumoase sate din Tulcea

Cetatea Ibida este acoperită parțial de satul Slava Rusă, astfel că nu e la fel de spectaculoasă ca multe dintre cetățile din Tulcea.

Totuși, vă puteți bucura de o plimbare prin localitatea Slava Rusă, una dintre cele mai verzi și frumoase din județul Tulcea, împrejmuită de dealuri, cu numeroase case tradiționale, multe dintre ele părăsite.

”În Slava Rusă există una dintre cele mai mari fortificații de epocă romană din Dobrogea, Ibida sau Libida cum spun arheologii. Cetatea este suprapusă parțial de satul actual Slava Rusă.

Cei care merg în zonă pot să viziteze atât perimetrul unde se desfășoară investigațiile arheologice, unde vor vedea atât zona zidurilor de incintă cu turnurile aferente, cât și magaziile de provizii.

Mai există o construcție care ține de necropola orașului roman, pe care arheologii o numesc ”Cavoul Tudorca”. Numele pornește de la cel care a descoperit acest cavou, cercetat ulterior de către specialiști.

Turiștii au ce să vadă și la Slava Rusă. În plus, cei care vizitează mânăstirea Uspenia trec prin această cetate și în felul acesta am pomenit și un alt obiectiv care poate fi vizitat în zonă”, povestește cercetătorul științific Aurel-Daniel Stănică.

Cetatea Enisala, cel mai vizitat obiectiv turistic din Tulcea

Dintre toate cetățile din Tulcea, fortăreața de la Enisala este cel mai vizitat obiectiv turistic din județ. În anul 2020, peste 48.000 de turiști au ajuns la ruinele cetății medievale Enisala.

”Cetatea Enisala, situată pe Dealul Gras, a fost datată în diferite perioade, însă un lucru este clar, că fortăreața a fost ridicată în a doua jumătate a sec. al XIV-lea de către genovezi, cei care controlau traficul comercial în Marea Neagră.

Și aceasta este o zonă cu un peisaj extraordinar, iar de pe Dealul Gras se poate vedea, chiar la poale și zona investigată de arheologi în anul 2013, când am cercetat vechiul sat medieval aflat aici, în vecinătate.

La Enisala avem un punct de informare care este foarte util pentru vizitatori. Aceștia pot afla foarte multe date despre zona arheologică de la Enisala, dar și câteva informații despre rezervațiile naturale din zonă”, spune șeful Biroului de Arheologie Preventivă din cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale Gavrilă Simion din Tulcea, cercetătorul științific Aurel-Daniel Stănică.

Cetatea Halmyris, fortificația romană de la Murighiol

Mulți dintre turiștii care merg spre Murighiol au ca destinație Delta Dunării. Puțini știu însă, faptul că în apropierea localității Murighiol se află Cetatea Halmyris. Merită și ea să fie vizitată, deoarece a fost un punct important.

”Cetatea Halmyris este o fortificație romană, care a existat în perioada cuprinsă între secolele I-VII d.Hr. Este una dintre locațiile care găzduiește basilica în care au fost găsite moaștele primilor sfinți creștini din Dobrogea, Epictet și Astion, dar și situl cunoscut drept ”Satul Corăbierilor”. Aici, a fost descoperit inclusiv portul cetății.

Turiștii care ajung în zonă apreciază și produsele tradiționale preparate de localnici. În Murighiol, dar și la Dunavățul de Jos ori în Mahmudia, vizitatorii pot mânca pește și preparate din pește gătite ca în Delta Dunării, după ce vizitează vestigiile istorice”, am mai aflat de la cercetătorul Aurel-Daniel Stănică.

Cetatea Dinogeția, un important punct turistic

Înconjurată de bălțile și gârlele pe care le formează Dunărea în apropierea localității Garvăn din comuna Jijila, Cetatea Dinogeția este și ea amplasată într-o zonă spectaculoasă.

”Fortăreața romană și bizantină de lângă satul Garvăn a fost locuită în perioada romană, între secolele I-VI și în perioada medie bizantină, între sec. X-XII.

Cetatea Dinogeția este foarte cunoscută datorită investigațiilor arheologice realizate în perioada interbelică, dar și în perioada recentă”, afirmă cercetătorul științific Aurel-Daniel Stănică.

Cetatea Dinogeția este situată pe o mică insulă, denumită de către localnici ”Bisericuța Garvăn”. Fiind amplasată între ape, fortăreața avea avantajul unei apărări naturale.

Turiștii care ajung Dinogeția, una dintre cetățile din Tulcea, pot observa zidul de incintă, care are o grosime de 3 metri și este străjuit de 14 turnuri. De asemenea, vechea fortăreață păstrează și ruinele unei bazilici.

Cetatea Noviodunum, un sit cu numeroase legende

În apropierea cetății Dinogeția, urmând traseul Dunării, ajungem la Isaccea, unde se află fortăreața Noviodunum, foarte accesată în perioada medievală și în cea antică. Cetatea Noviodunum se află pe lista siturilor arheologice din Dobrogea, selecționate pentru evaluare, în vederea includerii în dosarul pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial UNESCO.

”La Noviodunum exista vadul de traversare a Dunării. Era punctul unde Dunărea era cea mai îngustă și putea fi traversată de către cei care voiau să acceseze de la nord la sud sau invers, drumurile din diferitele perioade istorice.

Cetatea Noviodunum este un sit pluristratificat, cu locuire din perioadă preistorică, plecând din perioadă romană, apoi medie bizantină și ulterior perioada otomană.

Interesant pentru vizitatori este să afle că era sediu al Flotei Romane de Dunăre și una din așezările importante ale provinciei Scythia, care avea titlul de municipium. Noviodunum era un oraș destul de important, un loc în care au fost martirizați foarte mulți dintre cei care îmbrățișaseră creștinismul, noua credință apărută în sec II-III d.Hr.

Noviodunum un sit cu o suprafață uriașă, care ajunge undeva la 600 de hectare, însemnând orașul propriu-zis, zona de așezare civilă și zona de necropolă.

A fascinat de-a lungul timpului această zonă, pentru că devenise, la un moment dat, un loc încărcat de legende pentru locuitorii din Isaccea de perioadă otomană.

Oamenii acelor vremuri nu știau că a existat o perioadă și mai veche, astfel că atribuiau cetatea unor căpetenii care treceau prin zonă. Și nu trebuie uitat că pe aici și-a trecut Darius armatele în campania lui contra sciților.

De asemenea, este o zonă în care au ajuns de-a lungul timpului împărați romani și sultani otomani, care au trecut pe la Isaccea să traverseze Dunărea în campaniile lor, iar acestea nu sunt niște legende, ci realități istorice.

Noviodunum și Isaccea, care sunt două locații diferite, cu legende și povești extraordinare, care au în spate și un adevăr istoric”, povestește cercetătorul Aurel-Daniel Stănică.

Există legende pentru fiecare dintre cetățile din Tulcea, însă, ele sunt mai interesante atunci când vizităm ruinele fortărețelor antice și medievale, cu atât mai mult, cu cât ele sunt amplasate în zone foarte pitorești.

March 26, 2021