Tag: turism dobrogea

Centrul de vizitare Sulina le prezintă turiștilor informații importante despre Delta Dunării

O clădire cu arhitectură superbă le atrage atenția turiștilor care se plimbă alene pe faleza din orașul Sulina. Intrați, nu vă sfiiți, în Centrul de vizitare Sulina, pentru că este la fel de frumos și foarte modern în interior, iar informațiile oferite de specialiști sunt extrem de utile. Aflăm de la ei care sunt etapele de formare ale Deltei Dunării, putem observa flora și fauna din rezervație, ne este prezentat portul tradițional al localnicilor din deltă dar și modul în care ei pescuiesc își prepară mâncarea. O incursiune gratuită, captivantă și foarte bine documentată, prin Delta Dunării.

Centrul de Vizitare Sulina ne plimbă de la mare la Dunăre

Tematica prezentată în cadrul Centrului de vizitare Sulina este realizată de așa natură, încât să ne plimbe de pe fundul mării până în inima Deltei Dunării. Florin Papadatu, consilier în cadrul Administrației Rezervației Biosfera Delta Dunării, responsabilul Centrului de vizitare Sulina le prezintă oaspeților particularitățile Mării Negre și fauna acesteia.

El reușește să îi facă atenți chiar și pe copii, atunci când le povestește că pe fundul mării nu există viață, astfel că artefactele găsite de arheologi sunt foarte bine conservate, deși se află acolo de mii de ani. Există amfore și corăbii care s-au păstrat foarte bine, deoarece nu există oxigen la de la 150-200m adâncime și nu este favorizată dezvoltarea vietăților parazitare care se prind pe anumite elemente. O adevărată lecție de geografie, de care cei mici nu au parte la școală.

Anghila, regina migrației, sturionii, dinozaurii Mării Negre

Apoi, pe măsură ce urcăm și ajungem la adâncimea la care apare oxigenul în Marea Neagră aflăm de la Florin Papadatu că există numeroase vietăți, printre care delfini, specii ivazive precum rapana și pești, toate reprezentate în mărime naturală în cadrul expoziției.

Vedem, de asemenea, păstruga, nisetrul și morunul, specii care trăiesc în mediul sărat și își depun icrele în apă dulce. Putem observa că în zona cu oxigen, de la 30 m adâncime există deja vegetație și apare renumita scrumbie de Dunăre. Totuși, de la Florin Papadatu am aflat că regina migrației este anghila, care străbate la 12-14.000 de km până la Marea Sargaselor din Oceanul Atlantic.

Tot în zona cu oxigen putem observa toate speciile care sunt comestibile: barbunul, lufarul, stavridele, chefalul, zarganul, denumit turcoazul Mării Negre, deoarece oasele lui sunt verzi, fiind foarte bogate în fosfor. Turiștii care ajung în centrul de la Sulina află lucruri pe care nu le știau, de exemplu, că sturionii sunt denumiți ”dinozaurii Mării Negre”, fiind cea mai veche specie de pe planetă. Un adevărat paradis al viețuitoarelor!

Delta Dunării, mereu fascinantă

Când vizitaorii ajung în zona deltei din cadrul expoziției, specialiștii le vorbesc despre zonele protejate, astfel încât toată lumea să știe ce reprezintă rezervația. Aflăm astfel, care îi sunt limitele: cea vestică este în județul Galați la Cotul Pisicii, iar cea nordică, la granița cu Ucraina pe Brațul Chilia.

Liliana Ivancenco, șef Serviciu Relații Interne și Internaționale în cadrul ARBDD spune că în Rezervația Biosfera Delta Dunării sunt 20 de zone strict protejate. În cadrul acestora este permisă doar cercetarea și monitorizarea evoluției fenomenelor de dezvoltare a biodiversității, a fenomenelor naturale și geomorfologice. Ele sunt înconjurate de porțiuni verzi, denumite zone tampon, care au scopul de a limita intrarea turiștilor în perimetrul lor. Doar câteva dintre ele, precum pădurile Letea și Caraorman pot fi vizitate în mod organizat, iar accesul este permis doar în câteva zone, pentru a nu fi afectat echilibrul natural, a precizat Liliana Ivancenco.

Păsări flamingo în Delta Dunării

Suprafața de stufăriș din Delta Dunării este de aproximativ 250.000 de hectare din cele 580.000 pe care le are întreaga rezervație, am aflat tot de la Liliana Ivancenco, șef Serviciu Relații Interne și Internaționale în cadrul ARBDD. Fiind o zonă umedă de importanță internațională, multe specii de păsări și-au găsit habitatul în deltă. Unele dintre ele rămân pe tot parcursul anului, altele, cum este și pelicanul, migrează.

Delta Dunării se află la o intersecție de 5 căi aeriene de migrație a păsărilor, iar în prezent au fost inventariate aproximativ de 365 de specii de păsări. Anul trecut, pentru prima dată au fost văzute două stoluri de păsări flamingo, care au plecat spre Insula K, am aflat de la Florin Papadatu, responsabilul Centrului de vizitare al orașului Sulina.

Ecosistemele Deltei Dunării

În Delta Dunării sunt 30 de ecosisteme, 23 naturale și 7 antropice. În zona pontică, situată între Sf. Gheorghe și Sulina este delta fluvio-maritimă și maritimă, ultimele două segmente de formare a deltei, cărora le-a fost dedicat Centrul de vizitare din Sulina.

În zona de dezvoltare durabilă se găsesc așezări umane, unde se desfășoară activități prietenoase cu mediul. Expoziția ne prezintă habitatele importante pentru rețeaua ecologică Natura 2000, habitate de interes comunitar, precum și cele cu dune și cu lacuri, care se întâlnesc în deltă. Pot fi observate flora și fauna, dar și zonele strict protejate din apropierea Sulinei: Pădurea Letea, Grindul și Lacul Răducu și Pădurea Caraorman.

Comunitățile locale și tradițiile lor

În cadrul expoziției Centrului de vizitare Sulina facem o incursiune atât prin Marea Neagră și Delta Dunării, cât și prin comunitățile locale.

Acestora din urmă le este dedicată o porțiune generoasă, iar turiștii află informații despre istoria zonei și a orașului Sulina, care este foarte încărcată.

Pot fi observate costumele tradiționale ale localnicilor, instrumentele folosite de pescari și modul în care se gătește în Delta Dunării.

Sulina, singurul oraș din Rezervația Biosfera Delta Dunării

Puțini dintre cei care ajung în Delta Dunării știu că Sulina este singurul oraș din interiorul rezervației. În Sulina trăiesc în prezent 14 minorități, însă în vremurile ei de glorie, după anul 1860, a reușit să strângă între 24 și 32 de nații care au conviețuit în bună-pace și înțelegere.

Ca așezare, orașul Sulina datează de aproximativ 2700 de ani, dar primele izvoare există din 950, din perioada Împăratului bizantin Constantin Porfirogenet, spune Florin Papadatu, consilier în cadrul Administrației Rezervației Biosfera Delta Dunării, responsabilul Centrului de vizitare Sulina.

Un obiectiv interesant în Sulina este cimitirul multiconfesional, unde sunt înmormântați foști localnici de 7 confesiuni, din 22 de țări. Cimitirul din Sulina prezintă istoria tăcută a orașului.

Sulina, orașul în care Europa s-a unit pentru prima dată

Primul concept al Europei unite a apărut în 30 martie 1856, la Sulina. În plus, singura clădire care poartă inițiala Europei se află în orașul dintre ape. Este vorba despre fostul palat al Comisiunii Europene, actualmente Palatul Administrației Fluviale a Dunării de Jos, care are formă de E, inițiala Europei.

Castelul de Apă din Sulina, a fost construit de Regina Mamă a Olandei, despre care se spune că atunci când a venit să viziteze Sulina i s-a făcut sete, a cerut să bea apă, iar o localnică, din reflex, a luat o cană cu apă din Dunăre și i-a oferit. Mirată, regina a întrebat dacă ei nu au apă în Sulina și a trimis imediat corăbii cu materiale și a fost realiztă rețeaua de apă. Culmea, acel castel de apă funcționează și astăzi, având același principiu gravitațional. S-au schimbat între timp doar filtrele și pompele. Paradoxul este că rețeaua de apă a fost înlocuită abia acum câțiva ani.

Centrul de vizitare de la Sulina este foarte modern, cu spații aerisite și exponate bine puse în valoare. La parterul clăridii există și un spațiu dedicat activităților educaționale cu copiii din oraș, dar și cu micuții turiștilor sau cu elevii care vin din întreaga țară, în Tabăra Sulina.

Aici se desfășoară activități diverse cu cei mici, atât pentru a-i informa despre zona strict protejată, cât pentru a desfășura proiecte tematice incluse în cadrul evenimentelor de mediu organizate pe plan internațional de UNESCO, a precizat Liliana Ivancenco. După o vizită în cadrul centrului veți pleca mult mai informați și cu o altă viziune asupra Deltei Dunării. Instituția asigură accesul tuturor vizitatorilor, inclusiv al persoanelor aflate în scaun cu rotile, pentru care există rampe speciale. Centrul poate fi vizitat de marți până vineri inclusiv, între orele 08.00-15.00, iar sâmbăta și duminica în intervalul 08.00-11.00.

August 29, 2019
Pădurea Letea, povestea nemuritoare din Delta Dunării

Pădurea Letea este o adevărată poveste, pe care merită să o ”citești” dacă ajungi în Delta Dunării. Ne amintește de basmele din copilărie. Știți voi, acelea în care erau descriși copacii fermecați, pe care ni-i imaginam în fel și chip. Stejari de sute de ani cu ramuri întortocheate, liane, dune de nisip, cai sălbatici și mii de specii de păsări, toate creează un peisaj exotic și uluitor.

Prin grinduri și canale, de la Sulina spre Pădurea Letea

Pornind din Portul Sulina, traseul până la Pădurea Letea are o distanță de aproximativ 30 de kilometri. Dacă aveți norocul să îl găsiți liber pe ghidul de turism Mihai Călin, plimbarea cu barca va fi o plăcere, iar informațiile pe care el le oferă sunt foarte prețioase. Câteva dintre ele se regăsesc în acest articol, dar drumul este lung, iar Mihai are multe lucruri să vă spună. De la Sulina, se merge cu barca printr-o zonă mai sărăcăcioasă în vegetație, pentru că este foarte aproape de mare. Se trece prin Canalul Cordon litoral de Nord, apoi se intră în Canalul Cardon.

Acolo este o fostă gârlă, Canalul Bărbosu îi zice, despre care, localnicii spun că inițial a fost săpat de lipoveni sau de ucraineni, ”excavatoare cu barbă”, cum erau denumiți pe vremuri. Pe traseu se trece de la vegetația sărăcăcioasă, la o zonă cu vegetație de stepă, apoi în cea de grinduri maritime, în zona de grinduri fluvio-maritime, urmată de o zonă cu plauri, acele insule plutitoare care se mișcă pe canal în funcție de modul în care bate vântul sau curentul, ori chiar de la valurile produse de barcă. Într-un final se ajunge în satul Letea și se vizitează pădurea strict protejată.

Cu căruța trasă de cai, prin Pădurea Letea

Excursiile în Pădurea Letea se fac cu mașinile până la poartă. Da, până la poartă, deoarece pădurea este împrejmuită cu gard de sârmă ghimpată, pentru a fi protejată de caii sălbatici, care mănâncă scoarța copacilor și lăstarii acestora. Apoi, urmează distracția pentru cei care nu s-au mai plimbat cu căruțele trase de cai.

Traseul este de 8 kilometri, timp în care putem admira peisajele de vis și să ne imaginăm cum se plimbau strămoșii noștri. De la coborârea din căruță, se parcurge pe jos un kilometru până la dunele de nisip. În tot acest timp, ghidul de turism Mihai Călin ne explică istoria acestei atracții turistice, un loc spectaculos din Delta Dunării. De la el am aflat că Pădurea Letea, împreună cu Pădurea Caraorman și Delta Dunării reprezintă al treilea loc din lume ca număr de specii de plante și animale, după Arhipelagul Galapagos și Marea Barieră de Corali. Peste 5500 de specii de plante și animale există în zonă și reprezintă raiul cercetătorilor, al biologilor marini, al botaniștilor și în general, al iubitorilor de natură, spune ghidul de turism Mihai Călin. Fotografii de păsări spun că ajung în rai, când au prilejul să vadă și să fotografieze berzele negre, foarte rare dealtfel, vulturi codalbi, lopătari, țigănuși, eretele mici și mari, stârcul mare, stârcul roșu, galben, pitic sau pe cel de noapte, privighetori, sticleți, caprimulg, buha, ciocănitoarea pestriță, vânturelul roșu sau cel de seară, gaia sură, gaia neagră, șorecari, șoimul încălțat, eretele de stuf, uliganul pescar, dumbrăvencele, prigorii, ciocănitorile și multe, multe alte specii de păsări.

Pădurea Letea a luat locul mării

În urmă cu 6000 de ani, în locul în care se află acum Pădurea Letea era marea. Tocmai de aceea sunt și multe dune de nisip. Cele mai înalte dune de acolo, au ajuns la un moment dat la 22 de metri, povestește Mihai Călin. Și aceasta, din cauza vântului, care le spulberă pe timpul iernii.

Dunele sunt formate din scoică marină, iar nisipul este alb și extrem de fin. Un nisip numai bun de pus în clepsidră, cum spune Mihai Călin. Deoarece pe dune nu există vegetație, pe timpul verii temperatura crește uneori până la 60 de grade. Tocmai de aceea este indicată pentru această excursie o ținută de drumeție. Dacă faci imprudența să porți papuci vara și își iese piciorul din ei, faci bășici instantaneu, spune ghidul de turism Mihai Călin.

O singură plantă, ”Cârcelul de nisip”, ephedra distachya după denumirea lui științifică, are rădăcină sub formă de rizomi s-a adaptat și crește pe dune, astfel că le stabilizează cumva și coboară până la apă. Această plantă face la sfârșitul lunii iunie niște fructe roșii care seamănă cu murele și au gust de pepene roșu. Dunele se înroșesc de la acele fructe, care sunt comestibile și evident, foarte gustoase, afirmă Mihai Călin.

Caii sălbatici din Pădurea Letea

Mulți dintre turiștii care ajung în Pădurea Letea, vor să vadă, pe lângă dune și copacii seculari, caii sălbatici. În cea mai veche rezervație naturală din România, există aproximativ 2000 de cai sălbăticiți.

Ei au fost abandonați de localnici în perioada comunistă, fie pentru că nu mai aveau cu ce să îi hrănească, fie după ce a fost declarată ”anemia infecțioasă”, o afecțiune care i-a determinat pe mulți deținători de cai să își abandoneze animalele. Ei s-au înmulțit de-a lungul anilor, iar în prezent se estimează că există între 3000 și 5000 de cai în toată rezervația și aproape 2000 de exemplare în zona Letea.

Stejarii seculari, atracția turiștilor

Indiferent că vorbim despre turiștii români sau străini, toți rămân impresionați de stejarii seculari din Pădurea Letea. Unul dintre ei are peste 780 de ani, alții au 400-500 de ani. Doar doi dintre acești copaci mai pot fi văzuți de vizitatori în cadrul traseelor turistice.

Sunt două trasee pentru turiști: cel cu mașina, mai lung, care merge aproape de localitatea Periprava. Acesta însă, nu trece efectiv prin pădure, deoarece se merge pe grinduri. Spectacolul naturii ne este oferit de traseul rustic, cel cu căruța trasă de cai, care îi încântă pe toți cei care îl aleg. Să nu uităm de lianele care ne dau impresia că ne aflăm în junglă. Ele s-au întins prin toată pădurea și sunt de mai multe feluri: vița de vie sălbatică, liana greacă și curpenul de pădure și pot avea chiar și o lungime de 25 de metri.

Jacques-Yves Cousteau a făcut cercetări în Delta Dunării

Jacques-Yves Cousteau a făcut cercetări timp de 6 luni în Delta Dunării cu o echipă de peste 30 de persoane, prin anii 1990-1991. În urma studiilor pe care le-au făcut, pădurea Letea a intrat în patrimoniul UNESCO și a fost înființată Administrația Rezervația Biosferei Delta Dunării. Ulterior au fost aduse multe specii de plante, pe care specialiștii le-au cultivat în Pădurea Letea, pe nisip. Ghidul de turism Mihai Călin spune că pepiniera de pini a fost cultivată în pădure în 1977-1978, în urma probelor de sol luate de acolo. Copacii s-au aclimatizat și acum este o mare pădure de pini la Letea. De la ghidul Mihai Călin am aflat că sunt și duzi pe nisipul de la Letea.

Pădurea nu este compactă, așa cum sunt pădurile de deal. Există fâșii de copaci și dune de nisip longitudinale, orientate de la nord la sud, în sensul în care s-a retras marea. De asemenea, sunt și dune circulare, care au rămas ca niște valuri congelate, ne povestește ghidul Mihai Călin. Marea s-a retras și au rămas dunele foarte mari, care pot fi văzute în pădure.

Unde este Letea?

Letea este o localitate situată în nord-estul județului Tulcea, în Delta Dunării, pe grindul Letea, la 102 de km de orașul Tulcea. Ea aparține de comuna C.A.Rosetti, care are în componență 4 sate. Sfiștofca și Periprava, locuite de ruși lipoveni, Cardon, un cătun în care locuiesc ucraineni și bulgari și Letea, care este un sat de ucraineni. În comuna C.A.RosettI trăiesc mulți moldoveni veniți în transhumanță cu oile din Moldova și din Republica Moldova.

Pădurea Letea este frumoasă în orice anotimp, dar este spectaculoasă primăvara și toamna, când caii pasc liniștiți pe pajiști, florile ne încântă privirea cu multitudinea de culori, țânțarii nu ne mai deranjează, iar căldura nu este copleșitoare. O excursie în Pădurea Letea este o experiență deosebită, la finalul căreia veți avea telefonul plin de fotografii.

Fotografiile sunt realizate de ghidul de turism Mihai Călin.

June 6, 2019