Veselie, culoare, tradiții din Dobrogea, mâncare delicioasă, lupte tătărești și oameni frumoși, pe toate le-am întâlnit astăzi la Cumpăna, în cadrul evenimentului ”Conviețuire interetnică pe plaiuri dobrogene”. Muzica și dansurile minorităților din Dobrogea s-au îmbinat perfect cu cele mai gustoase și apreciate produse tradiționale. Pentru ca petrecerea să fie completă, a fost încheiată cu luptele tătărești, renumitul Kureș, care a strâns sutele de spectatori pe marginea ringului, iar luptătorii au delectat publicul. În Dobrogea, mozaicul frumos conturat de cele 18 etnii, fiecare cu obiceiurile și datinile tradiționale, constituie elemente ale identității noastre naționale și culturale, iar evenimentul de la Cumpăna le-a pus în valoare.
”Conviețuire interetnică pe plaiuri dobrogene”
Întotdeauna, satul românesc a fost leagănul creației populare, iar oamenii de la țară au avut rolul de a păstra limba strămoșească, obiceiurile, credința și portul popular. Tocmai de aceea, Cumpăna, una dintre localitățile în care întâlnim multe etnii, a organizat pentru a douăsprezecea oară evenimentul ”Conviețuire interetnică pe plaiuri dobrogene”, pe stadionul generos din localitate.
Manifestarea a debutat cu un concurs de artă culinară tradițională, la care au concurat reprezentanți turci, tătari, aromâni, ruși lipoveni și români din localitățile Constanța, Tulcea, Cumpăna, Topraisar, Cogealac, Ghindărești, Beidaud, Tuzla și Lumina. UDTR România, reprezentată prin Filiz Ismail, președintele Organizației de Femei, precum și multe alte filiale UDTR și UDTTMR din Dobrogea au participat cu multă bucurie la manifestare.
Nu a fost o misiune prea ușoară pentru juriu să aleagă câștigătorii, deoarece toate produsele au fost extrem de gustoase și apetisante. Nu au lipsit din program dansurile și cântecele minorităților din Dobrogea, iar copiii și tinerii îmbrăcați în straie tradiționale au făcut deliciul publicului. După muzică și dans au urmat luptele tătărești, renumitul Kureș, sportul tradițional al tătarilor, prin care luptătorii își pun în valoare însușirile fizice și psihice.
Concurs de artă culinară tradițională
Dacă nu ați ajuns niciodată la o astfel de manifestare, o recomand cu multă căldură. Aveți posibilitatea să degustați produsele tradiționale ale diferitelor etnii, mâncăruri pe care, probabil, nu le-ați mai încercat niciodată. O adevărată avalanșă de mirosuri, arome și culori, care nu vă lasă indiferenți.
Fiind vorba de un concurs gastronomic, gospodinele din cadrul minorităților au gătit cele mai bune rețete învățate de la mamele și bunicile lor, pentru a încânta juriul și participanții la eveniment. Primarul comunei Cumpăna, Mariana Gâju a declarat pentru Discover Dobrogea, faptul că a început să organizeze această manifestare în urmă cu 12 ani, deoarece a participat cu gospodinele din localitate la multe concursuri naționale și internaționale, cu meniul intitulat ”Etniile Dobrogei”.
Acesta constă în aperitive, preparate românești și turcești, borș de pește, sărmăluțele în foi de viță cu iaurt, tochitură dobrogeană, iar ca desert, plăcinta dobrogeană și baclavaua turcească. Meniul a inspirat-o să organizeze anual ”Concursul de artă culinară tradițională”, care presupune participarea gospodinelor la competiție, cu mâncăruri specifice din localitățile din Dobrogea. Ele prezintă astfel cele mai bune produse, pregătite conform tradiției. Premiile au constat astăzi în aparatură electrocasnică, utilă femeilor pentru pregătirea altor mâncăruri la viitoarele concursuri, a spus primarul comunei Cumpăna, Mariana Gâju.
UDTR Cumpăna, preparate turcești după rețetele bunicilor
Gospodinele de la Uniunea Democrată Turcă din Cumpăna au pregătit produse turcești după rețetele foarte vechi. Curcubeu pe cerul gurii! Ele au gătit plăcintă turcească cu brânză Yufka, așa cum îi spun musulmanii.
La standul lor am mai văzut Manti, celebrii colțunași cu carne de vită care înoată în iaurt, sarmale de viță cu carne de vită, sara burma, nelipsitele baclavale și sarailii, plăcintă cu brânză, plăcintă creață, kobete sau plăcinte cu carne pe înțelesul nostru, niște prăjituri cu griș foarte apetisante și decorate cu multe fructe, fursecuri, ardei umpluți, vinete cu piept de pui și sos de roșii deasupra. Nici nu este de mirare că doamnele de la UDTR Cumpăna au luat locul întâi în cadrul concursului, toate produsele au fost de nota 10 +.
Jurilovca a adus un aer de Dunăre la concurs
Printre atât de multe mâncăruri turcești și tătărești, icrele, scrumbia marinată și piroșki de la Jurilovca au făcut senzație în rândul publicului. Valentina Koker a precizat pentru Discover Dobrogea că a venit la Cumpăna să încânte papilele gustative ale publicului.
A reușit, pentru că s-a clasat pe locul al doilea. Ea a pregătit icre de crap după o rețetă tradițională rusească, lacherdă sau renumita scrumbie marinată și piroșki, un desert al rușilor lipoveni, făcut din aluat cu umplutură de orez fiert, îndulcit și parfumat cu vanilie, amestecat cu rahat și stafide. Piroșki are forma unei bărcuțe, că a ajuns la Cumpăna tocmai de la Jurilovca, a mai spus Valentina Koker.
Halva făcută în casă, dulcele copilăriei
S-au pregătit foarte mult pentru competiția de astăzi care a avut loc la Cumpăna și femeile din cadrul Uniunii Democrate Turco-Tătare din comuna Lumina. Filiz Ibadula mi-a spus că se prezintă la concurs cu baclavale făcute de femeile din comunitate, kobete cu carne de vită, geantâk cu carne, kobete cu orez și bucăți de carne, un fel de plăcintă cu foarte multe foi, 15 în partea de jos și 13 foi extrem de subțiri, puse deasupra.
Nu a lipsit de la standul UDTTMR Lumina nici halvaua de casă, dulcele copilăriei, cum a precizat Filiz Ibadula. Ea mi-a povestit că atunci când era mică, dacă îi spunea mamei sale că vrea ceva dulce îi făcea halva de casă, preparată din făină și zahăr și se sătura. La același stand am văzut și kârde, plăcințele specific tătărești cu brânză, mărar și ceapă verde, dar și minuni însiropate, rahat și ayran făcut din lapte de vacă, subțiat cu puțină apă și puțin sărat. ”Participarea la acest festival este importantă, pentru că promovăm obiceiurile, ne întâlnim cu diverse comunități, iar tinerii au posibilitatea să danseze, să se distreze și să păstreze tradițiile”, a mai spus Filiz Ibadula.
Tinerii din Topraisar adoră dansurile tătărești, dar și pe cele românești
Președintele Organizației Femeilor Uniunii Democrate Turco-Tătare de la Topraisar, Șeila Gafar a adus la manifestarea de la Cumpăna ”Conviețuire pe plaiuri dobrogene”, atât mâncăruri tradiționale, cât și un ansamblu de dansuri format din 7 fete și 4 băieți. Ea spune că este un eveniment foarte important și participă în fiecare an, la invitația primarului Mariana Gâju. Îi place să prezinte obiceiurile și tradițiile tătărești și spune că tinerii trebuie să le ducă mai departe.
Ailin Sami, o tânără din cadrul ansamblului spune că îi place foarte mult să danseze și să continue tradiția. Ea a participat împreună cu ceilalți colegi la numeroase festivaluri, în țară și în străinătate. În plus, Ailin a precizat că îi plac și dansurile populare românești și face parte și dintr-un ansamblu care există la Topraisar.
Cozonac, plăcinte, șuberek, și alte bunătăți
Mâncarea tradițională românească a fost prezentată de Asociația Gospodinelor din Comuna Cumpăna. Aceasta este formată din aromânce, românce și tătăroaice, care au participat la concurs cu produse ale etniilor pe care le reprezintă: păcintă cu praz, piperki, chiftele de crap, tort din orez, chec, cozonac, plăcintă cu mere și nelipsita plăcintă cu brânză.
Să nu uităm de șuberek, deliciosul preparat făcut de turci și de tătari. Sute de șuberek-uri au preparat 8 doamne de etnie musulmană. Ele s-au pregătit cu multe ingrediente, dar au condimentat preparatele și cu ”dragoste și suflet”, astfel că toată lumea a preferat acest preparat.
Primarul Mariana Gâju a precizat că, deși sunt multe gospodine care au pregătit mâncăruri tradiționale, locul femeii nu este doar la cratiță, ci și acolo unde este locul bărbatului.
Cumpăna, comuna care își deschide porțile pentru toți iubitorii de tradiții
Acest eveniment este foarte important pentru Dobrogea, regiunea noastră bogată, așezată între Dunăre și Mare, spune primarul comunei Cumpăna, Mariana Gâju. Localitatea are locuitori din toate zonele României, dar și peste 1000 de turci și tătari. Practic, musulmanii au fost primii stabiliți pe aceste tărâmuri, a amintit primarul Mariana Gâju. Ea a precizat că localitatea Cumpăna s-a numit inițial Hasi-Duluc și a fost pașalâc turcesc, abia apoi a purtat numele pe care îl are astăzi. Cumpăna a făcut parte din vechiul raion Negru-Vodă, însă ulterior a câștigat personalitate juridică și a devenit comună de sine stătătoare.
”Îi respectăm pe cei peste 1000 de etnici musulmani, turci și tătari, sunt frații noștri. Tocmai de aceea, în urmă cu 12 ani am pus bazele acestei manifestări, intitulată ”Conviețuire interetnică pe plaiuri dobrogene”. Inițial, am dorit să organizăm acest eveniment doar cu locuitorii comunei noastre și numai pentru ei. Ne-am dat seama că nu putem trăi singuri, într-un cerc închis și trebuie să deschidem larg porțile comunei, pentru prieteni dragi, oameni care iubesc tradițiile la fel de mult cum iubesc religia. Și astfel i-am invitat pe toți frații din localitățile celor două județe Constanța și Tulcea, întrucât multiculturalitatea este foarte importantă. Părinții vin însoțiți de copii, pentru a-i învăța pe cei mici care le sunt rădăcinile, de unde vin și încotro se îndreaptă”, a precizat edilul-șef al comunei Cumpăna, Mariana Gâju.
Kureș, luptele tătărești care atrag publicul
Toți participanții la evenimentul ”Conviețuire interetnică pe plaiuri dobrogene” au așteptat cu nerăbdare luptele tătărești. Zeci de tineri s-au înscris în competiție, însă doar doi, câte unul de la fiecare categorie, au reușit să primească berbecii oferiți drept premiu. Pe lângă berbec, fiecărui câștigător i-a fost oferit și un bayrak, un pom mic sau o creangă de copac împodobită cu haine, prosoape și broderii. Conform tradiției, cei care ies pe locul întâi trebuie să ridice berbecul și să danseze cu el în spate pe muzică tradițională.
Primarul comunei Cumpăna spune că luptele Kureș sunt un sport al bărbăției și reprezintă cea mai curată întrecere, în care nu există lovituri și nu ai voie să ții adversarul decât de un brâu care este înfășurat în jurul mijlocului. Kureș este un gen de luptă înrudit cu artele marțiale precum Judo sau Sumo. Regulile sunt simple: arbitrul de ring, după ce îi leagă bine pe ambii luptători cu o centură specială în jurul brâului fluieră începutul luptei. Oponenții se prind cu ambele mâini de centura adversarului și încearcă să îl trântească pe celălalt pe spate. Este permisă orice mișcare, cu o singură condiție: aceea ca niciunul dintre luptători să nu scape din mână centura adversarului. Luptătorii intră în ring după categorii, iar arbitrii aleși au datoria să amintească regulamentul de desfășurare al Kureș-ului. Apoi, se pregătesc premiile pentru cei care vor câștiga finala: berbecul, steagul, îmbrăcăminte, basmale, broderii specifice.
Învingătorul primește în dar un berbec, pe care îl joacă în fața spectatorilor, ridicându-l deasupra capului, dovedindu-și astfel puterea și calitățile de pehlivan, am aflat de la primarul Mariana Gâju.
Oaspeți de seamă la evenimentul care adună etniile laolaltă
La manifestarea de la Cumpăna au încântat publicul cu numeroase momente artistice, ansamblurile comunităților de greci, turci, tătari, români și ruși lipoveni. Reprezentanții autorităților locale s-au bucurat de participarea multor oaspeți de seamă, printre care viceconsulul Consulatului General al Republicii Turcia la Constanța, Hassan Erdogan și reprezentantul Ambasadei Turcia în România Bekir Usal.
Acesta din urmă a declarat că evenimentul care a avut loc astăzi la Cumpăna, reprezintă oglindirea frăției și prieteniei care există între cele două popoare. ”Manifestarea de astăzi nu este doar o expoziție de artă culinară, ea depășește cu mult acest aspect, este de fapt un eveniment cultural de excepție și mă bucur că pot fi prezent aici”, a mai spus ambasadorul.
Este important faptul că minoritățile doresc să își promoveze tradițiile, astfel că în fiecare an crește numărul participanților la manifestarea ”Conviețuire interetnică pe plaiuri dobrogene” de la Cumpăna. E un lucru firesc, dacă ne gândim că în Dobrogea sunt 18 minorități, iar obiceiurile trebuie duse mai departe, pentru a nu fi uitate.
