Discover Dobrogea

Tag: turism responsabil

  • În Delta Dunării s-a circulat vara aceasta ca în București, nu ca într-o rezervație a biosferei

    În Delta Dunării s-a circulat vara aceasta ca în București, nu ca într-o rezervație a biosferei

    2020 a fost un an în care au ajuns în Delta Dunării mulți turiști care nu au mai fost niciodată în această zonă. Pandemia de Covid-19 i-a determinat pe români să-și redescopere țara, însă unii au ajuns în deltă doar pentru a da check-in în acest loc și nu au respectat natura. Delta Dunării are nevoie de turiști educați, care știu ce înseamnă o rezervație naturală și se bucură de natură, fără să rupă nuferii și să deranjeze păsările.

    Turismul în Delta Dunării nu este despre terase cu mici și bere, este despre natură

    Turiștii care ajung în Delta Dunării trebuie să știe că trebuie să aibă un comportament diferit într-o rezervație a biosferei, față de cel într-un resort de 4 sau 5 stele, de exemplu. Ei nu se pot plimba prin deltă ca pe faleză și să meargă de la o terasă la alta, pentru a consuma mici și bere. Turismul în biorezervație este despre liniște și natură, despre respectul pentru floră și faună.

    delta-dunarii-nuferi-galbeni-flora-deltaica”Clienții sunt foarte diferiți. Unii vin de 12 ani și știu ce trebuie să facă și cum să se comporte într-o rezervație. Anul 2020 a fost însă atipic. Unii turiști au vrut doar să bifeze că au fost și în Delta Dunării, pentru că le-a oferit izolare, dar au venit total nepregătiți.

    Ei sunt, în general, clienții de resorturi de Bulgaria, Grecia sau Turcia, iar așteptările lor au fost similare cu ceea ce găsesc acolo. Unii au pus întrebări de genul: ”Unde găsim o terasă să mâncăm mititei?”.

    Noi avem poze făcute cu drona, tocmai pentru ca turiștii să poată vedea că locul este extrem de izolat. Rămâi uimit când vezi că turiști care vin în deltă te întreabă: ”Unde este candy-barul?”. Am crezut că putem să satisfacem toată plaja aceasta de întrebări, dar românul are o imaginație teribilă”, a declarat pentru Discover Dobrogea, administratorul pensiunii ”Eden” din Crișan, Ileana Vasilief.

    Aproape 50% dintre turiștii din această vară nu au mai fost în deltă

    Mai bine de jumătate dintre turiștii care au ajuns anul acesta în Delta Dunării nu au mai fost niciodată în deltă și nu au citit despre zona în care urmează să meargă.

    ”Mulți dintre turiștii care au ajuns vara aceasta în biorezervație nu și-au setat așteptările pe ceea ce puteau găsi în deltă. Vorbim de turiști cu posibilități financiare mari, obișnuiți cu altfel de turism decât ce putem oferi noi în deltă.

    delta-dunarii-rezervatie-biosferaEi nu știu că noi suntem la o distanță de minim o oră cu barca de orice punct de pe uscat și că nu putem să facem turismul de la mare sau de la munte, unde îți vine distribuitorul la poartă cu orice dorești.

    Delta Dunării nu are logistica necesară, pentru că nu e atât de dezvoltată încât să le rezervi, de exemplu, parcare în Murighiol, în condițiile în care nici proprietarii parcării nu știu câte locuri disponibile au în ziua în care urmează să vină turiștii”, a precizat pentru Discover Dobrogea, Denisa Mocanu, administratorul pensiunii ”Doi Căpitani”.

    Delta Dunării înseamnă natură, tradiții și gastronomie locală

    Este o diferență foarte mare între turiștii care ajung în Delta Dunării pentru a se bucura de natură și cei care se comportă ca pe un bulevard din București și nu respectă mediul. Există vizitatori care vin informați, admiră delta, apreciază tradițiile și gastronomia locală și afirmă că localnicii de aici ”Trăiesc în Paradis”. Alții însă, din fericire nu toți, nu respectă natura. Ei merg cu viteză pe canale, rup nuferii și pescuiesc chiar și peștii mici, care, în mod normal, trebuie aruncați înapoi în apă.

    delta-dunarii-regim-viteza-canale”Turismul deltaic, ca orice altă formă de turism are anumite specificități. Dacă vorbim despre Delta Dunării, o rezervație a biosferei, trebuie să fim atenți la ceea ce înseamnă modul de vizitare și de respectare a naturii.

    Trebuie să conștientizăm că delta în sine presupune o altfel de vizitare. În Delta Dunării nu putem merge nu pe repede înainte. Aici, turismul presupune o vizitare lentă, responsabilă, care să permită cunoașterea deltei în integralitatea ei, pentru a-i permite turistului să afle ce înseamnă natura și o rezervație a biosferei.

    delta-dunarii-pelicaniOaspeții care ajung în Delta Dunării trebuie să înțeleagă că turismul deltaic presupune un alt mod de vizitare, un alt tip de vacanță. Aici, vizitatorii vin informați, se bucură de natură, de tradiții și de gastronomia locală”, a afirmat pentru Discover Dobrogea Cătălin Țibuleac, președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării.

    Mulți turiști vor să facă o ”cură de pește” în Delta Dunării

    Când spui Delta Dunării te gândești la pește, icre, liniște și natură cât vezi cu ochii. Este un loc în care imaginația bucătarilor nu are limite atunci când vine vorba despre gastronomia locală, bazată în special pe produse din pește.

    Peste Delta Dunarii”Mare parte din turiștii care ajung în deltă caută produse tradiționale pe bază de pește. Sunt oameni care, dacă stau 7 zile în deltă, vor să consume toată vacanța numai pește. Ei ar mânca tot timpul borș de pește și storceag sau ciorbă din perișoare de pește.

    Storceag Delta DunariiȘi ciorba tradițională rusească, cu foarte legume și carne de porc sau de vită, pe care localnicii o fac foarte bună, este apreciată de turiști. Saramura este și ea foarte căutată.

    Localnicii spun că saramura tradițională este făcută din biban și din știucă, că are mirosul de fum, pentru că acești pești nu au o carne grasă. Mulți turiști vor însă pește fără oase, iar somnul este singurul de acest fel, din deltă.

    caras-prajit-peste-traditional-delta-dunariiCarasul are succes, pentru că este cel mai dulce pește. Dacă este crestat și prăjit corect, pentru că și aici este un secret, este extraordinar de bun, alături de mămăligă și mujdei.

    Știuca este și ea apreciată, însă anul acesta nu a fost știucă mai deloc în deltă. Sunt turiști care fac o adevărată cură de pește când vin în Delta Dunării, lucru foarte normal, dealtfel. Dar avem și părinți care, când vin în deltă le dau copiilor numai cartofi prăjiți”, a povestit administratorul pensiunii ”Eden” din Crișan, Ileana Vasilief.

    Vizitarea Deltei Dunăriii trebuie să devină o formă distinctă de turism

    Turismul deltaic nu a fost definit niciodată ca o formă de turism distinctă, iar acest lucru ar trebui să se întâmple foarte repede. Și aceasta, pentru că turiștii trebuie să știe exact care sunt regulile de vizitare într-o biorezervație, deoarece anul 2020 ne-a demonstrat că mulți vizitatori nu au venit informați, iar în Delta Dunării s-a circulat ca pe bulevardul Unirii din București.

    delta-dunarii-turism-lent-turism-responsabil”Turismul deltaic trebuie să devină o formă distinctă, care să se alăture turismului montan, a celui de pe litoral sau balneoclimateric. Turismul deltaic are un specific al lui, peste care nu putem trece. El nu presupune o vizitare de masă.

    caiac-in-delta-dunarii-turism-lent-turism-responsabilDelta necesită o vizitare lentă și responsabilă, iar ecoturismul trebuie să reprezinte pilonul principal a ceea ce înseamnă turismul în Delta Dunării, altfel nu vom avea o deltă pe care să o lăsăm moștenire și celor care vin după noi”, a afirmat președintele Asociației Delta Dunării, Cătălin Țibuleac.

    De ce este scumpă o vacanță în Delta Dunării?

    Muți români se plâng de faptul că o vacanță în Delta Dunării este prea scumpă, iar unii spun că nu-și permit luxul de a merge în deltă. Ei nu înțeleg de ce sunt prețurile sunt mai mari în deltă decât la munte sau la mare. Răspunsul la această întrebare l-am aflat de la Ileana Vasilief.

    delta-dunarii”Turiștii trebuie să fie conștienți că în Delta Dunării vor vedea un loc unic și că, la fel ca orice loc unic din toată lumea aceasta, el nu poate să fie gratuit. Când vizitatorii își fac un calcul pentru toată deplasarea în Delta Dunării, ei să se gândească la fel ca la o vacanță în alte țări, pentru care includ transferul, biletul de avion, deplasarea cu taxiuri și orice altceva.

    delta-dunariiPe noi, totul ne costă de 11 ori mai mult în Delta Dunării, de aceea prețurile sunt mai mari. Să vă dau un exemplu simplu. Dacă se strică o piesă de 100 de lei, pe noi ne costă 1100 de lei să aducem pe cineva care să o înlocuiască, spre deosebire de cei care au acces pe uscat. Plus tot ce înseamnă utilitățile și investițiile pe care nimeni nu ni le asigură. Mentenanța clădirilor și a instalațiilor în deltă este de 10 ori mai mare decât pe uscat”, a precizat administratorul pensiunii ”Eden” din Crișan, Ileana Vasilief.

    Vizitele de o zi în Delta Dunării sunt un produs toxic pentru rezervația biosferei

    2020 a venit la pachet cu foarte multe probleme în Delta Dunării, deoarece turismul s-a făcut în mod haotic. Despre redefinirea modului în care poate fi vizitată delta se vorbește de mult timp, însă anul acesta, reprezentanții Asociației Delta Dunării au pus punctul pe i și au atras atenția asupra faptului că trebuie luate măsuri în regim de urgență.

    delta-dunarii”Vreau să transmit un semnal de alarmă, vizavi de produsele turistice toxice pentru Delta Dunării. Mă refer la acele oferte turistice de vizitare a deltei într-o zi.

    Din fericire, tot 2020 ne-a adus la situația în care să nu mai avem 1,5 înnoptări în deltă, ci 3, în medie. Acest lucru înseamnă că turiștii au ales să își petreacă vacanțe mult mai lungi în Delta Dunării.

    delta-dunarii-plimbari-caiacDelta nu poate fi vizitată în 4 ore. Au apărut numeroase oferte și mulți locuitori din România nu știu că acest lucru nu este posibil. O astfel de excursie este toxică. Ne propunem să dezvoltăm o cooperare constantă cu hotelierii din Constanța, pentru a integra în pachetul turistic și o noapte sau două de cazare în deltă. Ce ar fi mai frumos, decât să meargă pe litoral pentru 3-4 nopți, iar ultimele două zile din concediu să le petreacă la o unitate de cazare din Delta Dunării. Asta înseamnă turism responsabil”, a declarat președintele Asociației Delta Dunării, Cătălin Țibuleac.

    delta-dunariiCei care iubesc Delta Dunării și doresc să se reîntoarcă într-un loc curat și primitor, trebuie să se informeze, să știe exact unde vor ajunge și ce pretenții să aibă. Este important să fim responsabili cu mediul înconjurător, să reducem la minimum impactul negativ asupra mediului înconjurător și să contribuim la conservarea patrimoniului natural, astfel încât și copiii sau nepoții noștri să se bucure de rezervația biosferei.

  • Motivele pentru care Marea Neagră este acum limpede și azurie

    Motivele pentru care Marea Neagră este acum limpede și azurie

    Mulți dintre noi am observat în această perioadă, că Marea Neagră are o superbă nuanță de albastru-turcoaz și este extrem de limpede. Cu toții o admirăm și ne întrebăm care este motivul și de ce seamănă atât de mult cu apa azurie pe care am admirat-o pe plajele din Grecia sau Turcia. De fapt, este vorba despre un complex de factori, după cum a explicat pentru Discover Dobrogea, președintele ONG-ului Oceanic Club, biologul Răzvan Popescu-Mirceni. Ceea ce nu putem observa însă, este că Marea Neagră are permanent culoarea azurie, dar la o distanță mai mare de 40-50 de kilometri de țărmul românesc.

    Debitul scăzut al Dunării și limpezirea Mării Negre

    Debitul Dunării a ajuns în această perioadă la cel mai coborât nivel din ultimii 30 de ani, din cauza secetei. În aceste condiții, circulația navelor pe Dunăre se desfășoară cu mare dificultate. Pe de altă parte însă, scăderea cotelor apelor fluviului a determinat apariția unui alt fenomen, cel de limpezire a Mării Negre, am aflat de la biologul Răzvan Popescu-Mirceni.

    delta-dunarii-fotografie-drona-imagine-aeriana”De regulă, Dunărea vine cu o încărcătură foarte mare de sedimente, care ajung în zona costieră românească și o acoperă complet, practic. Țărmul românesc este supus în primul rând influențelor Dunării. Curentul dominant, cel de nord, aduce în permanență acele ape în Marea Neagră. Anul acesta, când se înregistrează debite extrem de scăzute, avem de-a face cu acest fenomen de limpezire a apei Mării Negre, care este foarte frumoasă în această perioadă”, a precizat biologul Răzvan Popescu-Mirceni.

    Bate Sudul, se  limpezește marea

    Un alt motiv pentru care apa mării este limpede zilele acestea este legat de curenți și implicit de modul în care a bătut vântul. Acesta a suflat destul puternic din sector sudic în ultimele două săptămâni, astfel că a împins apele de suprafață, care de obicei sunt mai tulburi și a lăsat loc apelor mai sărate și mai limpezi, spune biologul Răzvan Popescu-Mirceni.

    Orasul TomisEl afirmă că o parte din aceste ape sărate pătrunde prin Bosfor, iar o altă parte există deja în straturile mai adânci ale Mării Negre.

    ”O altă caracteristică a apelor Dunării este că, fiind ape dulci, sunt mai puțin dense și se mențin o perioadă mai lungă la suprafața mării, până se amestecă”, spune biologul Răzvan Popescu-Mirceni.

    Calcarele sarmațiene și culoarea azurie mării

    Apreciem marea de azur atunci când mergem în vacanțe în alte țări și ne-am dori să fie și a noastră atât de frumoasă. Ei bine, în aceste zile, Marea Neagră este azurie. Și aceasta, deoarece întreaga zonă românească de coastă are un suport, care, la bază, este reprezentat de calcare sarmațiene, afirmă biologul Răzvan Popescu-Mirceni.

    marea-neagra-limpede-azurie-alge”Calcarele sarmațiene au proprietatea de a reflecta culoarea pe care o primesc de la cer. Zonele în care există un aport foarte mare de sedimente de tipul calcarelor, un fel de praf calcaros în masa apei, acolo încep să apară diferite nuanțe de turcoaz” am aflat de la Răzvan Popescu-Mirceni. El spune că aceste zone sunt la sud de Capul Midia până în sudul coastei românești. Mai exact, la Corbu, Tuzla sau la Vama-Veche. Există însă cantități mai mari de granule de calcar și în câteva golfuri din Constanța, pentru că, la lărgirea și consolidarea plajelor a fost adus nisip de adâncime din Marea Neagră.

    Algele dau culoarea azurie a mării

    Apa mării poate fi colorată și de anumite tipuri de alge. Există niște alge microscopice, care au proprietatea de a genera această nuanță turcoaz-azurie, spune biologul Răzvan Popescu-Mirceni. El precizează că, în momentul de față aceste alge nu se află în apele de mică adâncime, pentru că ele se înmulțesc, de obicei, în zonele de larg.

    marea-neagra-limpede-azurie-calcare-sarmatiene”Am avut situații de înflorire a acestor alge în urmă cu un an și acum doi ani. Cred că și anul acesta o să aibă loc, însă, la coastele Mării Negre avem de-a face în primul rând cu reflexia cerului datorată zonelor calcaroase” a mai spus cercetătorul.

    Marea limpezită și de alge

    Nu prea ne plac algele și strâmbăm din nas când le vedem pe malul mării, însă, ele contribuie la procesul de limpezire a apei. Acum avem mai multe alge mari, care se văd cu ochiul liber și care sunt perene, nu au un ciclu anual, spune biologul Răzvan Popescu. El afirmă că există și alge mici, care sunt într-un echilibru cu cele perene și au un rol semnificativ de stabilizare a sedimentelor și de reducere a pulberilor aflate în suspensie în apă.

    Midiile filtrează apa mării

    Digurile construite în mare reprezintă niște recife artificiale și au importanța lor în ecosistemul Mării Negre. ”Structura de recifală nu înseamnă că avem neapărat de-a face cu corali, ci este alcătuită submers din mai multe organisme care curăță apa, pentru că își fac hrănirea prin filtrare, cum sunt midiile, de exemplu.

    diguri-recife-artificiale-structuri-hidrotehnice-midii-marea-neagraToate aceste diguri și structuri hidrotehnice care reprezintă un substrat dur și care acum, la câțiva ani după ce construcția s-a terminat, sunt deja populate cu alge și scoici, care contribuie foarte mult la procesul de filtrare a apei și la stabilizarea sedimentelor aflate în suspensie”, a precizat biologul Răzvan Popescu-Mirceni.

    Pandemia de Covid-19 și beneficiile asupra Mării Negre

    Cercetătorul Răzvan Popescu ne-a expus numeroase motive pentru care apa mării este limpede și are o culoare extrem de frumoasă zilele acestea. Totuși, nu trebuie să uităm că pandemia de Covid-19, care aproape a oprit toată planeta în loc, a redus mult gradul de poluare.

    marea-neagra-limpede-pandemie-covid-beneficii”Anul acesta, activitățile din zona costieră au fost mult mai puține pe fondul pandemiei de Covid-19. În aceste condiții s-a redus aportul de material organic, care ar fi favorizat o dezvoltare mai puternică a unor categorii de alge microscopice care tulbură mai tare apa. Inclusiv îmbăierea oamenilor duce la tulburarea apei, mai ales când vorbim de un număr foarte mare de persoane”, spune biologul Răzvan Popescu-Mirceni.

    Delfinii pot fi văzuți de pe faleza Cazinoului

    Zona costieră românească le oferă condiții favorabile delfinilor, astfel că ei trăiesc fără probleme în Marea Neagră. ”Exact la joncțiunea dintre apele marine și cele ale Dunării sunt condiții favorabile pentru resurse de hrană. Sunt zone de concentrare, inclusiv ale populațiilor de pești, printre care stavridul, hamsia, aterina, specii de grup, care se adună în bancuri pentru a se hrăni. Acolo unde sunt aceste specii se află și foarte mulți delfini. Cei mai mulți delfini sunt undeva la aproximativ 100 de kilometri de țărm, în dreptul gurilor Dunării și undeva la sud de acestea, acolo unde ajunge apa Dunării. Pe mare, se poate observa uneori un fel de frontieră între apele tulburi aduse de Dunăre și cele albastre și sărate ale Mării Negre”, a declarat pentru Discover Dobrogea biologul Răzvan Popescu-Mirceni.

    delfini-marea-neagraPutem vedea în fiecare zi delfini, mai ales în această perioadă, în zona intrării în Portul Constanța, în dreptul plajelor de la Corbu, în zona Portului Midia și în fața Taberei Năvodari. Zilele acestea sunt două familii, de fapt două femele cu câte doi pui fiecare, care se hrănesc în zonă, pentru că au suficient pește. Uneori, mai ales dimineața, între orele 7.00-9 .00 și seara după ora 18.00 avem șanse mari să îi observăm chiar și de pe faleza Cazinoului din Constanța. Ei stau cam la 200-300 metri de țărm, astfel că pot fi văzuți chiar și cu ochiul liber, pentru că execută niște salturi destul de interesante, a precizat cercetătorul.

    Toată pauza aceasta de două luni pe care a luat-o planeta în mod involuntar dar forțat, ne arată extrem de multe lucruri despre oameni și atitudinea lor. Dacă dorim să existe un echilibru, ar trebui să avem mai mult respect față de mediul înconjurător și să ne schimbăm obiceiurile. Depinde de noi dacă vom avea o planetă mai curată sau dacă preferăm să fie poluată.

  • Delta Dunării, regina turismului din România, pentru al doilea an consecutiv

    Delta Dunării, regina turismului din România, pentru al doilea an consecutiv

    Să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului! Delta Dunării este, pentru al doilea an consecutiv, regina turismului din România. Destinația  a atras foarte mulți vizitatori și în 2019, iar numărul permiselor de acces  în rezervație eliberate de ARBDD s-a triplat, în comparație cu cel de anul trecut. Dacă ar fi să ne luăm după aceste date, am putea crede că au fost de trei ori mai mulți turiști în deltă, însă cifrele exacte le va oferi Institutul Național de Statistică. Această creștere însă, poate fi pusă și pe seama numeroaselor acțiuni de informare a vizitatorilor privind modul în care se poate face accesul în deltă, astfel că este posibil ca ei să fi conștientizat că este obligatorie procurarea permiselor. Cert este că delta a devenit un must-see pentru mulți turiști, indiferent că vorbim despre români sau străini.

    Numărul permiselor de acces în Delta Dunării s-a triplat

    Peste 328.000 de permise de acces au fost emise de către Administrația Rezervației Biosfera Delta Dunării, turiștilor care au ajuns în deltă anul acesta. Guvernatorul Cătălin Țibuleac a precizat pentru Discover Dobrogea, faptul că numărul celor care au solicitat astfel de documente, obligatorii pentru cei care ajung în rezervație este de peste trei ori mai mare anul acesta, comparativ cu anul 2018, când au fost eliberate 94.198 de permise.

    Delta-dunarii-Padurea-LeteaAproximativ 200 de oaspeți care nu și-au procurat permise de acces în rezervație au fost amendați în 2019, a mai spus guvernatorul Țibuleac. Este important ca turiștii să știe că, la solicitarea organelor de control, vizitatorii trebuie să prezinte permisul de acces și dovada plăţii pe durata vizitei în perimetrul RBDD.

    Ce trebuie să știe turiștii care ajung în Delta Dunării?

    Nu toți oaspeții care vizitează Rezervația Delta Dunării știu că există o taxă de acces. Zilele trecute mă întreba cineva, dacă este nevoie să își achiziționeze permis pentru o vacanță la Sulina. Tocmai de aceea, guvernatorul Deltei Dunării, Cătălin Țibuleac, ne-a spus care sunt tarifele pe care trebuie să le achite cei care ajung în rezervație. Astfel, este bine să știți că permisul de acces pentru turiști este de 5 lei/persoană/zi, 15 lei/persoană/săptămână și 30 lei/persoană/an. Pentru accesul cu mașinile, tariful este de 10 lei/autovehicul/zi și 100 lei/autovehicul/an, iar cei care au ambarcațiuni plătesc 20 lei/ambarcațiune/sejur sau 100 lei/ambarcațiune/an.

    Copiii, elevii și studenții nu plătesc pentru vizitarea rezervației

    Puțini turiști citesc toate prevederile privind persoanele care sunt obligate sau scutite de plata taxei de intrare în rezervație. Tocmai de aceea, guvernatorul Deltei Dunării, Cătălin Țibuleac ne-a precizat că există și câteva excepții. Astfel, este bine să știți că tariful de intrare nu se aplică pentru copii, elevi, studenți, pensionari, veterani de război, foşti deţinuţi politic, urmaşii eroilor martiri şi răniţii din Revoluţia din decembrie 1989. De asemenea, nu trebuie să plătească taxe de intrare în rezervație, persoanele fizice care au domiciliul în perimetrul rezervaţiei sau în localităţile limitrofe.

    Delta DunariiEste vorba de locuitorii din Tulcea, Parcheș, Somova, Mineri, Isaccea, Luncaviţa, Grindu, Nufăru, Malcoci, Victoria, Băltenii de Sus, Beștepe, Mahmudia, Murighiol, Dunăvăţu de Sus, Dunăvăţu de Jos, Sarinasuf, Colina, Plopu, Valea Nucarilor, Agighiol, Sabangia, Zebil, Babadag, Sarichioi, Enisala, Sălcioara, Jurilovca, Lunca, Ceamurlia de Jos, Vișina și Baia. De asemenea, sunt scutiți de taxe și constănțenii din localitățile Năvodari, Mihai Viteazu, Istria, Nuntași, Săcele, Corbu sau Vadu și cei din județul Galați.

    Guvernatorul ARBDD dorește să asigure în deltă, un echilibru între om și natură

    Abaterile majore constatate anul acesta în Delta Dunării de către organele de control din cadrul ARBDD au fost braconajul piscicol, mai ales cel cu dispozitive electrice. Alte nereguli constatate au fost: camparea în afara zonelor autorizate, deșeurile menajere abandonate în urma campării, desfășurarea de sporturi nautice în perimetrul RBDD, survolul fără autorizație RBDD, pătrunderea ilegală în zonele de strictă protecție sau nerespectarea vitezei legale.

    Holbina Trei Bibani Tocmai de aceea, guvernatorul Cătălin Țibuleac a declarat pentru Discover Dobrogea că dorește un turism responsabil în deltă, care să asigure un echilibru între om și natură. Deoarece braconajul este o problemă majoră în Delta Dunării, Cătălin Țibuleac spune că va lua măsuri, împreună cu Prefectura Tulcea și cu celelalte instituții cu atribuții abilitate, pentru combaterea eficientă a braconajului piscicol în RBDD.

    Viața de guvernator al Deltei Dunării nu este deloc ușoară

    Guvernatorul Deltei Dunarii Catalin TibuleacDe-a lungul timpului, Delta Dunării a avut mulți guvernatori, însă problemele din această destinație nu au fost rezolvate în totalitate. Venit la conducerea ARBDD în 2019, guvernatorul Cătălin Țibuleac a încercat, și în mare parte a reușit să împace și capra și varza, cum se spune în popor. El s-a implicat în problemele comunităților locale, pentru a rezolva o parte din vechile dificultăți cu care acestea se confruntă. De asemenea, a avut numeroase întâlniri cu agenții economici și cu locuitorii din zonă, astfel încât să mențină un echilibru între necesitatea conservării biodiversității și activitățile desfășurate în Rezervația Biosferei Delta Dunării.

    Îmbunătățirea condițiilor de viață pentru populația din Delta Dunării, o prioritate

    Gospodarie Slava CerchezaDeși Delta Dunării este o zonă superbă și a devenit din ce în ce mai vizitată, mulți localnici trăiesc foarte greu, iar calitatea vieții lasă de dorit. ”Avem proiecte privind îmbunătățirea standardului de viață al populației locale prin accelerarea demersurilor la nivel UE pentru declararea RBDD ca zonă umedă defavorizată, ceea ce va permite obținerea de subvenții pentru piscicultură. De asemenea, propunem modificarea legislației, pentru a permite deținătorilor de puncte gastronomice locale aprovizionarea cu pește direct de la pescari (aceștia nemaifiind obligați să predea captura doar la CPV-uri) și pentru asigurarea repartizării echilibrate a zonelor de pescuit familial arondate pe localități, astfel încât să se asigure accesul tuturor comunităților la resursa piscicolă, conform legii”, ne-a declarat guvernatorul Cătălin Țibuleac.

    Fonduri europene pentru rezolvarea problemelor din Delta Dunării

    Chiar dacă turiștii nu le observă în scurtele lor vizite, sunt multe probleme în Delta Dunării. Guvernatorul Cătălin Țibuleac le-a identificat și ne-a declarat că instituția pe care o conduce va urmări atragerea de fonduri europene, pentru proiecte care să rezolve toate aceste neajunsuri. Printre altele, este vorba despre identificarea și amenajarea unor zone de campare, care, la finalizarea proiectului să fie administrate în parteneriat public-privat și realizarea unui studiu de modelare hidraulică la nivelul Deltei Dunării pentru fundamentarea științifică a decolmatărilor. Alte proiecte vizează finanțarea lucrărilor de decolmatare pentru zone afectate din RBDD, lucrări pentru marcarea traseelor, canalelor și șenalelor navigabile din Delta Dunării și monitorizarea integrată în Delta Dunării, care să ajute la conservarea biodiversității, la desfășurarea într-un mod sigur a activităților și la un control mai eficient pe teritoriul RBDD. În plus, Pentru siguranța navigației, vor fi definite trasee pentru ambarcațiuni lente și se vor  face demersurile pentru armonizarea legislației privind accesul și circulația navelor și ambarcațiunilor pe canalele și pe lacurile interioare din perimetrul RBDD.

    Turismul responsabil vizează conservarea patrimoniului natural

    Cu siguranță, anul viitor vor ajunge mai mulți turiști în Delta Dunării. Important este să conștientizăm cu toții, faptul că acest tărâm de basm trebuie protejat, astfel încât și copiii sau nepoții noștri să se poată bucura de el. Turiștii trebuie să fie responsabili, să minimizeze impactul negativ asupra mediului înconjurător și să contribuie la conservarea patrimoniului natural, să lase locul în care au stat, la fel de curat cum l-au găsit când au ajuns. Schimbarea vine de la fiecare dintre noi, iar dacă ne place să ne relaxăm în natură, trebuie să învățăm să strângem fiecare pet sau chiștoc de țigară, așa cum facem și acasă, pentru că sunt foarte multe locuri în care nimeni nu poate strânge după noi. Dacă iubim natura și vrem să ne reîntoarcem într-un loc curat și primitor, este necesar să fim responsabili cu mediul înconjurător.

  • Ivan Patzaichin i-a încurajat pe constănțeni să se plimbe cu canotca pe Lacul Siutghiol

    Ivan Patzaichin i-a încurajat pe constănțeni să se plimbe cu canotca pe Lacul Siutghiol

    Campionul Ivan Pazaichin, o legendă a sportului mondial, i-a încurajat pe constănțeni să se plimbe cu canotca pe Lacul Siutghiol, din dorința de a promova patrimoniul local și mișcarea în aer liber. El s-a aflat în acest week-end în Constanța, unde a prezentat proiectul ”Descoperă Rowmania”.  El i-a îndemnat pe cei care au ajuns pe malul Lacului Siutghiol să se apropie de natură și să se reconecteze la aceasta prin intermediul plimbărilor cu canotca, ambarcațiune al cărei inventator este. Copii, tineri și adulți, cu toții au fost încântați că au vâslit folosind pagaia, unii, pentru prima oară în viață.

    Ivan Patzaichin îi încurajează pe copii să facă sport

    Sportul este extrem de important pentru o viață sănătoasă, însă, pentru mulți români el nu reprezintă o prioritate. Avem deja mulți minori obezi în România și o mulțime de părinți care procură tot felul de scutiri pentru ca ai lor copii să nu facă orele de sport. În plus, chiar și autoritățile locale ar trebui să acorde o atenție deosebită evenimentelor sportive și să încurajeze practicarea sporturilor de către populație.

    Canotca Ivan Patzaichin Constanta”Noi încercăm să îi scoatem pe copii în natură, să facă sport. După ce simt gustul mișcării, apoi pot merge la un club de profesioniști sau pot rămâne niște ghizi importanți pentru turismul românesc. Indiferent ce își propun tinerii, nu este de ajuns să înceapă să viseze la ceva, ei trebuie să lupte pentru idealurile lor, să muncească, să se sacrifice chiar, pentru a realiza ceea ce își propun”, a declarat pentru Discover Dobrogea, campionul olimpic Ivan Patzaichin.

    Descoperă Rowmania, un proiect care îi responsabilizează pe copii

    ”Descoperă Rowmania” este un proiect inspirațional, care îl are în centru pe campionul Ivan Patzaichin. Campionul îi încurajează pe copiii din toată țara să învețe să construiască o canotcă, să devină responsabili cu mediul și să înțeleagă natura.

    Canotca Ivan Patzaichin Constanta”Această canotcă de două locuri a fost construită de copiii din Orșova, care, la final și-au lăsat semnăturile pe ea. Până acum avem 5 astfel de ambarcațiuni, ultimele două se construiesc la Sulina și la Sfântu Gheorghe. Cea mai importantă este satisfacția celor mici, pentru că ei realizează canotca de la zero, cu mâna lor, sub supravegherea meșterului Viorel Gheorghe. El are răbdare să stea cu ei, le arată cum să taie lemnul, cum să lipească, să șlefuiască și să vopsească ambarcațiunea.

    Canotca Ivan Patzaichin ConstantaEi realizează în 3 săptămâni această canotcă și nu vă închipuiți ce bucurie și ce satisfacție au când o duc spre apă și se plimbă cu ea. În același timp, copiii învață să lucreze în echipă, înțeleg cât de important este mediul și ce patrimoniu natural au în jurul localității în care trăiesc. La final, vom organiza o competiție cu ambarcațiunile construite de micuți, astfel încât bucuria lor să fie și mai mare. Degeaba pui panouri și afișe peste tot, dacă nu îi implici pe oameni în diferite activități pentru a înțelege cât de important este mediul pentru ei”, a mai precizat pentru Discover Dobrogea, Ivan Patzaichin.

    Canotca, o creație personală a lui Ivan Patzaichin

    O combinație între lotcă și canoe, canotca a fost inventată de Ivan Patzaichin, pentru a încuraja produsele și tradițiile locale. De la lotca specifică Deltei Dunării au fost păstrate forma suplă și lemnul, material care nu mai este folosit la ambarcațiunile moderne, iar de la canoe au fost păstrate liniile dinamice.

    Canotca Ivan Patzaichin Constanta”Canotca este creația mea personală. Am realizat-o încă de acum 10 ani și am încercat să promovez și acest gen de ambarcațiuni tradiționale, pentru că sunt confecționate din lemn. Canotca este o barcă nepoluantă, o alternativă la tot ceea ce se întâmplă acum în Delta Dunării și în general în toate apele din țara noastră. Sunt prea multe motoare puternice și vedem betoane peste tot. Noi promovăm turismul lent, nu pe cel rapid, de o zi. Vizitatorii trebuie să își dorească să vadă frumusețile naturii și să observe cu atenție orice colțișor al deltei și al României, că avem o țară frumoasă”, a mai precizat pentru Discover Dobrogea campionul Ivan Patzaichin.

    Canotca, o ambarcațiune tradițională reinventată

    Când vorbești de tradiții, toată lumea se gândește că trebuie să te întorci în urmă cu 100 de ani, spune inițiatorul proiectului ”Descoperă Rowmania”, Ivan Patzaichin. El afirmă că această canotcă pe care a creat-o este un mod prin care arată lumii că se pot păstra tradițiile, dar pot fi îmbinate cu ceva nou. ”Canotca este o copie după lotca tradițională, la care am adăugat liniile dinamice de la canoe. În timp ce lotca este o ambarcațiune greoaie, utilitară, canotca este mult mai ușoară, în ea vâslești cu fața, ai alt contact cu mediul și este mai prietenoasă cu natura. Avem mai multe modele de canotcă, mai mici, pentru două persoane sau mai mari, care au până la 14, 16 locuri. Lumea a început deja să înțeleagă că lemnul este organic, nu e precum plasticul sau carbonul, materiale care poluează natura”, spune Ivan Patzaichin.

    Sportul schimbă percepții și implementează proiecte de agrement

    Ivan Patzaichin a povestit pentru Discover Dobrogea că a avut multe întâmplări interesante cu canotca și proiectul ”Descoperă Rowmania”. Pentru el însă, cea mai importantă este cea de la Alba Iulia, unde, în urmă cu 8 ani, nu găsea un loc în care să iasă cu ambarcațiunea pe Mureș. Acum însă, Patzaichin spune cu mândrie că acolo e un loc superb de ștrand și de agrement, unde poate organiza competiții de vâslit. Inspirate de Patzaichin, autoritățile locale au implementat un proiect de navigație pe Mureș, care vizează amenajarea unui debarcader și a unei zone de agrement în Alba Iulia.

    Apele sunt precum organismul omului, dacă sunt curate vom fi sănătoși

    Nu suntem educați să ne mândrim cu apele din țara noastră, să le protejăm și să le păstrăm curate, deși admirăm râurile extrem de limpezi din alte țări. „Acest țesut de râuri este ca un organism al omului. Cu cât sângele este mai curat prin vene, cu atât este și inima mai sănătoasă. Astfel, și râurile noastre, cu cât vor fi mai curate și mai limpezi, cu atât Delta Dunării și Marea Neagră vor fi mai puțin poluate”, spune Ivan Patzaichin.

    Campionul Ivan Patzaichin ne transmite că trebuie să înțelegem cât mai repede că natura trebuie protejată și respectată, astfel încât să le lăsăm o moștenire importantă copiilor, nepoților și strănepoților noștri.

  • Delta nu este un imens coș de gunoi. 1 septembrie, Ziua Rezervației Biosferei Delta Dunării

    Delta nu este un imens coș de gunoi. 1 septembrie, Ziua Rezervației Biosferei Delta Dunării

    1 septembrie a fost declarată Ziua Rezervației Biosferei Delta Dunării, pentru a marca data la întreaga Deltă a Dunării și unitățile geografice învecinate au fost declarate rezervație a biosferei. Totodată a fost înființată Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării ca instituție specializată să implementeze măsurile de management adecvate pentru conservarea patrimoniului natural și dezvoltarea durabilă a regiunii. Anul acesta, Ziua Rezervației Biosferei Delta Dunării va fi sărbătorită în cadrul Conferinței Naționale ”Apele Unite ale României – AUR pentru 2030.

    Sună paradoxal, însă, deși ne place să petrecem mult timp în natură, mulți dintre noi nu o respectă. În multe zone putem vedea deșeurile aruncate de așa-zișii iubitori de verde. Este de necrezut faptul că ne place să admirăm frumusețile deltei, dar lăsăm în urma noastră mormane de gunoi, pe care nu are cine să le strângă.

    1 septembrie, Ziua Rezervației Biosferei Delta Dunării

    Auzim zilnic informații legate de turismul responsabil, dar parcă ne trec pe lângă urechi. Vedem videoclipuri cu pești sau delfini care mor sufocați cu plasticele pe care le aruncăm în apă, însă continuăm să ne debarasăm oriunde, de deșeurile de care nu mai avem nevoie. Pe 1 septembrie este marcată Ziua Rezervației Biosferei Delta Dunării, zi în care ARBDD și alte autorități abilitate ne atrag atenția asupra importanței conservării patrimoniului natural și dezvoltării durabile a deltei. Probabil, doar amenzile extrem de mari îi vor învăța pe români că este obligatoriu să strângă mizeria pe care o fac și, chiar dacă nu au coșuri de gunoi la fiecare colț din Delta Dunării, lucru imposibil dealtfel, să nu arunce absolut nimic la voia întâmplării.

    1 septembrie Ziua Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării va marca aniversarea a 29 de ani de la declararea rezervației biosferei prin acțiuni de conștientizare și educație ecologică în cadrul Taberei Naționale de Educație ecologică ”Prietenii Deltei”, la Centrul de agrement din Sulina, în perioada 28 august – 2 septembrie. În cadrul taberei la care participă tineri cu vârste între 14 și 20 de ani, reprezentanți ai Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării vor susține prezentări la Centrul de Vizitare din Sulina cu privire la importanța deosebită a valorilor naturale și culturale a Rezervației Biosferei Delta Dunării. Și la Crișan, responsabilul Centrului de Informare și Educație Ecologică din localitate, va organiza în data de 1 Septembrie o activitate de marcare a importanței declarării Zilei Rezervației Biosferei Delta Dunării, cu implicarea elevilor de la Școala Gimnazială din Crișan.

    În deltă, turiștii aruncă deșeurile la voia întâmplării

    Nu este greu să păstrăm curate locurile în care mergem, trebuie doar să ne dorim acest lucru. Este important să conștientizăm că nu avem menajere și nu strânge nimeni gunoiul după noi, astfel că, în situația în care dorim să găsim curate locurile în care ne întoarcem, trebuie să fim responsabili cu mediul.

    Delta Dunarii turism responsabilGuvernatorul Deltei Dunării, Cătălin Țibuleac a declarat pentru Discover Dobrogea că problema managementului deșeurilor există și în Delta Dunării, la fel ca în toată țara. ”În deltă, situația este mai delicată, deșeurile trebuie transportate până la Tulcea. Consiliul Județean și primarii fac eforturi pentru a gestiona această problemă, dar, fiind vorba despre zone foarte întinse, nu pot fi toate acoperite. Tocmai de aceea, în deltă, camparea este permisă doar în anumite locuri. Turiștii nu respectă restricțiile și își așează corturile unde vor, pe canal, pe malul apei și nu sunt întotdeauna responsabili în ceea ce privește protejarea deltei. Ei aruncă deșeurile la voia întâmplării, în zone în care doar ONG-urile mai ajung să le colecteze. În zonele special amenajate pentru turiști, la hoteluri și pensiuni, lucrurile sunt ușor de gestionat.

    Deseuri litoral romanescProblemele apar când vizitatorii merg în deltă pe cont propriu, în locuri greu accesibile, din care resturile menajere nu pot fi mereu colectate. Mai mult decât atât, ele sunt luate de vânt, ajung în apă și apoi sunt luate de curenți și duse pe plajele Sulina și Sfântu Gheorghe. Nu mai vorbim despre poluare, despre modul în care este afectată fauna din deltă”, a declarat pentru Discover Dobrogea, guvernatorul Rezervației Biosferei  Delta Dunării, Cătălin Țibuleac.

    ”Sfatul meu pentru toți cei care iubesc Delta Dunării și vor să se reîntoarcă într-un loc curat și primitor, este ca turiștii să se informeze și să știe exact unde au voie să campeze, să fie mai responsabili cu mediul înconjurător și lase locul în care au stat la fel de curat cum l-au găsit când au ajuns”, spune guvernatorul Deltei Dunării, Cătălin Țibuleac.

    În ultima perioadă inspectorii ARBDD au efectuat numeorase controale în biorezervație și le-au aplicat sancțiuni celor care nu respectă legea. Ei spun că turiștii se pot informa de pe site-ul ARBDD Tulcea, dacă vor să afle în ce zone pot să campeze sau nu, dar, de regulă, nu se întâmplă așa. Vizitatorii  trebuie să fie responsabili, să minimizeze impactul negativ asupra mediului înconjurător și să contribuie la conservarea patrimoniului natural. Ne dorim cu toții o schimbare în bine și vrem ca România să arate ca alte state civilizate. Totuși, este necesar să conștientizăm că schimbarea vine de la fiecare individ în parte, iar gesturile mici, precum strângerea deșeurilor după ce am campat într-o zonă superbă din deltă, sunt foarte importante.

  • Proiecte pentru Delta Dunării, de Ziua Mondială a Rezervațiilor Naturale

    Proiecte pentru Delta Dunării, de Ziua Mondială a Rezervațiilor Naturale

    ”Ziua Rezervațiilor Naturale” este marcată astăzi la nivel mondial, din dorința de a proteja conservarea habitatelor, a speciilor importante din natură și de a valorifica resursele naturale după principiile dezvoltării durabile și armonioase.

    Știu, sună ca în cărți, dar  gestionarea responsabilă a resurselor naturale, grija față de mediul înconjurător și păstrarea biodiversității sunt lucruri care ar trebui să ne preocupe pe toți. Practic, biodiversitatea ne face planeta locuibilă și frumoasă, iar supraviețuirea noastră de mâine, depinde de modul în care ne pasă de mediu, astăzi.

    Rezervația Biosfera Delta Dunării

    Sunt 85 de arii protejate în Dobrogea, însă, mulți dintre noi au auzit cel mai des vorbindu-se despre Rezervația Biosfera Delta Dunării. Este adevărat, probabil e cea mai spectaculoasă  și din ce în ce mai mulți turiști, români și străini merg să o viziteze. Guvernatorul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării, Matei Mușetescu mi-a declarat că, din datele oficiale ale ARBDD, 85.000 de turiști au ajuns în deltă în 2018. Pe de altă parte, el a precizat că Asociațiile de Turism din Tulcea au anunțat că 160.000 de persoane au vizitat Tulcea anul trecut, astfel că s-a înregistrat o creștere de 77%, comparativ cu 2018. Un număr mare de vizitatori vine la pachet cu numeroase măsuri din partea autorităților, pentru gestionarea corectă a resurselor și protejarea mediului înconjurător.

    Totuși, cât de mult este prea mult în Delta Dunării?

    Dorim să atragem cât mai mulți turiști în deltă, dar trebuie să realizăm acest lucru în mod responsabil și să aflăm și care va fi impactul unui aflux de vizitatori asupra populației și mediului din zonă. Anul acesta, de exemplu, sunt așteptați aproximativ 10.000 de turiști chinezi în Delta Dunării. Important însă, este să aflăm și care sunt efectele acestei dezvoltări turistice, astfel încât să fie realizată în mod echilibrat, în conformitate cu standardele care garantează păstrarea echilibrului ecologic. Este nevoie de o monitorizare permanentă, pentru evitarea suprasolicitării resurselor, a poluării și a impactului negativ asupra zonei turistice Delta Dunării.Atractii turistice in DobrogeaPentru a afla exact care este capacitatea de suport a deltei, ARBDD va realiza un studiu anul acesta, spune guvernatorul Matei Mușetescu. El apreciază că este o provocare pentru reprezentanții rezervației, deoarece trebuie să stabilească exact care este capacitatea pe care o poate suporta delta și cum poate fi îmbunătățită infrastructura. Un aflux masiv de turiști, înseamnă creșterea cantității de deșeuri menajere, regândirea unei infrastructuri mai eficiente de canalizare și colectare a deșeurilor în localitățile din deltă. Proiectele sunt în desfășurare, iar lucrurile sunt perfectibile, afirmă guvernatorul Mușetescu.

    ARBDD vrea să dezvolte delta cu fonduri europene

    Guvernatorul ARBDD, Matei Mușetescu, spune că lucrează în prezent la mai multe proiecte pentru dezvoltarea rezervației, pentru care dorește să obțină finanțare europeană. Printre altele, este vorba despre monitorizarea speciilor de pești, crearea unor condiții optime pentru reproducerea acestora și repopularea speciilor în declin, precum și refacerea habitatelor din Delta Dunării. Este vorba, spune Matei Mușetescu, despre 3 complexe lacustre: Roșu, Fortuna și Bălcănești, care astăzi suferă din cauza aportului insuficient de apă și a colmatării unor canale.

    Plajele sălbatice, tot mai căutate

    Un număr tot mai mare de turiști a început să prefere plajele sălbatice de la Sfântu Gheorghe, Vadu și Sulina, mi-a mai spus guvernatorul Administrației Rezervației Biosfera Delta Dunării, Matei Mușetescu. El a precizat că aceste zone trebuie să rămână sălbatice, neamenajate. Tocmai de aceea, va realiza contracte de colaborare și în acest an cu autoritățile locale din localitățile respective, pentru gestionarea corectă a managementului deșeurilor. De asemenea, vor fi instalate noi panouri, astfel încât turiștii să afle cum trebuie să își procure permisele de intrare în rezervație și care le sunt obligațiile.

    Delta Dunarii Ziua Rezervatiilor Naturale În plus, vor fi aduse automate noi la Sfântu Gheorghe, pentru eliberarea permiselor de intrare în Delta Dunării, deoarece au fost probleme în anii precedenți, spune Matei Mușetescu. El afirmă că este necesară suplimentarea lor, pentru că mulți turiști nu au aflat că își pot procura online abonamentele sau pur și simplu nu știu că există o taxă de intrare în rezervație, iar când ajung în rezervație iau cu asalt acele automate de tichete și le blochează.

    În 2019, turiști mai disciplinați

    În acest an, guvernatorul Matei Mușetescu își dorește ca vizitatorii să fie mai disciplinați și să respecte regulile impuse în Delta Dunării. Pe de altă parte, el spune că ARBDD, ca orice rezervație din lumea aceasta, are probleme cu presiunea agenților economici. Mușetescu a precizat că localnicii din deltă trebuie să fie primii care protejează moștenirea naturală pe care o au în zonele în care locuiesc și este important să fie conștienți că fără aceste resurse, viața lor ar fi mult mai tristă pe meleagurile deltaice.

    Activitatea ARBDD din 2018, în cifre

    De la reprezentanții Administrației Rezervației Biosfera Delta Dunării, am aflat că în 2018 au fost eliberate 95.415 permise de acces pentru turiștii care au vizitat rezervația. Spre deosebire de 2017, a crescut atât numărul vizitatorilor, cât și al turiștilor care au achiziționat permisele online. Astfel, anul trecut au fost eliberate 63.698 de tichete direct de pe internet și 31.917 la cele 4 automate de permise din Tulcea și de pe teritoriul rezervației. În plus, pentru a se asigura că regulile sunt respectate în zonele strict protejate și în cele de pescuit, de reconstrucție ecologică sau în zonele tampon, inspectorii ARBDD au efectuat anul trecut 3086 de acțiuni de control. Ei au aplicat 1336 de sancțiuni contravenționale și 971 de amenzi, în valoare de 321.837 de lei. Inspectorii administrației au confiscat peste 5000 de kilograme de pește din diferite specii și tot atâtea unelte de pescuit. De asemenea, în 2018 ARBDD a aplicat 624 de amenzi și 15 avertismente pentru campare ilegală în locuri nepermise de pe teritoriul rezervației.

    AMDTDD promovează produsul turistic bazat pe biodiversitate

    ”Pentru că ne dorim un turism responsabil, promovăm produsul turistic bazat pe biodiversitate, multiculturalitate, care să asigure un echilibru între om și natură în deltă”, mi-a declarat președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, Cătălin Țibuleac.Delta Dunarii Ziua Rezervatiilor NaturaleEl spune că s-a înregistrat o creștere de 77% la numărul total de turiști sosiți în județul Tulcea în primele 10 luni ale anului, comparativ cu 2017. Când discutăm de deltă, trebuie să existe întotdeauna un echilibru între activitatea turistică efectivă și protejarea biodiversității, a mediului natural. Acest echilibru este fragil și trebuie în permanență monitorizat și reglat, de toți factorii implicați: Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, membrii AMDTDD, mediul de afaceri, Consiliul Județean Tulcea, primării și Administrația Rezervației Biosfera Delta Dunării. ARBDD este membru cu drept de vot consultativ în Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării și există discuții permanente pentru a gestiona corect problemele, spune Cătălin Țibuleac.

    Interzicerea pescuitului la crap nu este văzută cu ochi buni de AMDTDD

    Pe de altă parte, președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, afirmă că nu întotdeauna măsurile sau deciziile luate de ARBDD sunt cele mai bune din punct de vedere turistic. ”De exemplu, poate s-au grăbit când au propus Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, pescuirea la crap în sistemul Catch&Release (prinde și eliberează). Aici este o întreagă discuție care va trebui să fie purtată, vizavi modul în care este sau nu afectată Delta Dunării de către o componentă importantă a turiștilor, cea a pescarilor amatori.

    Delta Dunarii Ziua Rezervatiilor Naturale Dacă discutăm de partea de răpitori, știucă mai ales, putem spune că anul trecut și-a dovedit efectele sistemul Catch&Release. La crap sau la speciile fitofage, eu spun că lucrurile trebuie abordate altfel și va trebui să reluăm discuțiile, tocmai pentru a nu afecta o componentă importantă a turiștilor care vizitează Delta Dunării”, a afirmat Cătălin Țibuleac.

    Câți turiști se pot caza în deltă și în Dobrogea de Nord

    De la președintele AMDTDD am aflat că există 9800 de locuri autorizate de cazare. ”Este vorba despre turiști care ajung în tot județul Tulcea, atât în partea continentală, cât și în Munții Măcinului, în inima Delta Dunării sau în gurile de vărsare: Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe. Doar în Delta Dunării avem aproximativ 7200 de locuri de cazare, înregistrate oficial.

    Dacă ne uităm la creșterea efectivă, reală, poate că nu este atât de spectaculoasă cum arată datele statistice furnizate de Institutul Național de Statistică. Au fost o serie de măsuri, inclusiv acel Ordin dat de ministrul Turismului, prin care suprafața pentru autorizarea unei pensiuni a scăzut de la 1000 de metri la 200 de metri pătrați și practic, au intrat în legalitate unități de cazare care existau și funcționau. Ca atare, avem și o raportare mult mai mare a numărului de turiști. Modul în care s-a efectuat turismul în Delta Dunării a fost responsabil și nu au apărut probleme majore care să afecteze acest echilibru om-natură.

    Cînd se pune problema creșterii numărului de turiști, se pune problema cât poate crește acest număr. Nu avem un studiu de impact, dar cele aproape 10.000 de locuri de cazare pe întreg județul, eu spun că asigură în acest moment o vizitare corectă a destinației turistice Delta Dunării și Dobrogea de Nord. E o întreagă discuție, trebuie să aflăm până unde mergem, însă este cert că trebuie să continuăm cu promovarea acestui produs turistic bazat pe turismul responsabil, bazat pe tradiții. ”, a declarat Cătălin Țibuleac.

    Președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării le ureață ”La mulți ani!” celor care vor sărbători duminică Anul Nou pe stil vechi și le transmite tuturor românilor că îi așteaptă să viziteze județul Tulcea, în orice anotimp. El spune că Tulcea, Delta Dunării și Dobrogea de Nord sunt fantastice oricând și au multe de oferit, începând cu litoralul, gurile de vărsare ale deltei în Marea Neagră, cetățile, podgoriile, drumul vinului și, de ce nu, turismul ecumenic.

  • Turismul responsabil vizeaza atât problemele de mediu, cât și conservarea patrimoniului cultural și natural

    Turismul responsabil vizeaza atât problemele de mediu, cât și conservarea patrimoniului cultural și natural

    Turismul responsabil este o temă foarte des abordată în ultima vreme, tocmai pentru faptul că mulți români își aruncă pe jos, oriunde, lucrurile de care nu mai au nevoie, chiar și în vacanțe. Oriunde am merge în România în lung și-n lat, vom vedea păduri, plaje, locuri de campare pline de gunoaie. Deșeuri pe care noi le aruncăm la voia întâmplării, fără să ținem cont că de multe ori nu are cine să le strângă.

    Turismul responsabil este o obligație, dacă dorim un mediu curat pentru copiii noștri

    V-am mai spus că am fost în Delta Dunării săptămâna trecută, ceea ce nu am precizat însă, este că atât în apă cât și la mal erau pet-uri, cutii de bere sau de băuturi răcoritoare, hârtii și în general tot ceea ce nu le mai trebuia turiștilor. În plus, am observat că puterea ambarcațiunii este direct proporțională cu cantitatea de deșeuri aruncate cu aroganță în apă sau la mal.

    Delta-Dunarii-turism-responsabilNe plângem mereu că este murdară România și le cerem autorităților să investească mai mult în curățenie. Dar noi, noi ce facem pentru asta? Schimbarea vine de la fiecare individ în parte, indiferent că este vorba despre un simplu angajat, de un politician sau un agent economic.

    Iar malul Dunării, al lacurilor, pădurile și plajele ar fi mult mai frumoase și curate dacă am strânge în urma noastră fiecare chiștoc de țigară, așa cum facem și acasă, pentru că sunt foarte multe locuri în care nimeni nu strânge după noi. Astăzi și mâine, 8 noiembrie se sărbătorește peste tot în lume Ziua pentru Turismul Responsabil, tocmai pentru a conștientiza cu toții că problemele de mediu trebuie să ne preocupe mai mult.

    Turismul responsabil este o problemă care trebuie rezolvată urgent în Delta Dunării

    Am discutat despre aceste lucruri și cu președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, Cătălin Țibuleac, pentru că nu este normal să vedem maldăre de gunoaie într-o arie protejată. Am aflat că, de cele mai multe ori, de noi depinde dacă rămâne sau nu curățenie în zona în care am stat la pescuit, la un grătar sau la un picnic.

    delta-dunarii-turism-responsabilCătălin Țibuleac: ”Problema managementului deșeurilor există și în Delta Dunării, la fel ca în toată țara. În deltă însă, situația este mai delicată, ele trebuie transportate până la Tulcea. Consiliul Județean și primarii fac eforturi pentru a gestiona această problemă, dar, fiind vorba despre zone foarte întinse, nu pot fi toate acoperite. În Deltă, de exemplu, camparea este permisă doar în anumite locuri. Turiștii nu respectă restricțiile și își așează corturile unde vor, pe canal, pe malul apei și nu sunt întotdeauna responsabili în ceea ce privește protejarea deltei. Ei aruncă deșeurile la voia întâmplării, în zone în care doar ONG-urile mai ajung să le colecteze.

    Turiștii se pot informa de pe site-ul ARBDD Tulcea, dacă vor să afle în ce zone pot să campeze sau nu, dar, de regulă, nu se întâmplă așa. În zonele special amenajate pentru turiști, la hoteluri și pensiuni, lucrurile sunt ușor de gestionat. Problemele apar când vizitatorii merg în deltă pe cont propriu, în locuri greu accesibile, din care resturile menajere nu pot fi mereu colectate. Mai mult decât atât, ele sunt luate de vânt, ajung în apă și apoi sunt luate de curenți și duse pe plajele Sulina și Sfântu Gheorghe. Nu mai vorbim despre poluare, despre modul în care este afectată fauna din deltă.

    Sfatul meu pentru toți cei care iubesc Delta Dunării și vor să se reîntoarcă într-un loc curat și primitor, este ca turiștii să se informeze și să știe exact unde au voie să campeze, să fie mai responsabili cu mediul înconjurător și lase locul în care au stat la fel de curat cu l-au găsit când au ajuns.

    Turiștii trebuie să fie responsabili, să minimizeze impactul negativ asupra mediului înconjurător și să contribuie la conservarea patrimoniului natural”, mi-a declarat președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, Cătălin Țibuleac.

    Fostul premier Dacian Cioloș a adunat pet-uri din Dunăre

    Ghidul de turism Eduard Acsinte ne spunea că în această vară l-a plimbat cu barca pe fostul premier Dacian Cioloș, care a venit cu o propunere pe care nimeni nu a mai făcut-o până acum. El i-a spus să oprească ambarcațiunea de câte ori vede deșeuri, astfel că pe parcursul plimbării le-a strâns pe toate cele care i-au ieșit în cale. Un gest frumos, pe care mulți dintre noi ar trebui să îl facem.

    Turismul responsabil în 2018 este despre costuri

    Investitorii și autoritățile trebuie să aibă propria contribuție pentru îmbunătățirea turismului responsabil. Victor Maxim, președinte Greenpact Worldwide atrage atenția asupra faptului că mulți operatori economici sunt mai preocupați de profit decât de protejarea mediului și a resurselor naturale.

    litoralul-romanesc-turism-responsabil-tone-de-deseuri-adunate-de-voluntari-de-pe-plaja”Puțini operatori economici știu cu adevărat ce înseamnă implementarea unui sistem de operare turistică a unui hotel sau a unui restaurant în ceea ce privește gestionarea eficientă a resurselor.

    Noi, la Greenpact Worldwide monitorizăm constant calitatea vieții și a litoralului românesc. În ultimii 8 ani, am descoperit și în România aceleași probleme despre ipocrizia protecției mediului, un concept politically correct expus într-o semnătură demagogică în camerele de hotel sau la toaletele restaurantelor, acolo unde, deși găsesc mesaje despre folosirea responsabilă a apei, există totuși, produse de baie în recipiente din PVC și aer condiționat în loc de centrală pe gaze în tot hotelul.”

    Ce măsuri ar trebui să ia hotelierii și alți investitori HORECA, pentru a nu mai da dovadă de ipocrizie când vine vorba despre turismul responsabil?

    Victor Maxim: ”La nivel internațional, există o preocupare reală pentru managementul ambalajelor reciclabile. Am fost plăcut surprins în China să observ la hotel faptul că produsele lichide de tip șampon, gel de duș, cremă hidratantă sau parfum, erau în ambalaje din sticlă. Mesajul hotelului era că anual, ei reintroduc în circuitul reciclării peste 200.000 de recipiente anual la fiecare hotel, iar lanțul era format din 160 de hoteluri. Cele mai multe ambalaje sunt în general reciclate sau gestionate de salubrizatori în domeniul turistic.”

    turism-responsabil-in-romaniaSă revenim la litoralul românesc, Victor. Îl monitorizezi de ani buni, de când te cunosc ești activist de mediu. În ultimii ani a scăzut sau a crescut cantitatea de deșeuri pe care o colectați în cadrul acțiunilor pe care le întreprind voluntarii?

    ”Problema apare mai stringent acolo unde turiștii ajung în zone de plajă fără operatori economici. În ultimii 8 ani au existat fluctuații în ceea ce însemna tonajul de deșeuri strânse de pe zona costieră a Mării Negre. Dacă în 2010 vorbeam despre câteva zeci de tone de deșeuri în zonele virgine ale plajelor dintre Mamaia și Năvodari, în 2014-2015 nivelul de poluare a ajuns la câteva sute de tone de gunoaie.

    Deseuri-litoral-romanesc-turism-responsabilNe putem gândi că au venit mai mulți turiști și că au consumat de 10 ori mai multe produse. În nici un caz! Fenomenul este generat de expansiunea imobiliară și de resturile din amenajări temporare și construcții. Promovarea media a expus de cele mai multe ori resturile de ambalaje ca imagine a poluării, însă, cel mai mare procent în monitorizările de mediu este redat de deșeurile și resturile de materiale din construcții.”, a precizat președintele Greenpact Worldwide, Victor Maxim.

    Nu este greu deloc să păstrăm curate locurile în care mergem. Trebuie doar să ținem cont de faptul că nu avem menajere, că nu strânge nimeni gunoiul după noi și în plus, nu este deloc plăcut să ne atragă copiii atenția asupra faptului că lăsăm mizerie în jurul nostru. Spun copiii, deoarece ei învață în școală, atât de la reprezentanții ONG-urilor, cât și de la profesori că nepăsarea față de problemele de mediu poate avea efecte negative pe termen lung, astfel că, în anumite situații, minorii sunt cei care îi educă pe părinți și îi învață de ce trebuie să fie responsabili cu mediul.