Discover Dobrogea

Tag: turism

Destinația Mamaia Constanța este promovată și în sezonul toamnă-iarnă

Sezonul estival s-a încheiat, însă reprezentanții Organizației de Management al Destinației Mamaia-Constanța continuă acțiunile de promovare, atât pe plan național, cât și internațional. Vara aceasta s-a înregistrat o creștere a numărului de turiști care au preferat să petreacă un sejur în Mamaia, iar cifrele oficiale vor fi făcute publice în curând.

Destinația Mamaia Constanța va fi promovată la târgurile internaționale

Recent întorși de la Târgul de Turism din Italia, de la Rimini, reprezentanții OMD Mamaia Constanța se doresc să promoveze destinația turistică și în alte țări.

„Ne pregătim pentru Târgul de Turism de la Lodra, cel mai mare din lume, unde am fost și anul trecut. Dorim să ne integrăm și noi în acest circuit turistic al tour-operatorilor, al companiilor aeriene low-cost, al jurnaliștilor specializați în turism, al companiilor media interesate. Din acest motiv mergem și anul acesta, la începutul lunii noiembrie, la Târgul de Turism de la Londra.

Ulterior, la finalul lunii noiembrie vom fi prezenți la Varșovia, care are un târg foarte bun, iar România este o țară foarte respectată în Polonia, din punct de vedere al turismului. Ministerul Turismului este partener principal acolo și în Varșovia avem două târguri, la distanță de câteva zile – unul al Camerei de Comerț și Turism a Poloniei, unde participă doar tour-operatorii și agențiile de turism și al doilea este târgul mare de turism al Poloniei, un eveniment cu public, la care participă profesioniștii în domeniu. Și în Polonia vom participa pentru a doua oară.

În primăvară vom merge încă o data și la Berlin și la Paris, pentru a seta ceea ce am contactat anul acesta și, eventual, la Viena.

Deocamdată participăm doar la târgurile de turism din Europa, pentru că încercăm să intrăm cu stațiunea Mamaia, ușor, ușor, în Europa.

Toate acțiunile pe care le-am avut pentru promovarea stațiunii Mamaia pe plan internațional vor avea rezultate și se vor vedea în numărul de turiști străini care aleg destinația în 2025. Activitatea noastră de promovare din anul 2023 se vede în numărul de turiști români.

Feed-back-ul este unul foarte, foarte bun, suntem încântați de ce am realizat și consider că am fost și economi, am reușit să ne organizăm și să punctăm eficient cu sume relativ mici.”, a declarat pentru Discover Dobrogea, președintele OMD Mamaia Constanța, George Măndilă.

Stațiunea Mamaia este relativ izolată, în lipsa unor curse aeriene spre și dinspre Europa

Prima întrebare a tour-operatorilor străini este, pe bună dreptate, cum ajung turiștii în stațiunea Mamaia. Se discută de foarte mult timp despre modul în care poate fi crescut numărul de curse pe Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu, astfel încât accesul pe litoralul românesc să fie mult mai facil, atât pentru turiștii străini, cât și pentru cei din țară. Au fost găsite câteva soluții, dar nu pe termen lung.

„În componența delegațiior noastre la târgurile de turism din Europa, la care am participat, a fost și un reprezentant al Aeroportului Internațional Mihail Kogălniceanu, respectiv directorul comercial, Laurențiu Oprescu, pentru a putea lucra profesionist. Unul din obiectivele strategice ale OMD Mamaia Constanța este să introducem noi curse pe Aeroportul Kogălniceanu, pentru a se putea ajunge cât mai repede în destinație. Dacă pe traficul rutier și feroviar avem o conexiune excelentă cu Bucureștiul, pe conexiunea aeriană suntem deficitari. Stațiunea Mamaia este într-o oarecare izolare aeriană, pentru că nu sunt curse pe Aeroportul Kogălniceanu. Europa este un continent mic, zborurile au o durată redusă, astfel că turiștii nu pot consuma peste 3 ore, din momentul în care aterizează pe Otopeni, pentru a ajunge în Constanța.

Între timp am mai avansat în discuții, la întâlnirile care au avut loc cu cei de la LOT, Wizz Air și Turkish Airlines. Deocamdată, puterea financiară a OMD-urilor, fie el Mamaia Constanța, fie cel județean, sunt reduse, bugetele sunt foarte mici. Soluția ar fi intervenția Consiliului Județean, însă, nu este exclus să fie reticent, având în vedere experiența negativă din anii precedenți.

Trebuie văzut la ce mod pot fi acoperite în mod legal aceste cheltuieli, deoarece puterea financiară a Consiliului Județean este foarte mare față de a noastră. El ar putea să facă acest lucru, încât să apară curse pe Kogălniceanu, de mai multe ori pe săptămână, din țările țintă, pentru că este foarte important să ai curse din Germania, din Anglia, Italia, Austria și Polonia, cu operatorii din țările respective.

Introducerea unei curse noi durează cam doi ani, fiindcă generează costuri și este nevoie de promovare și continuitate.”, a precizat pentru Discover Dobrogea, președintele OMD Mamaia-Constanța, George Măndilă.

Curba de creștere este una lentă în stațiunea Mamaia, atât la turiștii români, cât și la cei străini, fiindcă nu se pot face lucruri extraordinare peste noapte, iar competiția, atât pe piața internațională, cât și pe cea internă, este una foarte dură și acerbă. În plus, pachetele trebuie să le ofere turiștilor experiențe diferite și inedite, pentru că vacanțele clasice, bazate doar pe cazare, masă și plajă, nu mai sunt atractive pentru turiști.

October 20, 2024
Sfântu Gheorghe, un loc magic pentru turiștii care ajung în Delta Dunării

Odinioară un sat cu niște colibe sărăcăcioase, construite din lemn și stuf, Sfântu Gheorghe a devenit un loc magic pentru turiștii care ajung în Delta Dunării. Cea mai lungă plajă de pe întreg litoralul românesc, spectacolul vărsării Dunării în mare, liniștea, mâncarea bună, poveștile pescărești, toate îi atrag pe vizitatori la Sfântu Gheorghe.

Potrivit legendelor, denumirea localității Sfântu Gheorghe a fost dată de un pașă

Denumirea localității, potrivit legendei, a fost dată de un pașă. Se spune că în anul 1821 a ajuns în sat o corabie turcească de război.

Pescarii și ciobanii petreceau la sărbătoarea de Sfântu Gheorghe, astfel că în localitate era mare veselie și răsunau cântece frumoase.

Atunci, pașa a botezat satul ”Katarlez”, adică Sfântu Gheorghe. După revenirea Dobrogei la țară, localitatea a preluat numele vechii biserici.

Sfântu Gheorghe, cea mai lungă plajă, locul în care Dunărea se varsă în mare

Între Sfântu Gheorghe și Sulina se află cea mai întinsă plajă de pe litoralul românesc al Mării Negre.

Plaja sălbatică are o lungime de 30 de kilometri și este foarte lată. Deși este situată la aproximativ 2 kilometri de sat, plaja de la Sfântu Gheorghe este apreciată de turiști, datorită nisipului foarte fin.

Este atât de generoasă, încât au loc, fără probleme, atât oamenii, cât și caii care pasc cuminți, în liziera de la marginea plajei.

Cei care ajung în satul de pescari ucraineni, situat pe cel mai vechi braț al fluviului nu ratează o vizită la gura de vărsare a Dunării în Marea Neagră, unde, dacă au noroc, pot vedea și delfinii care se joacă în apă.

Sfântu Gheorghe, localitatea cu pescari ucraineni

Ucrainenii au venit în Sfântu Gheorghe încă din cele mai vechi timpuri. Pescuitul sturionilor a fost o activitate tradițională pentru pescarii din localitate, însă, din anul 2006 a fost impusă prohibiția la această specie de pește.

”Am prins, împreună cu fratele meu acum vreo 20 de ani, un morun de 240 de kilograme, cu 60 de kg de icre. A fost cel mai mare morun pe care l-am capturat. L-am prins la carmace și abia l-am scos și l-am pus în barcă. Morunul se prinde când este furtună mare sau când sunt curenți mai puternici.

Pentru un kilogram de icre negre primeam de la cherhana 100 de lei. Icrele negre nu se plăteau pe cantitate, ci pe calitate, care era de 3 categorii. Ele se deosebeau după culoare și formă.

Cele care erau înainte de a fi depuse aveau boabele mai sparte, iar icrele de calitatea întâi erau ca bilele de rulment.

După ce prindeam peștele îi tăiam burta, scoteam icrele și aveam o sită rotundă cu plasă deasă și le frecam, iar boabele cădeau într-un vas cu apă curată și rămânea pielița. Pielița aceasta pe care mai rămâneau câteva icre o duceam acasă. Mama o fierbea și făcea cu ea chiroști sau plăcintă. Ce bune erau!”, a povestit pentru Discover Dobrogea, un barcagiu, fost pescar din Sfântu Gheorghe.

La cherhanaua veche din Sfântu Gheorghe se lucra la foc continuu, acum este părăsită

Cherhanaua veche din Sfântu Gheorghe le trezește amintiri plăcute pescarilor care au lucrat acolo. Până în 1990 acolo lucrau peste 300 de pescari care munceau în ture și prindeau pește non-stop, de la mare sau din Dunăre. Acum, clădirea este lăsată în paragină iar două din bărcile mari cu care brigăzile de pescari ieșeau la pescuit plutesc liniștite în fața cherhanalei.

”Cu bărcile mari ieșeau la pescuit multe brigăzi care prindeau zilnic, 14-15 tone de hamsie și stavrid. Veneau și pescarii de apă dulce, care prindeau crap, somn, babușcă și multe alte specii. Se prindea și sturion pe vremea aceea, dar acum este prohibiție.

Până la revoluție erau vreo 500 de pescari care lucrau la cherhana și se pescuia non-stop. Lucrau și femei și elevii care făceau practică. Femeile cărau gheață, puneau peștele la sare sau la afumat ori preparau icrele. După 1990 cherhanaua a fost scoasă la licitație și a fost cumpărată de un localnic din Sfântu Gheorghe, dar nu a mai fost folosită.

În incinta cherhanalei era și o afumătorie pentru pește, era și o lăptărie, pentru că exista o fermă de vaci. Tot aici erau și cabane în care pescarii își depozitau ustensilele, mâncau o ciorbă de pește, beau un rachiu și apoi plecau acasă.

Iarna, peștele era transportat cu căruța, iar când Dunărea îngheța, el era dus cu săniile, pe gheață, până la Tulcea sau la Galați, unde era vândut.

La cherhana era foarte frumos, erau plantați trandafiri și pomi fructiferi, arăta ca o gospodărie bine întreținută. Aici venea și Ceaușescu în vizită, împreună cu tot activul de partid.

Tot la cherhanaua veche era o clădire în care lucrau meseriași, maragozi, care reparau bărcile din lemn când acestea se stricau. Acum sunt maximum 100 de pescari la Sfântu Gheorghe” a afirmat fostul pescar, care acum lucrează ca barcagiu în Sfântu Gheorghe.

Pe vremuri, la Sfântu, icrele negre se mâncau cu lingura

Pe vremuri, icrele negre se mâncau cu lingura, la Sfântu Gheorghe și erau folosite în multe preparate, inclusiv în plăcintă. De 16 ani însă, este prohibiție la sturion, iar localnicii nu mai au voie să îl pescuiască.

Turiștii care merg o dată la Sfântu Gheorghe revin pentru peisajele frumoase, dar și pentru liniștea din localitate și mâncărurile tradiționale. Storceagul este preparatul vedetă, chiar dacă el nu mai este făcut din sturion.

Nici plachia, saramura, ciorba de pește, peștele prăjit, sarmalele sau ardeii umpluți cu pește nu sunt ocolite însă de vizitatori.

Turiștii care ajung în Sfântu Gheorghe nu se plictisesc

Turiștii care doresc să aibă o vacanță liniștită, aleg plaja de la Sfântu Gheorghe, în locul plajelor aglomerate din celelalte stațiuni de pe litoralul românesc. De altfel, Sfântu Gheorghe este o localitate pe care turiștii o vizitează, indiferent dacă se cazează sau nu acolo, deoarece este inclusă în traseele turistice în Delta Dunării, care sunt promovate și de GAL Delta Dunării, în cadrul mai multor proiecte cu finanțare europeană.

Pe durata unei vacanțe în această localitate mică situată între Dunăre și mare, vizitatorii nu se plictisesc. Ei pot face plimbări cu barca pe canalele din Delta Dunării, unde peisajul devine un minunat spectacol pe care natura îl dăruiește cu generozitate. Insula Sahalin, cu rezervația ei de pelicani este un punct de atracție pentru iubitorii de păsări.

Sfântu Gheorghe nu și-a pierdut farmecul tradițional

Înainte de 90 veneau puțini turiști la Sfântu Gheorghe și stăteau la localnici, deoarece nu erau pensiuni sau hoteluri în localitate. Acum, însă, lucrurile s-au schimbat și, pe an ce trece, tot mai mulți români sunt atrași de magia oferită de această localitate tradițională. Oferta de cazare este diversificată, astfel că turiștii își pot petrece sejurul, fie la unități de cazare de 4 stele, cum este și Green Village, până la pensiuni de câteva margarete sau chiar în casele localnicilor.

”În Sfântu Gheorghe avem unități de cazare autorizate ca pensiuni sau ca locuințe de închiriat și anual crește numărul acestora, deoarece sunt mulți turiști care vin vara la noi. De regulă, cei care ajung aici, fie stau pentru sejururi de o săptămână sau chiar mai mult, fie trec doar să viziteze localitatea, pentru că la Sfântu Gheorghe nu se mai ajunge cu pasagerele, ci doar cu bărcile rapide.

Cei care preferă Sfântu Gheorghe au devenit turiști fideli și revin anual, atât pentru plaja sălbatică, dar și pentru mâncarea bună și liniștea oferită în localitatea noastră tradițională, care nu și-a pierdut încă farmecul și nici nu ne dorim să devină comercială.
În perioada iunie-august în Sfântu Gheorghe vin cam 1000 de turiști zilnic, unii doar pentru o scurtă vizită, alții care se cazează aici”, a declarat pentru Discover Dobrogea primarul comunei Sfântu Gheorghe, Valentin Sidorencu.

Turiștii care ajung în Sfântu Gheorghe apreciază gastronomia locală

Turiștii care doresc o vacanță liniștită și mâncăruri preparate cu pește proaspăt, merg Sfântu Gheorghe, pentru o săptămână sau chiar două.

”În mod special, turiștii preferă storceagul, pe care în trecut îl făceam cu sturion. Pentru că acum este prohibiție îl facem cu somn sau calcan, pește mai ferm și foarte gustos în storceag.

Cei care ajung aici sunt încântați de produsele tradiționale pe care le preparăm. Ciorba de pește nu lipsește, dar preparăm des și pește la grătar, scrumbie la grătar, plachie, socordolea, ardei umpluți și sarmale de pește. Tot ce se poate găti din carne se face și din pește”, a precizat pentru Discover Dobrogea Irina Hordei, o localnică din Sfântu, care face parte și din Ansamblul Ciorne More.

September 19, 2022
În Delta Dunării este o atmosferă magică și liniștită acum

Viețuitoarele din Delta Dunării sunt cele mai fericite în această perioadă. Rar le mai deranjează motorul vreunei bărci, iar de la terasele unităților de cazare nu se aude gălăgie. Am ajuns în week-end în deltă în interes de serviciu și singurele zgomote pe care le-am auzit au fost cele făcute de păsări și de broaște. Este o atmosferă magică, așa cum rar întâlnești. Pare un loc pustiu, cu aer curat și acaparat doar de păsările încântate că pot cuibări în liniște.

Delta Dunării este doar a păsărilor și a localnicilor

Hoteluri și pensiuni închise, bărci trase la mal și o liniște apăsătoare. Cam așa am putea descrie atmosfera din Delta Dunării în această perioadă.

Pe de altă parte însă, păsările care cuibăresc acum în deltă se plimbă fără teamă pe toate canalele, iar cele care au deja pui îi învață cum să se descurce în viață. Pentru înaripate, aceasta este perioada în care au nevoie de multă liniște.

Restricțiile impuse de autorități pentru prevenirea răspândirii infecției cu Covid-19 este ca o gură de oxigen pentru viețuitoarele din Delta Dunării.

Delta Dunării pare a fi în întregime o zonă strict protejată. În acest timp, în care cu toții ne aflăm în izolare la domiciliu, atmosfera este ca în vremurile bune ale deltei. Vremuri în care oamenii simțeau și respectau natura.

Mulți dintre noi nu știu că în urmă cu câteva zeci de ani, pescarii vorbeau în barcă doar în șoaptă, pentru a nu deranja viețuitoarele. Chiar și copiii erau învățați de mici să nu clipocească apa cu ramele, pentru a nu speria păsările și peștii.

Turismul suferă, păsările se bucură

Pierderile investitorilor în turism sunt foarte mari din cauza pandemiei de Covid-19. Nu putem observa totuși, faptul că toate vietățile din Delta Dunării sunt în elementul lor în această perioadă și se bucură că pot cuibări liniștite.

Este un calm cu care, probabil, nici ele nu sunt obișnuite, dar situația nu le deranjează deloc. Nu doar agenții economici suferă că nu își pot deschide unitățile de cazare. Și turiștii sunt nerăbdători să viziteze delta și să stea cât mai mult în natură, după o perioadă lungă de izolare.

Păsările cântă, broaștele orăcăie

Nu este ușor să descriu zgomotele pe care le-am perceput zilele acestea în Delta Dunării. M-am trezit la ora 4.30 două zile la rând, pentru a fotografia răsăritul pe canalele din incinta Holbina Trei Bibani.

În zorii zilei am auzit puii păsărilor, care, probabil, țipau de foame, cu vocile lor subțiri, dar convingătoare. Apoi, au început să orăcăie broaștele, care țineau un concert de zile mari. Abia după răsăritul soarelui am putut asculta discuțiile purtate de păsările adulte, fără să înțeleg nimic, desigur.

Atâta liniște nu a mai fost în deltă din anii 90

Fotograful Mihai Baciu mi-a povestit că a ieșit foarte rar cu barca în deltă, în această perioadă de criză.

”Este o liniște incredibilă, pe care nu am simțit-o și trăit-o de prin anii 90, când erau 2-3 motoare în toată delta. Este o liniște fenomenală, e foarte frumos și atât de bine! În Dobrogea sunt cam 350 de specii de păsări, iar aproape 200 dintre ele migrează și cuibăresc în regiune. Sunt foarte multe viețuitoare și mă bucură cumva că au parte de o migrație liniștită anul acesta.

Anii trecuți a fost un dezastru, cel puțin în zona Vadu, produs de așa-zișii turiști de week-end care vin cu ATV-uri și sperie păsările” a povestit pentru Discover Dobrogea fotograful Mihai Baciu.

În Delta Dunării există 20 de zone strict protejate

În Rezervația Biosfera Delta Dunării sunt 20 de zone strict protejate, în care sunt luate măsuri speciale de conservare, iar oamenii nu au acces.

De asemenea, în deltă sunt 30 de ecosisteme, 23 naturale și 7 antropice. ”În zonele protejate este permisă doar cercetarea și monitorizarea evoluției fenomenelor de dezvoltare a biodiversității, a fenomenelor naturale și geomorfologice. Ele sunt înconjurate de zone verzi, zone tampon, pentru a limita impactul omului în perimetrul lor.

Doar puține dintre ele, precum pădurile Letea și Caraorman pot fi vizitate într-un mod organizat, iar accesul este permis doar în câteva locuri, pentru a nu fi afectat echilibrul”, a declarat pentru Discover Dobrogea Liliana Ivancenco, director executiv Direcția Administrare Patrimoniu, Educație Ecologică și Relații Internaționale din cadrul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării.

Mi-ar plăcea să cred că în cele două luni în care am fost izolați și am tânjit cu toții după plimbările în parcuri și în rezervațiile naturale, am înțeles cât de importantă este natura pentru noi și vom învăța să o respectăm.

May 12, 2020
Istoria Farului Genovez, monumentul care în 160 de ani nu a ratat niciun răsărit

Istoria Farului Genovez este lungă, pentru că el veghează de 160 de ani zona Peninsulară a Constanței și are o poveste foarte interesantă, care merită să fie cunoscută de toată lumea. De altfel, în orice port farurile au fost importante încă din antichitate, de la legendarul far din Alexandria. Deși a fost construit mult mai târziu decât perioada în care au fost identificați genovezii ca mari neguțători și corăbieri pe Marea Neagră, farul își are istoria lui. Faptul că memoria colectivă a perpetuat acest nume, înseamnă că Farul Genovez are nu numai o legendă asumată, dar reflectă și importanța pe care constănțenii din secolele trecute au dat-o acestei construcții.

Istoria Farului Genovez, monumentul care a dat numele străzii pe care este ridicat

Farul Genovez era atât de important, încât, la un moment dat, strada pe care era amplasat îi purta numele. Clădire emblematică a Constanței, farul a funcționat timp 53 de ani, între 1860 și 1913 și a fost declarat stins, după ce rolul de ghidare a navelor spre Portul Constanța i-a revenit Farului Carol I, amplasat în capătul digului din port.

Farul Genovez a fost reaprins în februarie 2020, după 107 ani în care nu a mai luminat, însă becurile monumentului istoric au doar un rol decorativ.

Povestea Farului Genovez

Farul genovez a fost construit, de fapt, de o companie engleză coordonată de un constructor armean. În secolul al XIII-lea genovezii au reușit să obțină concesiunea pe Marea Neagră, din partea Imperiului de la Răsărit, marele Imperiu Bizantin. Ei au dominat aceste ape construindu-și porturi pe malul mării, dacă acestea nu existau. La vremea respectivă s-a făcut un ”cheul genovez”, care se pare că a rezistat multe secole și tot atunci s-a construit și farul, a declarat pentru Discover Dobrogea directorul Muzeului de Artă Constanța, Doina Păuleanu.

Cheul era chiar în zona portului, dar farul trebuia să lumineze intrarea din port și era amplasat sus pe mal, pentru că faleza a fost construită la începutul secolului XX. Unii dintre cercetătorii acestui monument spun că inițial, farul nu a fost ridicat unde este acum. În orice caz, în secolul al XIII-lea a existat un far care poate că a ocupat locul farului de astăzi, dar a cărui memorie s-a perpetuat ca nume în timp, a precizat criticul de artă Doina Păuleanu.

Imperiul Otoman și-a dat acordul pentru construirea farului

Kustenge a intrat în atenția imperiilor importante din cea de-a doua jumătate a sec. al XIX-lea, odată cu Războiul Crimeei. Acesta a reașezat lucrurile la Marea Neagră, dar în același timp a focalizat atenția puterilor europene zonei, foarte importantă atunci pentru navigație. Pe aici putea fi adus grâul din Principate și apoi să fie distribuit în lumea largă. Astfel, navigația pe Dunăre trebuia înlesnită, pentru că era îngreunată de existența unui baraj de nisip la Sulina.

Corăbiile care intrau din Marea Neagră întâlneau acest baraj de nisip și cele care veneau de pe Dunăre, de asemenea puteau fi blocate de bara de la Sulina. Atunci, un consorțiu englez a obținut din partea Imperiului Otoman acordul de a construi calea ferată Boğazköy-Kustenge, acum Cernavodă-Constanța, de a reconstrui și mări Portul Constanța și de a-și realiza câteva dintre atelierele și clădirile de care aveau nevoie sus pe deal, unde acum este B-dul Elisabeta și astfel au obținut o parte consistentă din terenul orașului Kiustenge. În cadrul lucrărilor s-a realizat și Farul Genovez, iar cel care a coordonat lucrările farului a fost un ofițer francez de origine armeană, Artin Aslan, implicat activ în războiul Crimeei.

În secolul al XIX-lea au fost construite 152 de faruri

Criticul de artă Doina Păuleanu a făcut o documentare mai amplă în privința Farului Genovez. Ea a descoperit câteva lucruri și mai interesante în spatele acestei povești. Este vorba despre personajul Maris Michelle, care a fost un comandant francez de navă, spune Doina Păuleanu. Ea a precizat că Maris a reușit să devină nu numai pașă, ci și beylerbeyi, făcut de sultanul de la Constantinopol, dar a fost în același timp înobilat și drept conte palatin. Maris Michelle, care era comandant pe ruta Levantului a reușit la un moment dat să evite un naufragiu și l-a convins pe Napoleon al III-lea să insiste pe lângă sultanul de la Constantinopol să-i concesioneze reconstrucția sau construcția farurilor din Imperiul Otoman.

A obținut acceptul, astfel că s-au realizat 152 de faruri, începând din anul 1855. Astfel, este posibil ca monumentul să fi fost ridicat atunci, de către Compania Engleză condusă de armeanul Aslan. A fost emisă această ipoteză, deoarece echipa era coordonată de John Trevor Barkley, un inginer vestit pentru construcțiile sale în această zonă. Tocmai de aceea sunt specialiști care apreciază că actualul far ar fi avut o construcție anterioară, poate mai puțin rezistentă decât cea făcută de Maris Michelle, personaj absolut legendar, spune Doina Păuleanu.

De ce a rămas celebru Farul Genovez?

Puterea maritimă a acestei zone a fost foarte mare în secolul al XIX-lea. Trebuie să ne gândim că golful natural în care era adăpostit Portul Constanța a fost destul de modest ca dimensiuni și nu putea fi folosit intensiv decât dacă se făceau lucrări de extindere și modernizare. Ca atare, genovezii au fost cei care, după perioada antică au construit în Portul Constanța și au făcut comerț. Atunci, Constanța, parte a Imperiului Bizantin, care a înlocuit vechiul nume Tomis devine o zonă importantă, un loc în se face comerț extrem de activ.

Criticul de artă Doina Păuleanu spune că acea perioadă a rămas fixată în istorie, după care, o altă epocă redevine importantă în istoria cetății, atunci când s-au construit atât calea ferată Cernavodă-Constanța, cât ci și Portul Constanța, în varianta sa modernă, de la sfârșitul sec. al XIX-lea. Constanța a redevenit o zonă portuară importantă, odată cu lucrările Companiei Engleze, după câteva secole în care își pierduse din însemnătatea maritimă, a precizat criticul de artă Doina Păuleanu.

Farul Carol I succesorul Farului Genovez

Farul Carol I a fost construit odată cu Portul Constanța și a făcut parte din marele proiect coordonat de Anghel Saligni. De altfel, un port de anvergura celui structurat atunci nici nu se putea să nu aibă un far mare, care lumina mult mai puternic decât cel de pe Bulevardul Elisabeta, a declarat pentru Discover Dobrogea criticul de artă Doina Păuleanu. Farul Carol I a fost inaugurat odată cu lucrările portului.

Un alt lucru interesant este că farul avea o efigie care îl reprezenta pe Carol I, efigie care, din păcate, a fost distrusă în perioada comunistă. Ea a fost făcută de unul dintre primii sculptori care fac tranziția dintre perioada medievală și cea modernă, Wladimir Hegel. Hegel era de origine poloneză, dar s-a stabilit în România și a devenit profesorul marilor sculptori de mai târziu. El a întemeiat, cumva, școala națională de pictură din această perioadă, mai spune Doina Păuleanu.

Dacă vă plimbați seara sau dimineața devreme, înainte de răsăritul soarelui pe B-dul Regina Elisabeta sau pe strada Remus Opreanu din Constanța, veți putea observa cum luminează Farul Genovez. Acest obiectiv turistic este încadrat ca monument istoric și a fost reaprins în februarie 2020, după 107 ani în care a fost declarat stins. Nu este un far funcțional pentru navigație și nu va fi introdus în hărțile maritime, pentru că lumina lui nu influențează navigația, ea fiind mai mult decorativă.

February 25, 2020
Oferte early booking pentru paradisul dintre ape – Delta Dunării și Dobrogea de Nord

Poveștile frumoase se scriu cu oameni deosebiți, creativi, prietenoși și lipsiți de aroganțe, care își pun și sufletul pe masă. Am fost zilele acestea la standul Delta Dunării și Dobrogea de Nord, care nu putea lipsi de la Târgul de Turism al României și am poposit acolo o vreme, alături de reprezentanții Asociației de Promovare Delta Dunării. Este greu să te dezlipești de oamenii frumoși, care fac tot ce pot pentru ca regiunea lor să fie foarte cunoscută și apreciată la adevărata ei valoare. Am întâlnit acolo meșteșugari care pregătesc lucrări de artă inedite, agenți economici și administratori ai multor localități care își prezintă atracțiile turistice în cel mai plăcut mod cu putință, dar l-am observat și pe ambasadorul Deltei Dunării, campionul Ivan Patzaichin, care întotdeauna își face timp pentru promovarea zonei pe care o iubește.

Ivan Patzaichin vă așteaptă în Delta Dunării

De la standul județului Tulcea la Târgul de Turism nu a lipsit, cum vă spuneam, campionul Ivan Patzaichin.

El este ambasadorul Deltei Dunării și promovează un turism responsabil, atât prin Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, cât și prin proiectul ”Descoperă RowMania – România văzută din barcă”, pe care l-a lansat de 10 ani.

Multiplu campion la canoe, Ivan Patzaichin promovează mișcarea în aer liber prin sportul cu vâsle și ecoturismul, dar ne îndeamnă să înțelegem și să interpretăm natura, să o iubim și să nu o distrugem. El îi invită pe vizitatori în Delta Dunării, ”nu pentru o zi, ci pentru cel puțin 4-5 zile, astfel încât să vedeți cum arată acest loc mirific”.

Holbina Trei Bibani deschide sezonul turistic în Delta Dunării

În Delta Dunării, sosirea păsărilor migratoare și începerea competițiilor de pescuit sportiv dau startul deschiderii sezonului turistic.

Păsările călătoare vor ajunge în deltă la începutul lunii martie, cam în aceeași perioadă în care este organizat primul concurs de pescuit în regim catch&release din acest sezon, la resort-ul Holbina Trei Bibani.

Pikemaster Pikechallege a devenit deja un concurs tradițional la Holbina Trei Bibani și este programat pentru perioada 13-15 martie. Așadar, pe 13 martie putem spune că începe în mod oficial sezonul turistic în Delta Dunării, așteptat atât de mult de pescarii amatori sau profesioniști, dar și de iubitorii de natură.

Gastronomia deltaică, cea mai apreciată la Târgul de Turism

O mulțime de vizitatori trec pe la standul Delta Dunării și Dobrogea de Nord, atât pentru oferte în această regiune de poveste, cât și pentru a degusta minunatele produse tradiționale deltaice. Organizatorii le oferă cu generozitate celor care le trec pragul la târg, pește afumat, marinat, șuncă de pește, celebra plăcintă dobrogeană, tot felul de bunătăți, dar și vinuri de la cramele din județul Tulcea.

Este imposibil să nu ți se facă dor de localitățile liniștite, situate între apele Dunării, prin care ai fost și în care dorești să te reîntorci sau în care ți-ai dori să ajungi, atunci când vezi pliantele și îi auzi vorbind pe cei care le prezintă.

Oferte early-booking în Delta Dunării

Ce-i frumos și lui Dumnezeu îi place, iar Delta Dunării, fiind o zonă parcă desprinsă din Rai este foarte căutată de turiști. Agenții economici își prezintă ofertele, atât pentru sărbătorile Pascale, cât și pentru întregul sezon turistic din acest an, la standul Delta Dunării și Dobrogea de Nord.

Am aflat de la președintele Asociației de Management al Destinației Delta Dunării, Cătălin Țibuleac, faptul că proprietarii de hoteluri și de pensiuni s-au pregătit deja pentru turiști, iar pentru Paște gradul de ocupare este de aproximativ 55%. La standul județului Tulcea veți găsi oferte și puteți face rezervări pentru unitățile de cazare din localitățile Murighiol, Sulina, Uzlina, Crișan, Lunca, Gura Portiței, Jurilovca, Vișina și nu numai.

AMDTDD dorește să atragă mai mulți turiști străini

Dacă până de curând Delta Dunării era promovată în special de turiștii români sau străini care o vizitau, de aproape trei ani, acest paradis dintre ape are un înger păzitor, numit Asociația de Management al Destinației Delta Dunării. Prin proiectele vizionare ale membrilor asociației, județul Tulcea a fost intens mediatizat, atât în țară, cât și peste hotare.

Președintele AMDTDD, Cătălin Țibuleac spune că anul acesta, acțiunile de promovare pentru județul Tulcea se vor axa mai mult pe plan extern. El a precizat că asociația, împreună cu partenerii săi, va participa la târgurile internaționale de turism.

De asemenea, organizația va continua acțiunile de promovare prin intermediul unor vloggeri și bloggeri cu vizibilitate maximă peste hotare începute de anul trecut. Cătălin Țibuleac afirmă că se va pune, în paralel, un mare accent și pe mediatizarea regiunii la nivel național, pentru că turiștii români sunt majoritari în Delta Dunării. Important însă, este ca aceștia să fie cât mai educați, să înțeleagă de ce merg la Tulcea și ce reprezintă Delta Dunării, să conștientizeze faptul că este și obligația lor să respecte natura și să o păstreze pentru generațiile viitoare.

Producătorii tradiționali din Tulcea vor obține finanțare europeană

Alimentele tradiționale au devenit din ce în ce mai căutate, iar județul Tulcea ar putea deveni campion pe țară, în ceea ce privește numărul produselor atestate și protejate în Uniunea Europeană.

Paula Vals, o importantă reprezentantă a județului Tulcea în privința produselor tradiționale în curs de atestare, a afirmat la deschiderea Târgului de Turism că Federația Producătorilor Tradiționali a reușit să obțină notificare la Bruxelles.

”Acest lucru înseamnă că vom avea finanțări pentru promovare, astfel că, împreună cu asociațiile de turism vom duce mai departe tradițiile, gastronomia și tot ce înseamnă Dobrogea”, a precizat Paula Vals, președintele Asociației Tradițional Moesis, organizație care a depus documentația pentru a obține atestarea europeană, printre altele și pentru ”Plăcinta dobrogeană”. Paula Vals crede că produsul turistic trebuie îmbogățit cu cel gastronomic, pentru că nu se poate face turism de calitate fără alimente tradiționale.

Delta înseamnă natură, tradiție, multiculturalitate și nu în ultimul rând, gastronomie. Mai puteți ajunge sâmbătă, 22 februarie la Târgul de Turism al României și echipa care reprezintă județul Tulcea vă va convinge că merită din plin să vizitați tărâmul de vis din Delta Dunării.

February 21, 2020
Standul destinației Constanța-Mamaia de la Târgul de Turism, o sumă de experiențe culturale, gastronomice și istorice

Destinația Constanța-Mamaia nu a lipsit nici în februarie 2020 de la Târgul de Turism al României. Autoritățile locale, agențiile de turism și investitori în industria ospitalității au participat la București, la marele eveniment, pentru a-și face cunoscute ofertele.

Standul destinației Constanța-Mamaia, o prezență care nu trece neobservată

Deschiderea standului destinației Constanța-Mamaia a fost apreciată de vizitatorii prezenți la Târgul de Turism. Fanfara Militară a Forțelor Navale Române a strâns în jurul standului orașului de la malul mării o mulțime de persoane care i-au admirat pe militari.

Membrii fanfarei au delectat publicul cu multe melodii cunoscute și ne-au impresionat prin prestanța dată și de frumoasele uniforme de culoare albă.

De asemenea, multe oficialități au participat și în acest an, fie că este vorba despre secretarul de stat în Turism, Răzvan Pîrjol, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, președintele Consiliului Județean Constanța, Horia Țuțuianu sau reprezentanții Organizației Patronale Mamaia-Constanța, Nicolae Bucovală și Anca Nedea-Pavel. Cu toții au subliniat faptul că destinația Constanța-Mamaia este un pol important în turismul românesc.

Surprizele anului 2020 în destinația Constanța-Mamaia

Foarte multe noutăți și atracții le sunt pregătite turiștilor care ajung anul acesta în destinația Constanța-Mamaia, a declarat pentru Discover Dobrogea, primarul orașului Constanța, Decebal Făgădău. ”Avem foarte multe surprize anul acesta, dar cred că cea mai mare este că toată lumea va vedea cât de uniți suntem și cât de ambițioși în a promova destinația Constanța-Mamaia. Evident că beneficiem de titlul Capitala Tineretului din România, că avem multe atracții turistice noi: un teleschi pe Lacul Siutghiol, o roată din care veți putea observa Cazinoul restaurat, o mulțime de atracții în zona de plajă, precum și festivalurile devenite deja tradiționale la noi.

Pe lângă asta, așa cum vedeți și aici la standul nostru de la Târgul de Turism, există o bogăție de artă culinară care ne transpune din Italia, Grecia, zona Balcanilor, până în zone exotice. Turiștii pot avea experiențe unice la noi, în destinația Constanța-Mamaia”, a precizat primarul Decebal Făgădău.

Farul genovez de la Constanța aprins și la București

Standul destinației Constanța-Mamaia este foarte viu, efervescent, colorat și ne duce cu gândul la mare. ”După ce am reaprins Farul genovez la Constanța l-am aprins și aici, în București, pentru că, după lumina farului de la Constanța se ghidează tot turismul românesc. Îi rog pe români, ca înainte să plece în străinătate, să vină aici la târg și să vadă că o simplă vizită la standul Constanța-Mamaia înseamnă atât o experiență grecească sau una în Italia, pot descoperi cetatea antică Tomis, cramele noastre renumite, ale căror vinuri concurează cu cele produse în podgoriile din Italia, Franța, Spania sau Portugalia.

Așa că un sejur în destinația Constanța-Mamaia reprezintă, de fapt, o sumă de experiențe pe care le-ar trăi individual în destinații mult mai îndepărtate și mai scumpe”, a precizat pentru Discover Dobrogea edilul-șef al Constanței, Decebal Făgădău.

Constanța va promova mai mult turismul istoric

Pentru că are o istorie de peste 2000 de ani, iar în centrul vechi al orașului Constanța călcăm la propriu pe ruinele cetății antice Tomis, un tur istoric reprezintă o prioritate, atât pentru turiști, cât și pentru autorități. Acest lucru l-a dovedit traseul introdus în 2018, anul Centenarului, când linia estivală a autobuzului supraetajat a rupt granița dintre oraș și port și turiștii au putut vizita 100 de obiective importante.

A fost o surpriză și pentru constănțeni, nu numai de turiști, astfel că autoritățile și-au dat seama că este nevoie de un tur istoric în Constanța.

”Am colaborat cu Diana Slav și cu toți cei care au încercat să promoveze vestigiile, locurile mai puțin știute din orașul nostru, astfel încât, ușor-ușor, să se construiască organic și natural, ideea unui tur. Anul acesta, evident că îmi doresc să avem un tur în adevăratul sens al cuvântului. Echipa mea stă la masă cu cei care au fost pionieri în domeniul acesta, iar cu sprijinul CT-Bus căutăm soluții să finalizăm un tur istoric până la începerea sezonului estival. Acesta va fi organizat doar în municipiul Constanța, pentru că în momentul de față nu avem capacitatea să extindem în județ sau în toată regiunea Dobrogea. Ar fi minunat să facem un tur în tot ceea ce înseamnă Dobrogea, o experiență unică în viață, însă un traseu istoric în Constanța este un bun început”, a povestit pentru Discover Dobrogea, primarul Decebal Făgădău.

Constanța, Capitala Tineretului din România

Tinerii din România sunt așteptați să participe la foarte multe evenimente care vor fi organizate anul acesta în Constanța, care devine, din data de 2 Mai, Capitala Tineretului. Încă de la intrarea în pavilioanele B1 și B2 veți observa un autobuz etajat, frumos colorat, pe care scrie că orașul Constanța va fi Capitala Tineretului din România. De asemenea, îi veți vedea pe tinerii constănțeni și la Târgul de Turism de la Romexpo, pentru că își doresc să afle toată suflarea României ce proiecte vor realiza.

Lorela Florescu, co-manager al proiectului a declarat pentru Discover Dobrogea că ”Autobuzul este momentan un mic spoiler pentru ceea ce o să se întâmple la deschiderea din 2 Mai. Încă nu putem dezvălui ce evenimente vor avea loc de la începutul sezonului estival. Autobuzul va fi văzut și în Constanța din 2 Mai, momentul în care orașul de la malul mării va deveni Capitala Tineretului. Pregătim ceva mega-spectaculos, evenimente din care nu vor lipsi autobuzele, petrecerile, o să fie o surpriză frumoasă pentru tineri. Târgul de Turism al României ni se pare un prilej foarte bun pentru a promova inițiativa noastră. Încercăm să atragem parteneri alături de noi și să ne facem văzuți. Am reușit să discutăm cu majoritatea oamenilor de la acest târg. Căutăm noi parteneri, persoane, asociații, privați care să ne promoveze, să ne ajute și să ne sprijine.”

Constanța-Mamaia, o destinație cosmopolită

Destinația integrată Constanța-Mamaia a devenit și va fi din ce în ce mai cosmopolită. Vorbim despre Constanța, un produs turistic ce înglobează istoria, cultura, un program amplu de evenimente, Portul Tomis și centrul vechi, un amestec de culturi, de istorie și de gastronomie locală. Pe de altă parte, Mamaia Nord, care este poziționată eclectic, oferă un produs turistic diferit de restul litoralului și este deja consacrată pentru distracția la cote maxime.

Directorul executiv al Asociației Patronale Mamaia-Constanța, Anca Nedea-Pavel a declarat pentru Discover Dobrogea: ”Este pentru prima oară când avem un stand așa cum îmi doream eu pentru o destinație, la nivelul la care încă ne aflăm. Fără doar și poate este cel mai bun stand de la această ediție a Târgului de Turism al României și a fost standul cel mai vizibil, unde s-a făcut și singura deschidere oficială. Prin conceptul pe care l-am gândit prezentăm o experiență autentică, nu avem doar o simplă prezență, prin care să împărțim niște broșuri și să avem un ecran în care prezentăm niște evenimente.

Avem agenți economici care le oferă vizitatorilor savoarea locală, iar cei care care ajung la târg pot gusta din produsele noastre consacrate. Din punct de vedere al experienței în destinație avem agrement, cultură, istorie, un element de identificare a destinației turistice, respectiv Farul genovez, avem tot ce înseamnă turism oenologic, pentru că ni s-au alăturat două crame de renume din Constanța.”

Constanța Eye, roata din care vor fi văzute portul și Cazinoul

Din această vară, vizitatorii care ajung în Constanța vor avea parte de o nouă atracție. Este vorba despre o roată foarte mare, care va fi amplasată în apropierea Cazinoului și va face deliciul turiștilor. De la Anca Nedea-Pavel am aflat că, din luna mai, un agent economic va amplasa o roată tip London Eye, însă, pentru că ne aflăm în orașul de la malul mării, a noastră se va numi Constanța Eye. De la înălțime, turiștii vor putea vedea atât portul și Cazinoul, cât și o parte din centrul vechi și bineînțeles, marea.

February 20, 2020
În zona peninsulară a Constanței afli o poveste la fiecare pas

Zona peninsulară este singurul loc din Constanța care te transpune, fără niciun fel de artificiu, într-un alt secol. Aici, poți visa cu ochii deschiși în timp ce afli legende cu împărați, regi și regine. În centrul vechi, nu te surprinde nici măcar prezența vreunei doamne care se plimbă printre străduțele înguste într-o elegantă rochie cu crinolină, în timp ce ține o umbrelă cu o broderie delicată în mână, pentru a se feri de soare. Turiștii, dar și constănțenii sunt încântați să afle poveștile galeriilor rămase din perioada romană, care împânzesc toată Peninsula sau pe cele ale monumentelor istorice, în care au locuit numeroase personalități. Poveștile din bătrâna Cetate Tomis și imobilele ridicate în secolele trecute de greci, englezi, armeni sau turci, practic, formează un puzzle extrem de interesant, fără de care, Constanța și-ar pierde farmecul și ar fi foarte săracă.

Piața Ovidiu, locul de pornire pentru un tur prin zona peninsulară a Constanței

Centrul vechi reprezintă patrimoniul cultural al Constanței, fiind înțesat cu numeroase monumente care au o istorie minunată. Dacă intrăm în Piața Ovidiu, suntem înconjurați de clădiri emblematice, cu povești extraordinare. Construite cu cel puțin 100 de ani în urmă, ele ascund multe legende care ne ajută să reconstituim istoria Constanței, așa cum era ea în urmă cu un veac.

Un tur ghidat prin zona veche nu ocolește strada Titulescu și casele ei de poveste, urmată de B-dul Elisabeta, unde poate fi admirată statuia lui Anghel Saligny, ctitorul Portului Constanța, care își veghează creațiile.

Casele Ion Jalea sau Cănănău, sediul Arhiepiscopiei Tomisului și parcul arheologic din dreptul Catedralei, în care s-au găsit cele mai vechi dovezi ale grecilor în orașul Tomis în secolele VI-V î.Ch sau Cazinoul, reprezintă atracții ale căror detalii pot fi studiate minute întregi și despre care ghizii știu multe povești, spune publicistul Cristian Cealera. Turiștii grăbiți, pot opta pentru un tur de două ore prin zona peninsulară a Constanței, iar cei care doresc să vadă și muzeele și să nu rateze absolut nimic, ar trebui să aibă 4 ore la dispoziție.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, un monument emblematic

Construit cu destinația de Palat comunal, deoarece Constanța era la acea vreme comună urbană, imobilul care veghează Piața Ovidiu a fost terminat în anul 1921. Clădirea a funcționat până în 1977 ca primărie, după care a devenit sediu al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Puțini știu însă faptul că arhitectul impozantului imobil este Victor G. Ștefănescu, cel care a contribuit și la proiectarea Moscheei Carol I, alături de Gogu Constantinescu. Ștefănescu a avut o contribuție și la Palatul Regal, unde s-au succedat mai mulți arhitecți, printre care Gogu Constantinescu și Daniel Renard, cel care a realizat planurile pentru Cazinoul din Constanța, a precizat pentru Discover Dobrogea publicistul Cristian Cealera. El spune că la acea vreme erau câțiva arhitecți la modă, foarte valoroși, care mergeau pe stilul neo-românesc, care îmbină elementele locale românești, cu arta bizantină și cu stilul brâncovenesc, o combinație cu iz oriental. Interesant este că Ștefănescu a construit atât Catedrala de la Alba Iulia, un lăcaș de cult specific ortodoxismului românesc, unde a avut loc încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, dar în același timp a proiectat și Moscheea, pe care Regele Carol I a dedicat-o în 1910 enoriașilor musulmani din Dobrogea.

Strada Titulescu și bijuteriile ei arhitecturale

Liniștită și cu acel parfum de Belle Epoque, strada Nicolae Titulescu le oferă vizitatorilor adevărate bijuterii arhitecturale și istorii foarte interesante. Denumită inițial strada Elenă, apoi Lascăr Catargiu, acum poartă numele diplomatului Nicolae Titulescu. Se numea strada Elenă, pentru că au locuit acolo foarte mulți greci. După Primul și după al Doilea Război Mondial s-a înregistrat însă un exod și au plecat din Constanța foarte mulți oameni veniți din toate colțurile Europei. Inițial, pe strada Elenă acolo au fost foarte multe case de greci, iar după aceea au apărut și alte minorități, afirmă publicistul Cristian Cealera. De fapt, orașul Constanța, în plină dezvoltare după Primul Război Mondial era cosmopolit, așa cum este și astăzi, dar, datorită afacerilor, a tranzacțiilor comerciale extrem de importante care se derulau aici, se înregistra un aflux important de străini.

Pe actuala stradă Titulescu erau foarte multe case ale grecilor, dar și locuințe ale armenilor, evreilor și ale altor naționalități care trăiau în Constanța. Publicistul Cristian Cealera spune că există discuții legate de casa lui Taylor, vicepreședintele comunității evreiești în acea perioadă, o locuință în stil art-nouveau cu elemente grecești, situată pe partea dreaptă când intri pe Titulescu. Se spune că pe locul acela a existat Hotel Metropol, iar în 1864 Alexandru Ioan Cuza, venit la Constanța pentru a se îmbarca spre Constantinopol a petrecut în acel imobil câteva ore împreună cu o delegație venită din București. Cum spuneam, fiecare loc ne oferă câte un indiciu foarte interesant și la fiecare pas este o clădire care îți spune o poveste.

Imobilele cu parfum de epocă, din centrul vechi al Constanței

Casa Hrisicos

Fost hotel și restaurant cu bucătărie internațională, Casa Hrisicos a fost ridicată în 1900 și a atras numeroase personalități.

Restaurantul acesteia era un loc de întâlnire pentru cunoscuții scriitori I.L. Caragiale, Al. Vlahuţă sau Barbu Ştefănescu Delavrancea, în secolul al XIX-lea. Fiecare stradă pe care pornim din piața în care tronează statuia lui Ovidiu, are propriile povești și clădiri de patrimoniu cu o istorie fabuloasă.

Casa cu lei

După Cazinoul din Constanța, Casa cu lei este unul dintre cele mai cunoscute imobile din zona peninsulară. Deși unii critici au afirmat că este un kitsch, stilul eclectic în care este construită casa a atras mereu privirea trecătorilor.

Cele patru coloane spectaculoase, pe care este amplasat câte un leu impozant sculptat în piatră, dar și numeroasele decorațiuni îi oferă originalitate clădirii. Construită pentru negustorul armean Dicran Emirzian, casa a fost inclusiv sediu de bancă și restaurant celebru, însă a avut și numeroși chiriași în perioada în care era naționalizată.

Casa Embiricos

Casa Embiricos are și ea o poveste extraordinară. La sfârșitul secolului al XIX-lea, trei frați din insula Andros din Grecia, al căror nume de familie era Embiricos au venit în România și au făcut școli comerciale. Ei aveau un unchi la Brăila, oraș în care pe vremea aceea era un port foarte important și au început să facă afaceri foarte bănoase în România. În 1921, frații Mihail și Leonidas Embiricos reușesc să construiască în Piața Ovidiu din Constanța, impresionanta clădire de birouri care le purta numele.

Astfel, de la Constanța puteai să îți iei între 1921 și 1940 bilete pentru cursele transatlantice Constanța-New-York, a precizat pentru Discover Dobrogea publicistul Cristian Cealera. Astăzi nu ne vine să credem când auzim acest lucru, iar Casa Embiricos, care avea afaceri și birouri în toată Europa, deținea 3 transatlantice care făceau navigau pe spre America și retur. Casa Embiricos era absolut impresionantă. În anii 1920 acolo erau birourile, care aveau lifturi și o intrare monumentală. Practic, puteai să achiziționezi de acolo tot felul de servicii, nu doar bilete pentru cursele transatlantice. Le-a mers foarte bine celor doi frați, iar în 1940 au ales să vândă acea clădire. Ea are decorațiuni și detalii absolut incredibile, însă, anii în care a fost naționalizată și-au pus amprenta pe clădire, care a devenit o ruină și urmează să fie reabilitată.

Diversitatea de culturi din Constanța a avut o influență majoră asupra arhitecturii clădirilor din zona peninsulară, în perioada în care au fost construite. Practic, este o poveste de oraș, în care calci pe istorie la propriu, iar mix-ul său de culturi, religii și arhitecturi este unic în lume. Din păcate, multe dintre ele au fost distruse în perioada naționalizării, iar acum se află într-o avansată stare de deteriorare, iar câteva dintre ele urmează să fie reabilitate.

September 11, 2019
Vila Șuțu, un imobil de patrimoniu cu parfum oriental

Impozantă și misterioasă, vila Șuțu, cu parfumul și decorațiunile ei orientale, ne amintește de vremurile în care Dobrogea se afla sub stăpânirea otomană. O putem vedea în toată splendoarea ei, dacă o privim de pe plaja Modern din Constanța. Frumoasa clădire stă semeață, cocoțată pe malul de pământ care împrejmuiește plaja, denumită pe vremuri ”Golful pescarilor”, loc trasformat acum într-o zonă de promenadă.

Vila Șuțu și istoria ei

Indiferent că îi spunem vila Șuțu, Suțu sau Sutzu, vorbim despre una dintre cele mai frumoase clădiri ale Constanței, iar detaliile ei arhitecturale ne amintesc de poveștile din ”1001 de nopți”. Mihail Șuțu, proprietarul inițial al casei, și-a dorit o construcție cu elemente specific orientale. Sacnasiul, de pildă sau balconul închis, era necesar în Orient, pentru că acolo stăteau cadânele și puteau să privească în stradă, fără să fie văzute, a precizat pentru Discover Dobrogea, directorul Muzeului de Artă Constanța, Doina Păuleanu. De asemenea, elementele orientale alcătuite dintr-o serie de arcade, decorațiunile și ornamentele din faianță, consolele largi și chiar domul, toate ne duc cu gândul la palatele orientale.

Clădirea a fost ridicată la sfârșitul secolului al XIX-lea, iar la acea vreme era singurul imobil de pe țărmul de est. Ulterior au apărut și alte construcții, care, însă, nu au avut un fundament de piatră așa cum a fost proiectată vila Șuțu. Tot de la criticul de artă Doina Păuleanu am aflat că există o legendă potrivit căreia nu Mihail Șuțu ar fi avut prima inițiativă de a ridica o casă în acel loc, ci tatăl său, boierul Costache Șuțu. Se spune că el ar fi avut acolo o locuință și că exista chiar și un debarcader, de unde erau furate frumoasele românce și duse în Imperiul Otoman. Acestea sunt însă doar povești ale locului, pentru că vila Șuțu nu a fost precedată de nicio altă construcție, ci, pur și simplu Mihail Șuțu a avut ideea să își facă pe malul mării această casă, motiv pentru care l-a invitat pe marele arhitect Grigore Cerchez, care îi era și prieten, să îi pună în operă ideea, a precizat criticul de artă Doina Păuleanu.

Theodor Pallady a pictat peisajele constănțene din vila Șuțu

Casa Șuțu era la acea vreme un loc pe care îl vizita toată aristocrația timpului. Invitații lui Mihail Șuțu în casa lui celebră au fost oameni de seamă, spune criticul de artă Doina Păuleanu.

Ea a precizat că, între alții, a locuit în imobil și un pictor pe care îl iubim și îl prețuim foarte mult. Este vorba despre Theodor Pallady, care a sosit la Constanța între anii 1913-1914 și a stat în casa Șuțu.

El a realizat aici câteva dintre peisajele constănțene, unicele din creația lui. Două dintre tablouri se află în Constanța, unul putând fi văzut la Muzeul de Artă, iar al doilea Muzeul „Dinu și Sevasta Vintilă”, din comuna Topalu. Inclusiv scriitorul Gala Galaction, a rămas stupefiat de splendoarea casei și a fost lăsat să intre și să vadă locuința cu apetență către arhitectura orientală, către luxurianța decorativă a acesteia.

Mihail Șuțu, numismatul îndrăgostit de Dobrogea

Nu există multe legende despre Vila Șuțu, pentru că Mihail Șuțu și-a trăit viața ”la vedere” și nu a avut pasiuni secrete. El a fost căsătorit cu Maria Cantacuzino, sora doctorului Ion Cantacuzino celebrul medic și întemietor de școală în țara noastră. Șuțu a mers în multe excursii în Egipt, chiar voiajul de nuntă l-a făcut acolo, dar înainte de a-și construi casa. El a avut o viață de savant și s-a aplecat asupra studiilor sale.

Casa nu a comportat niciun fel de taine, nu fusese făcută cu niciun alt scop, decât cu acela de a-i permite marelui numismat îndrăgostit de Dobrogea să contemple marea și să fie cât mai aproape de obiectul pasiunii sale, care au fost monedele emise la Tomis. Despre acestea, Mihail Șuțu a scris și un articol care a apărut la Paris, primul articol de cercetare științifică asupra monedelor antice emise la Tomis, spune criticul de artă Doina Păuleanu.

Vila Șuțu și elementele ei orientale

Mihail Șuțu și-a dorit o casă cu elemente orientale, deoarece era de părere că Dobrogea este așezată la un punct de confluență, că este o placă turnantă a Orientului cu Occidentul. Șuțu avea o idee foarte interesantă despre această zonă și, de fapt, mare parte din istoria și spiritualitatea noastră se datorează faptului că suntem un popor de graniță, un mix de populații și de tradiții.

În Dobrogea se întâlnește un amestec de Orient și Occident, aspirația locuitorilor către Occident dar profunda lor tradiție culturală Orientală. Toate aceste lucruri care l-au influențat profund pe Mihail Șuțu și l-au deteminat să aleagă, dintre toate soluțiile și sugestiile pe care i le-a propus arhitectul Grigore Cerchez, proiectul cu elemente orientale, expuse efectiv în structura clădirii și care o fac atât de prețioasă.

Proiectele lui Șuțu pentru Constanța

Mihail Șuțu a fost un personaj complex și fascinant, care era introdus între marii oameni de cultură ai timpului, care își făceau servicii reciproce în privința obiectelor de patrimoniu pe care le achiziționau, spune criticul de artă Doina Păuleanu. El făcea parte din celebra familie a Șuțuleștilor. Era un om cu studii extraordinare, un erudit, un istoric pasionat, un numismat care a și scris primele volume despre numismatica dobrogeană și a realizat o colecție impresionantă pe care a donat-o ulterior Academiei Române.

Mihail Șuțu s-a fost implicat, printre altele, pentru construirea unui muzeu regional de arhoelogie, fiind el însuși numismat și un mare cunoscători al istoriei antice. O altă idee a lui, de care beneficiem și astăzi, a fost comanda statuii lui Ovidiu, poetul care și acum veghează centrul vechi al Constanței.

Imobile care s-au ambiționat să reziste

Nu trebuie să uităm că în comunism s-a dorit dispariția clădirilor de patrimoniu din Constanța, cele care reprezintă, practic, identitatea culturală a orașului de la malul mării. Atunci, în zona Peninsulară și în casele cu un trecut interesant și cu povești frumoase, au fost introduși oameni care nu aveau nici cea mai mică legătură cu acele imobile, cu familiile care le-au clădit sau cu cele care au visat la construcția lor. După naționalizare, din dorința autorităților ca aceste bijuterii ale Constanței cu o bogată istorie să se degradeze și să ajungă să se dărâme singure, ele au fost populate cu familii de rromi.

Daunele produse să văd și acum, iar multe dintre clădiri au rămas deteriorate, investițiile necesare reabilitării lor fiind foarte mari. Abia de curând, unele dintre clădirile superbe din Peninsulă au început timid să fie reabilitate, însă, până când zona va ajunge să aibă aspectul de odinioară, va mai dura.

September 6, 2019
Ziua Marinei Române, cel mai așteptat eveniment al verii, în Constanța

Aniversată cu mare fast de 117 ani, Ziua Marinei Române reprezintă unul dintre cele mai importante evenimente care au loc vara în Constanța. Mii de marinari militari, zeci de nave, aeronave și ambarcațiuni vor prezenta joi, 15 august, cel mai mare spectacol pe care îl organizează Forțele Navale Române. Anul acesta, toate manifestările sunt dedicate navei-școală ”Mircea”, ambasadorul onorific al țării noastre, care a împlinit 80 de ani de când poartă tricolorul românesc pe mările și oceanele lumii.

Bricul ”Mircea”, la Ziua Marinei Române

Puțini sunt cei care știu că Bricul ”Mircea” a intrat în serviciul Marinei Române în anul 1939 și aparține, practic, tuturor românilor. Pentru cumpărarea navei-școală a fost organizată în 1938-1939 o colectă de bani publici și fiecare român a donat cât a putut, iar diferența a fost asigurată de guvernul de atunci al țării noastre. Din 1939 până în prezent, în cei 80 de ani de când se află în serviciul Marinei Române, nava a avut 14 comandanți, a făcut escale în peste 120 de porturi de pe 5 continente, a prezentat și a purtat cu cinste și onoare drapelul României.

La bordul navei-școală s-au instruit peste 70 de generații de marinari militari, a precizat pentru Discover Dobrogea, purtătorul de cuvânt al Forțelor Navale, colonel Corneliu Pavel. El afirmă că toate evenimentele organizate anul acesta de Ziua Marinei Române sunt dedicate navei-școală ”Mircea”, cel mai longeviv ambasador al țării noastre pe mările și oceanele lumii.

Ziua Marinei, un eveniment la care au participat secolul trecut regi și regine

Ziua Marinei Române a fost organizată pentru prima dată în anul 1902 la Constanța, la bordul crucișătorului ”Elisabeta”, la inițiativa primarului de atunci al orașului, Cristea Georgescu, spune purtătorul de cuvânt al Forțelor Navale, colonel Corneliu Pavel. Georgescu și-a dorit să organizeze niște ”serbări” pentru a atrage cât mai mulți turiști la Constanța, iar strategia sa de marketing turistic a dat rezultate. Serbările au devenit de atunci o tradiție, iar din 1902 până în prezent au trecut 117 ani, în care evenimentele organizate cu prilejul Zilei Marinei Române au căpătat o amploare deosebită.

În anul 1912, manifestarea a fost pusă sub înaltul patronaj al Reginei Elisabeta. De atunci, manifestările au evoluat ca amploare și au fost mai spectaculoase. Regii Carol al II-lea și Ferdinand, precum și reginele Elisabeta și Maria au participat de-a lungul timpului la serbările prilejuite de Ziua Marinei. În anul 1938, Ziua Marinei a fost organizată pe 8 septembrie, datorită decesului Reginei Maria, pe 18 iulie.

În perioada comunistă, Ziua Marinei Române nu s-a sărbătorit pe 15 august

Fiind o manifestare cu dublă semnificație, militară și religioasă, Ziua Marinei nu a fost serbată pe 15 august în perioada comunistă. Între anii 1947-1990 regimul comunist a impus ca această zi să fie organizată la fel ca în Marina Militară Sovietică. Astfel, evenimentul a avut loc pentru o perioadă în ultima duminică din luna iulie, apoi în prima duminică din august. Din anul 2004, Ziua Marinei Române a fost insituită prin lege, iar din 2009 a fost declarată sărbătoare națională.

Fecioara Maria, protectoarea marinarilor

Ziua Marinei Române a fost sărbătorită pentru prima pe 15 august 1902. Semnificația alegerii acestei zile a fost una religioasă, deoarece Sfânta Maria este considerată a fi ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni și a celor care călătoresc pe mare. Potrivit unei legende, prin anul 44 d.Ch. nava pe care călătorea Fecioara Maria a fost surprinsă de o furtună puternică, iscată din senin. După rugăciunile spuse de Sfânta Maria, marea s-a liniștit, iar de atunci ea a devenit protectoarea navigatorilor. La Biserica Romano-Catolică Sfântul Anton există o icoana ”Stella Maris” realizată din mozaic și o candelă care arde pentru marinari, astfel încât ei să se întoarcă sănătoși la familiile lor. În orice biserică din port există o icoană ”Stella Maris”, spune preotul Iacob Ieronim.

Importanța Zilei Marinei pentru români

Ziua Marinei este importantă pentru toți românii, pentru că cei 245 de km de litoral pe care îi avem, ne asigură ieșirea la Oceanul Planetar, apreciază purtătorul de cuvânt al Forțelor Navale, colonel Corneliu Pavel. El spune că această fâșie a revenit României ultima dată, după Războiul de Independență din 1877-1878, când Dobrogea s-a unit cu țara. Înainte de această perioadă, Marina Militară Română avea doar nave militare fluviale. Instituția a fost creată prin unirea celor două flotile ale Moldovei și Țării Românești, de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în anul 1860. El a pus bazele marinei militare române moderne, însă, după ce Dobrogea a devenit din nou pământ românesc, importanța ieșirii țării noastre la Oceanul Planetar a fost pusă în valoare de sistemul de poduri de la Fetești-Cernavodă, construit în 1895 de ing. Anghel Saligny. Tot el a realizat sistemul de silozuri și Gara Maritimă din Portul Constanța. Autoritățile noastre au știut de atunci că ieșirea noastră la Marea Neagră înseamnă foarte mult pentru dezvoltarea țării, nu numai din punct de vedere economic, ne reamintește colonelul Corneliu Pavel.

Spectacole pe apă și pe cer, de Ziua Marinei Române

Festivitățile dedicate Zilei Marinei vor începe joi, 15 august, la ora 09.55, pe faleza din fața Comandamentului Flotei, prin ridicarea Pavilionului, a geacului și a Marelui Pavoaz, la bordul navelor militare, concomitent cu intonarea Imnului de Stat al României și cu salutul cu cele 21 de salve de tun, conform tradiției marinărești.

La fel ca în fiecare an, Zeul Neptun își va face apariția din largul mării, pentru a da startul demonstrațiilor, iar drapelele României, NATO și Uniunii Europene vor fi purtate în semn de salut, de trei scafandri parașutiști lansați din elicoptere și de trei ambarcațiuni rapide.

Ambarcațiunile invită publicul la vals

Cele trei remorchere multifuncționale, „Vânjosul”, „Vârtosul” și „Voinicul” și șase ambarcațiuni rapide, vor invita publicul la vals, de pe scena marină pe care vor dansa și ele. După retragerea acestora, vor fi inserate elemente de cercetare-diversiune. Scafandrii de luptă vor fi lansați de la bordul unui elicopter Puma Naval și de la bordul unei ambarcațiuni rapide, pentru a simula atacul țărmului, de unde vor primi riposta unei alte grupe de scafandri de luptă.

Demonstrații de luptă cu nave și aeronave

Demonstrațiile continuă la Ziua Marinei, cu secvența de respingere a atacului aviației inamice. Aeronavele de luptă MIG-21 Lancer, F-16 și Eurofighter Typhoon vor juca rolul taberei adverse și vor ataca gruparea de forțe de pe mare. Sistemele de artilerie de la bordul navelor din dispozitivul de pe mare, tunurile și transportoarele amfibii blindate (TAB) de pe dig vor respinge cu foc, atacul aerian, repriză în care vor fi utilizate aproximativ 2.000 de unități de muniție de manevră, cu calibre cuprinse între 14,5 și 100 mm.

În continuare, conform scenariului, punctul de conducere al exercițiului demonstrativ va fi informat de echipajul american al unui avion de cercetare P8 Poseidon, că un submarin inamic se află în raionul maritim din fața Comandamentului Flotei. Imediat, un elicopter Puma Naval va lansa o geamandură radio-hidro-acustică, pentru localizarea poziției submarinului, o corvetă va ataca cu o torpilă și cu bombe reactive, iar de la bordul aparatului de zbor se va executa o tragere cu torpile ușoare.

După anihilarea pericolului submarin, exercițiul continuă cu secvența de respingere a desantului maritim. Zece ambarcațiuni de asalt se vor îndrepta spre faleză și vor executa foc cu muniție de manevră, dar atacul forțelor ostile va fi respins, conform scenariului, de pe mare, de trei vedete blindate fluviale, din aer, de aeronave F-16 și de elicoptere Puma, iar de pe mal de tunuri, de TAB-uri și de infanteriști marini. Siguranța publicului de pe faleză va fi asigurată cu aproximativ 3.600 de unități de muniție de manevră, calibre cuprinse între 5,45 și 100 mm.

Fregata ”Regele Ferdinand” deschide parada navală

Pe mare, fregata „Regele Ferdinand” va deschide parada navală, la care vor participa toate navele și aeronavele care au performat în fața falezei Comandamentului Flotei din Constanța și va prezenta simularea unei apuntări a elicopterului Puma Naval la bordul său.

În acordurile muzicii militare a Forțelor Navale, Garda de Onoare va încheia Exercițiul demonstrativ „Forțele Navale Române 19”, dar evenimentele vor continua, până la ora 22.00.

Tradiționalele jocuri marinărești vor fi organizate, în Portul Tomis, în intervalul orar 13.00-15.00, iar de la ora 20.00, pe faleza din Constanța, Muzica Militară a Forțelor Navale va interpreta numeroase piese din repertoriul marinăresc. La ora 21.00, marinarii se vor retrage cu torțe pe itinerariul Poarta 1 (Port Constanța) – Comandamentul Flotei – Piața Ovidiu și retur, iar, la ora 22.00, de la bordul navelor militare vor fi lansate lampioane și în Portul Tomis va fi prezentat un spectacol de artificii, oferit de Sindicatul Liber al Navigatorilor și Administrația Porturilor Maritime Constanța.

Femeile de la bordul navelor, mândre că poartă uniformă

Tânără, frumoasă și foarte curajoasă, locotenent Ștefana Farcaș, comandant Grup Navigație și Observare la bordul Fregatei ”Regele Ferdinand” se consideră norocoasă că a putut ajunge la bordul navei. Ea spune că a ales o carieră militară încă de la vârsta de 14 ani, când a urmat Colegiul Militar Ștefan cel Mare. Ulterior, locotenent Ștefana Farcaș a ales să își continue studiile la Academia Navală Mircea cel Bătrân din Constanța, deoarece a apreciat că meseria de marinar i se potrivește cel mai bine.

Ea consideră că aceasta oferă mult dinamism, îmbină perfect teoria cu practica și spune că marea este un mediu excelent pentru a-și desfășura activitatea. Ștefana petrece o treime din timp pe mare și are parte de multe provocări, a prins și furtună de multe ori, dar toate acestea nu fac decât să o călească, pentru că un adevărat marinar se vede pe vreme de furtună, spune ea.

Locotenent Ștefana Farcaș nu este singura femeie care lucrează pe Fregata ”Regele Ferdinand”. Sunt mai multe doamne și domnișoare angajate pe diferite funcții, de la ofițer de cart, la căpitan pe luptă antisubmarin, maistru militar sau soldat gradat profesionist. Aproximativ 20% din efectivul Forțelor Navale Române este reprezentat de femei, iar procentul ar putea crește în anii următori, deoarece numărul reprezentantelor sexului frumos nu mai este limitat la înscrierea în instituțiile specializate de învățământ.

De Ziua Marinei, marinarii militari vor avea un meniu special

De ziua lor, marinarii vor avea parte de un meniu special. Pe Fregata ”Regele Ferdinand”, bucătarii vor pregăti de Ziua Marinei o masă festivă, de pe care nu vor lipsi carnea la grătar și plăcintele ”poale-n brâu”. Caporalul Petre Gheorghe este de 12 ani bucătar pe navă și spune că a participat la toate misiunile, inclusiv la cele internaționale. Cei 10 bucătari care lucrează în două shimburi pe navă, gătesc zilnic trei mese pe zi, o gustare și un desert, pentru un echipaj format din peste 200 de membri. Caporalul Petre Gheorghe spune că viața de bucătar pe o navă nu este foarte ușoară, dar s-a învățat cu ea și este bucuros când colegii îl răsplătesc cu mulțumiri pentru efortul depus și pentru mâncarea bună.

Cei care vor ajunge joi, 15 august pe faleza de la Cazinoul din Mamaia și pe cea de la Comandamentul Flotei, trebuie să știe că traficul rutier va fi restricționat în zona Peninsulară. Astfel, turiștilor și constănțenilor li se recomandă să circule cu mijloacele de transport în comun, care vor avea un program special. Măsurile au fost dispuse pentru a fluidiza traficul pietonal, având în vedere că în fiecare an, peste 10.000 de oameni ajung pe faleză pentru a asista la manifestările organizate cu ocazia Zilei Marinei Române.

Discover Dobrogea le urează ”La mulți ani!” tuturor marinarilor români, dar și celor care își aniversează ziua numelui pe 15 august.

August 14, 2019