Tag: Tulcea

  • Ucrainenii din Tulcea și-au prezentat gastronomia tradițională, în cadrul proiectului „Multiculturalitate și gastronomie tradițională în Dobrogea” derulat de INP

    Ucrainenii din Tulcea și-au prezentat gastronomia tradițională, în cadrul proiectului „Multiculturalitate și gastronomie tradițională în Dobrogea” derulat de INP

    Un atelier gastronomic cu specific ucrainean a fost organizat miercuri, 25 iunie 2025, în Sala Multimedia a Muzeului de Etnografie și Artă Populară din Tulcea, în cadrul proiectului „Multiculturalitate și gastronomie tradițională în Dobrogea”, derulat de Institutul Național al Patrimoniului și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Comunitatea ucraineană a fost reprezentată de Grupul vocal fondator „Zadunaiska Sici” din cadrul Filialei Tulcea a Uniunii Ucrainenilor din România.

    Gastronomia tradițională ucraineană în Dobrogea

    „Manifestarea culturală a cuprins mai multe componente: un atelier demonstrativ de transmitere către tineri a tehnicii modelării aluaturilor de nuntă (șeșke), o expoziție gastronomică cu preparate reprezentative pentru comunitatea ucraineană, o micro-expoziție etnografică cu obiecte moștenite de membrii grupului vocal și un moment artistic adaptat contextului (cântec pentru oaspeți, cântec de nuntă, cântec căzăcesc).

    Atelier gastronomie tradițională ucraineană Tulcea

    Doamnele Mirela Munteanu, Maria Efimov, Florica Sidorencu, Ștefana Calenic și Creița Pînzaru, alături de 9 tineri din cadrul comunității de ucraineni din Tulcea, s-au implicat activ în acest atelier demonstrativ și interactiv, dar și în pregătirea preparatelor culinare (pește marinat/ reba marinovana, știucă umplută/ șciuka naceneana, malasolcă/ malasolka, scordolea, plăcintă cu mere și nucă/ placenta iz yabloke i hurihe, plăcintă cu varză murată și nucă/ placenta iz kapustuiu kvasenuiu i hurihe).”, a precizat pentru Discover Dobrogea, Alexandru Chiselev, cercetător în cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea.

    Gastronomia ucraineană Tulcea

    Cu această ocazie, a fost dezvăluită și rețeta preparatului tradițional – știucă umplută, gătită la eveniment de Florica Sidorencu.

    „Se alege o știucă de aproximativ 1,5 kg. Se curăță de solzi, se scot intestinele pe la cap și se se decapitează. După spălare, cu ajutorul unui cuțit ascuțit se jupoaie de piele, fără să o tăiem sau rupem. Scoatem carnea rămasă de pe piele și coloană și o dăm de două ori prin mașina de tocat. Condimentăm cu sare, piper și mărar verde și adăugăm  o ceapă mare, tocată și călită; o lingură de pastă de ardei; 3-4 căței de usturoi zdrobiți; 1-2 ouă; 1-2 felii de franzelă muiate în lapte și stoarse bine. Totul se frământă cu cca. 100 ml ulei. Facem o probă de gust, prăjind o chifteluță.

    Știucă umplută gastronomie ucraineană Dobrogea

    Umplem știuca, o coasem  și o așezăm într-o tavă unsă cu ulei, atașându-i și capul. Înțepăm cu scobitoarea peștele să nu pocnească la gătit și dăm la cuptor la foc moderat. Din când în când, turnăm puțină apă în tavă, iar cu 15 minute înainte de a o scoate, ungem știuca cu o pensulă cu pastă de ardei, pentru aspect. Se servește rece și se ornează după inspirația fiecăruia.”, am aflat de la doamna Florica Sidorencu.

    Fotografiile ne-au fost oferite de Alexandru Chiselev, cercetător în cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea.

  • Murighiol, locul ideal pentru experiențe accesibile în Delta Dunării și mâncăruri tradiționale delicioase

    Murighiol, locul ideal pentru experiențe accesibile în Delta Dunării și mâncăruri tradiționale delicioase

    Sezonul turistic nu se încheie niciodată în Dobrogea, iar localitatea Murighiol a devenit preferata turiștilor care doresc să viziteze Delta Dunării, la prețuri accesibile. Situată pe malul lacului cu același nume și la câteva vâsle de minunata Deltă, comuna Murighiol a devenit locul ideal pentru cei care caută să aibă experiențe inedite. Fie că vorbim despre trasee în Rezervația Delta Dunării, de plimbări cu avionul de mici dimensiuni ori cu caiacele sau de vizitarea atracțiilor din satele dobrogene și degustarea delicioaselor produse tradiționale deltaice, localitatea Murighiol le oferă vizitatorilor momente de neuitat.

    Casa Anastasia, pensiunea din Murighiol care le asigură turiștilor experiențe de neuitat și mâncăruri delicioase

    Deschisă în anul 2019, Casa Anastasia din Murighiol, are o poveste interesantă. Casa veche lipovenească a aparținut bunicii administratorului pensiunii, Alice Popa. Aceasta, alături de soțul său, a restaurat-o și a transformat-o într-un loc de cazare liniștit, frumos, verde și primitor, de care bunica ei ar fi mândră acum. Ulterior, soții Popa au mai construit în curtea generoasă, două corpuri moderne în care pot fi cazați turiștii.

    Casa Anastasia Murighiol Tulcea

    La Casa Anastasia nu ai timp să te plictisești, pentru că ai parte de numeroase experiențe. Piscina, sauna și ciubărul îi țin ocupați pe oaspeți, în zilele în care își propun să rămână la cazare, să se distreze și să se odihnească. Gadele le oferă, însă, turiștilor, numeroase alte alternative de petrecere a zilelor de vacanță.

    Piscina și cazare Casa Anastasia Murighiol

    „Turiștii găsesc aici și partea aceasta de baltă, de lacuri, de rezervație, păsări, floră, faună, cât și partea de uscat. La noi în complex pot rămâne la piscină, avem loc de joacă pentru copii și o grădină generoasă, oferim cam toate mesele, dacă rămân la cazare și își doresc acest lucru.

    Borș de pește Casa Anastasia Murighiol

    Turiștii preferă să vină aici, pentru că au acces facil cu mașina și le oferim numeroase alternative de petrecere a timpului liber.  În momentul de față avem 17 camere, dintre care 10 duble, două apartamente și 3 triple și oferim cazare cu demipensiune – mic dejun și cină.

    Alice Popa manager Casa Anastasia Murighiol

    Dacă, inițial, turiștii noștri rezervau cazarea pentru maximum 3 zile, în ultima perioadă au început să vină pentru mai multe zile, astfel că, acum avem surpriza să ne viziteze chiar și 7 zile, pentru că le place aici și nu se plictisesc.

    Casa Anastasia Murighiol

    Cei care vin la noi fac o excursie de o zi în Delta Dunării și încearcă să vadă cât mai mult din Deltă. Ei aleg fie Sulina combinată cu Pădurea Letea sau Sf. Gheorghe cu Pădurea Caraorman. În alte zile ies pe baltă să vadă răsăritul sau apusul și păsările din rezervație. Oaspeților le place să meargă și pe faleza de pe malul Lacului Murighiol, unde pot vedea lebede, rațe și pelicani.

    gura-portitei-jurilovca-istoria-locului-povesti-epava

    O altă experiență pe care o recomandăm turiștilor noștri și de care sunt foarte încântați, este cea care combină traseele cu barca și cele cu mașina la atracțiile turistice, cum ar fi Jurilovca și Gura Portiței. Este o distanță ceva mai mare de la noi, dar în drum pot vedea și Cetatea Enisala, localitatea Sarichioi, apoi ajung în Jurilovca și pleacă cu barca la Gura Portiței și, după ce fac o baie în mare și se plimbă pe plajă, se întorc la Murighiol, la Casa Anastasia. Mai pot vizita orașul Tulcea, unde pot vedea Acvariul, muzeele și se pot plimba pe faleza din Tulcea. În drumul spre Tulcea există satul pescăresc și o herghelie unde se organizează și cursuri de călărie.

    Dacă sunt interesați de segmentul de mănăstiri, avem, de la Tulcea, nu foarte departe, triunghiul mănăstirilor – Saon, Celic Dere și Cocoșul, fiecare cu povestea sa. Au ce face, nu se plictisesc.

    cetatea-halmyris-murighiol-tulcea

    La noi, spre Dunavăț, mai este Cetatea Halmyris, un alt sit arheologic ce prezintă interes pentru turiști. În ultimii trei ani am organizat aici și tabere de copii, care aveau program de caiac și multiple alte activități.

    Plimbare cu avionul ușor deasupra Deltei Dunării

    Pentru turiștii mai aventurieri și dornici de senzații tari, recomandăm o plimbare deasupra Deltei cu avionul ușor, o experiență care le oferă o perspectivă inedită asupra Rezervației. Prețul unui zbor este de 100 de euro/persoană, însă este o activitate pe care nu o vor uita niciodată.

    Aerodrom Sarinasuf MOA AVIO Murighiol

    Cea mai mare bucurie a noastră este că avem turiști care revin la noi, pentru că le-a plăcut. Unii dintre ei ne-au vizitat și de 7 ori, pentru că de fiecare dată găsesc altceva de făcut, de văzut și vizitat.”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Alice Popa, administratorul Casei Anastasia din Murighiol.

    Chef Erol Ibram Casa Anastasia Murighiol

    Mâncărurile de la Casa Anastasia sunt delicioase și arată excepțional. Proprietarii colaborează cu chef Erol Ibram, care are o vastă experiență și gătește o gamă de preparate deltaice ușor reinterpretate.

    Gastronomie tradițională Casa Anastasia Murighiol

    „Turiștii sunt foarte impresionați de mâncărurile pe care le oferim, pentru că, atât preparatele, cât și plating-ul sunt similare hotelurilor de 5 stele, lucru la care nu se așteaptă când ajung la noi.”, a precizat administratorul Casei Anastasia, Alice Popa.

    Excursiile cu barca în Delta Dunării, sunt preferatele turiștilor care ajung la Murighiol

    Oricât de des ar merge la Murighiol, turiștii nu refuză niciodată o plimbare cu barca prin Rezervația Delta Dunării, pentru că, de fiecare dată pot vedea lucruri noi. Silviu Ștefanov este de 17 ani ghid de turism și colaborează cu administratorii caselor Anastasia și Mariana din Murighiol, dar și cu proprietarii altor pensiuni din localitate, astfel că le oferă turiștilor posibilitatea de a vedea, din barcă, zonele sălbatice ale Deltei.

    Excursii Delta Dunării ghid Silviu Ștefanov

    „Facem excursii cu plecare din Murighiol, în toată Delta Dunării – la Sulina, Sf. Gheorghe, Letea, Caraorman, în Rezervație și oriunde își doresc turiștii să ajungă.

    Lebede și nuferi albi in Delta Dunării

    Cele mai căutate tururi sunt cele de rezervație, în primul rând pentru că păsările au pui, dar și cele de o zi, cum ar fi la Pădurea Caraorman, pentru că este un loc mai sălbatic sau Sf. Gheorghe, deoarece este un traseu mai complex și se merge foarte mult pe lacuri și pe canale, până la vărsarea Dunării în Marea Neagră. Acolo putem organiza și mese tradiționale la pescari sau putem recomanda un restaurant cu specific și, desigur, turiștii pot face și o baie în mare.

    Nuferi galbeni in Delta Dunării

    În zona Murighiol sunt numeroase lacuri cu foarte mulți nuferi albi și galbeni, lacuri înguste, în care turiștii își pot face o idee despre ce înseamnă Delta.

    Pelicani Delta Dunării

    Cele mai comune păsări care pot fi văzute, sunt lebedele, pelicanii, cormoranii mici și mari, lișițele, rățuștele, egretele mici ș mari, iar în zona Caraorman, în inima deltei, în mijlocul verii, turiștii pot observa și păsări mai rare, cum ar fi călifarul alb, călifarul roșu, lopătarul, care vin în zona de nisip, în sezonul cald.

    Pelicani in Delta Dunării Murighiol

    Susțin turismul lent, pentru că, pe lacuri și canale mergem foarte încet, pentru ca turiștii să vadă atât flora, cât și fauna și să fotografieze lucrurile care le atrag atenția. Noi încercăm să facem un turism responsabil, nu unul agresiv.

    Tarifele pentru traseele pe care le facem în Delta Dunării sunt neschimbate de 4 ani. Am decis să nu creștem prețurile, pentru că ne dorim ca oamenii să fie mulțumiți de deltă și să se reîntoarcă cu plăcere, fără să se gândească la faptul că este un cost foarte mare. Tarifele pleacă de la 100 de lei de persoană pentru traseul de două ore și jumătate pe lacuri și ajunge la 200-250 de lei maxim, pentru traseul de o zi. Masa se achită separat la localnici, iar transportul prin Pădurea Caraorman se plătește tot la localnici.

    plaja-sfantu--gheorghe-delta-dunarii

    Sunt foarte mulți turiști străini care ajung la Murighiol și pe care îi plimbăm în astfel de tururi – nemți, austrieci, polonezi, olandezi, din țările Nordice, italieni. Ei nu vin în sezonul de vară, pentru că își calculează vacanțele astfel încât să evite aglomerația din sezonul cald. Turiștii străini vin, de regulă, din septembrie până în aprilie-mai inclusiv, în perioada migrației.”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Silviu Ștefanov, ghid de turism în Delta Dunării.

    Ghidul de turism Silviu Ștefanov, spune că le oferă turiștilor care ajung la Murighiol o gamă largă de experiențe.

    „Le asigurăm oaspeților interesați, posibilitatea de a practica pescuitul sportiv, cum ar fi pescuitul la răpitor, care este foarte apreciat de pasionați sau pescuitul clasic la caras sau crap, un pescuit mai lent. Deși este pescuit sportiv, Rezervația le permite să ia acasă o captură de 4-5 kg. Pescuitul în Delta Dunării este gratuit, trebuie achitată doar taxa de acces pe teritoriul Rezervației, care este de 5 lei/persoană/zi.

    Din toamnă putem organiza și partide de vânătoare, la cerere, dar în grupuri mai restrânse, însă nu pe teritoriul rezervației, ci pe terasă, în zona limitrofă deltei. Este vorba de vânătoare la gâscă, la rață, la pasaj. Trebuie să fie vânători autorizați și să aibă toate actele în regulă și noi îi îndrumăm ce au de făcut.

    De asemenea, putem să le oferim turiștilor experiența de a se plimba cu caiacele, dar asigurăm și tururi de birdwatching, atât la răsărit, cât și la apusul soarelui.

    Ghid turism excursii Delta Dunării Silviu Ștefanov

    Am învățat cum se face turismul la 5 stele, pentru că am lucrat 7 ani la un hotel de top din Poiana Brașov și încerc să ofer servicii de calitate turiștilor mei.”, a precizat pentru Discover Dobrogea, ghidul de turism Silviu Ștefanov.

    O prezență exotică la Casa Mariana, pensiunea situată pe malul Lacului Murighiol

    O altă pensiune pe care am vizitat-o la Murighiol este Casa Mariana. Situată chiar pe malul Lacului Murighiol, într-un cadru de poveste, Casa Mariana Lunca reprezintă o adevărată oază de liniște și relaxare. Pensiunea este deschisă tot timpul anului, iar cei mai mulți turiști optează inclusiv toamna și chiar iarna pentru această locație, fie datorită recomandărilor făcute de alți vizitatori, fie pentru că pot ajunge cu mașina până la pensiune și pot pescui direct de pe ponton.

    Mery din Etiopia, bucatar Casa Mariana Murighiol

    Când ajungi la Casa Mariana din Murighiol, te întâmpină Mery, o prezență exotică, o doamnă tânără și frumoasă, care a a venit în urmă cu un an tocmai din Etiopia și s-a îndrăgostit de aceste locuri în care dorește să rămână toată viața. Mery, nu doar că a învățat să vorbească destul de bine limba română, dar gătește extraordinar de bine mâncărurile tradiționale din pește. Este adevărat, profesor în bucătărie îi este chef Erol Ibram, care a învățat-o toate secretele gastronomiei deltaice, iar turiștii care mănâncă aici, se ling pe degete după ce gustă produsele gătite de Mery.

    Camere cazare Casa Mariana Murighiol

    Deoarece Mery este și administratorul Casei Mariana din Murighiol, a reușit, recent, să îl aducă și pe soțul său la pensiune, care o ajută la bucătărie, dar și la treburile din pensiune.

    Casa Mariana Murighiol

    „Eu lucrez și la bucătărie și administrez toată Casa Mariana. Pensiunea are 10 camere, un apartament, o dublă și o triplă. Aici, mâncarea este făcută după rețetele chef-ului Erol Ibram. Gătesc pește prăjit, saramură, plachie, storceag, borș de pește, de toate.

    Pește cu migdale si piure Casa Mariana Murighiol

    Este foarte diferită mâncarea față de modul în care gătim noi în Etiopia, dar îmi place foarte mult și sunt încântată când văd că turiștii apreciază preparatele pe care le facem.

    Pescari pe pontonul Casa Mariana Murighiol

    Pentru că avem și un ponton, turiștii sunt atrași să vină la Pensiunea Mariana pentru că pot pescui, au și piscină, pot lua masa pe malul apei și seara admira apusul.

    Piscina Casa Mariana Murighiol

    La Casa Mariana este deschis tot timpul anului și, inclusiv iarna avem turiști.”, a precizat pentru Discover Dobrogea, Mery, administratorul și bucătăreasa de la Casa Mariana din Murighiol.

    Murighiol este o comună  în  județul Tulcea, formată din satele Colina, Dunavățul de Jos,  Dunavățul de Sus, Murighiol, Plopul, Sarinasuf și Uzlina. Numele provine de la cel al satului de reședință, Murighiol, este de origine turcă și înseamnă „Lacul vânăt”, probabil datorită culorii cenușii pe care o capătă uneori apele lacului din apropierea satului. Se spune că Murighiol este cea mai întinsă comună din România, suprafața comunei fiind de peste 84.000 ha, majoritatea acoperind zone vaste din Delta Dunării.

    Murighiol este locul perfect pentru turiștii care au nevoie de liniște să își audă gândurile și vor să aibă acces rapid cu mașina. Comuna este situată în apropierea atracțiilor turistice din județul Tulcea. Este loc liniștit, preferat atât de către vizitatorii care doresc să se relaxeze în natură, să se plimbe cu barca sau caiacul și să privească păsările și peisajele, cât și de amatorii de pescuit.

  • Ocolul pământului în 80 de zile la Casa Avramide – expoziție de costume

    Ocolul pământului în 80 de zile la Casa Avramide – expoziție de costume

    Institutul de Cercetări Eco-muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea deschide expoziția de costume „Ocolul pământului în 80 de zile” luni, 12 mai de la ora 15:30, la parterul Casei Avramide.

    Piesele vestimentare expuse provin din colecția regretatei Adina Nanu (1927 – 2021), critic și istoric de artă, autoarea singurei istorii a costumului publicată în România. Expoziția ajunge la Tulcea mulțumită curatoarelor Prof. univ. dr. Unda Popp (UNArte) și Prof. univ. dr. Ana Stanciu (UNATC).

    Costumele expuse la parterul Casei Avramide recreează atât personajele romanului– misteriosul gentleman Phileas Fogg, servitorul său Passepartout, Auda, femeia pe care cei doi o salvează de la moarte și detectivul Fix – cât și vestimentația oamenilor din țările parcurse în călătoria imaginată de Jules Verne.

    Deschiderea acestei expoziții va fi urmată imediat de o alta, ce o completează în mod neașteptat, la demisolul Casei Avramide, iar accesul publicului va fi gratuit în timpul vernisajelor.

    Ambele expoziții râmân deschise până la finalul lunii iunie 2025, și vor putea fi vizitate de marți până duminică, între 9:00 și 17:00 (ultima intrare, 16:30). Prețul biletelor este de 10, respectiv 5 lei pentru pensionari, elevi și studenți.

  • Semn.Simbol.Semnificație – o nouă expoziție la Casa Avramide din Tulcea

    Semn.Simbol.Semnificație – o nouă expoziție la Casa Avramide din Tulcea

    Prin proiectul 12, artista Anca Pașa Deaconu și-a propus să organizeze în diverse spații (galerii, muzee) un ciclu de douăsprezece expoziții personale de grafică, toate purtând titlul Semn.Simbol.Semnificație. Actuala expoziție, deschisă la Casa Avramide – Tulcea, este a șasea din acest ciclu.

    Întrucât lucrările artistei sunt inspirate de operele încărcate de semnificații simbolice ale lui Constantin Brâncuși (1876, Hobița, Gorj–1957, Paris), era firesc ca prima expoziție din acest ciclu, vernisată în decembrie 2022, să fie găzduită de Muzeul Național din Târgu Jiu care poartă numele cunoscutului sculptor. Orașul a fost ales în mod simbolic, pentru ansamblul monumental alcătuit din Coloana Infinitului, Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului (la care se adaugă Aleea scaunelor), creat aici de Brâncuși în anii 1937–1938.

    Îmbogățită cu noi lucrări, expoziția a fost apoi itinerată la Muzeul „Ion Jalea” din Constanța, în februarie 2023. Și această alegere a fost una semnificativă, legată de originea dobrogeană a artistei, care a urmat studii de licență la Facultatea de Arte a Universității „Ovidius” din Constanța, la începutul anilor 2000, pe când atelierele studenților se aflau chiar în respectivul muzeu. De asemenea, s-a dorit atunci crearea unui dialog vizual insolit între sculpturile lui Ion Jalea din expunerea permanentă și lucrările de grafică ale artistei, așadar un dialog între arta modernă și cea contemporană, bazat pe contrastul deschis-închis (luminile și umbrele sculpturilor care păstrează monocromia pietrei, respectiv albul și negrul din lucrările de grafică).

    Expoziția Semn.Simbol.Semnificație a făcut un nou „popas” la Timișoara, în galeria Casa cu iederă, în octombrie 2023, în paralel cu ampla expoziție Brâncuși de la Muzeul de Artă – Timișoara, în cadrul programului de manifestări artistice găzduite de orașul de pe malurile Begăi, care în acel an a fost Capitală Europeană a Culturii. Și de această dată, artista a adăugat nucleului inițial o serie de lucrări create între timp și a regândit panotarea pentru galeria timișoreană.

    În ianuarie 2024, expoziția a revenit la Muzeul Național „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, locul de unde a plecat, pentru a marca Ziua Culturii Naționale, 15 ianuarie – data de naștere a poetului Mihai Eminescu –, într-o prezentare reconfigurată. Pe lângă noile lucrări de grafică realizate de Anca Pașa Deaconu, expoziția a inclus un workshop experimental: artista a implicat interactiv comunitatea artistică locală, oferind unui număr de 12 elevi de la Liceul de Arte ,,Constantin Brăiloiu” și de la Palatul Copiilor din oraș câte o coală de hârtie pe care era desenat un cerc, folosind combinații de alb, negru și auriu (pentru fundal și, respectiv, elementul figurat), inspirată fiind de Păsările lui Brâncuși pentru Templul din Indore (în bronz auriu polisat, în marmură albă și neagră).

    Acceptând provocarea, fiecare participant la workshop a completat desenul conform propriei imaginații și prin raportare personală la opera lui Brâncuși.

    Expoziția și-a continuat „călătoria” și a ajuns la București, în galeria Calea Victoriei, fiind vernisată în 19 februarie 2024, cu prilejul Zilei Naționale Constantin Brâncuși. Deși artista a gândit inițial expoziția ca fiind una exclusiv de grafică, ea a introdus atunci, față de versiunile anterioare, o instalație site-specific, concepută special pentru spațiul galeriei bucureștene: a îmbrăcat stâlpul median într-un material textil negru și a presărat la baza sa niște sfere albe, reluând astfel în 3D principiile compoziționale ale lucrărilor bidimensionale de grafică: contrastul pregnant alb-negru, cu conotații simbolice legate de dihotomii (ziua și noaptea, lumina și întunericul, binele și răul); sau concentrarea întregului demers plastic asupra formelor fundamentale: cercul / sfera, pătratul / paralelipipedul dreptunghic – cu trimitere directă la procesul de epurare a formelor și a volumelor din arta lui Brâncuși.

    Și actuala expoziție, prima din acest an a artistei, a fost concepută ca omagiu adus lui Brâncuși, de la nașterea căruia în 2025 se împlinesc 149 de ani. De altfel, chiar în data de 19 februarie, Ziua Națională Constantin Brâncuși, Anca Pașa Deaconu – artistă cu o experiență didactică și pedagogică în predarea artelor vizuale de peste 20 de ani – va organiza la Casa Avramide un workshop experimental interactiv, cu participarea a 12 elevi de la Liceul de Arte „George Georgescu” din Tulcea (așa cum a făcut și la Târgu-Jiu). Lucrările realizate de elevi vor fi apoi asamblate într-o carte-obiect, ca operă de artă colectivă, pe care artista o va prezenta în viitoarele sale expoziții.

    Artista expune acum în premieră o serie de obiecte tip-oglindă. Cele două fețe ale suportului circular prezintă diverse texturi și materialități, rezultate din colajul mai multor elemente: hârtie, lemn, foiță de aur, folii de plastic și aluminiu, pietricele și bucăți de sticlă de Murano (folosite, în mod obișnuit, pentru mozaic). Între acestea, lucrarea intitulată Reper simbolic. Povestea unui Templu, amintește prin morfologie de sculptura Socrate a lui Brâncuși, iar la nivel semantic trimite la Templul din Indore, proiectul său nerealizat din anii 1930, situat la granița dintre arhitectură și sculptură. Totodată, prezența mărului de aur (motiv pe care artista l-a utilizat și în unele instalații anterioare) este o referință la basmul Păsării de aur, care a inspirat seriile Măiastra și Pasăre în spațiu ale lui Brâncuși. În versiunile în bronz polisat ale acestora, aurul funcționează ca oglindă, reflectând atât chipul artistului în timpul creației, cât și pe cel al spectatorilor, în momentul când se apropie și contemplă lucrările. Imaginea spectatorului este astfel înglobată în opera de artă, care devine interactivă. Oglinzile Ancăi Pașa Deaconu din această nouă serie au și un accentuat potențial monumental, putând fi văzute ca machete pentru viitoare obiecte de mari dimensiuni.

    O altă noutate a actualei expoziții este seria de schițe expuse în vitrine. De diverse dimensiuni, aceste schițe pregătitoare pentru lucrările finale de pictură sau grafică prezintă spontaneitatea notației și introduc spectatorul în intimitatea actului creator, în laboratorul de idei al artistei.

    În lucrările sale de grafică din expoziția Semn.Simbol.Semnificație, concepute, în general, în serii de câte 12, Anca Pașa Deaconu resemantizează motive brâncușiene, printr-o interpretare de tip semiotic. Artista invită privitorul într-un drum inițiatic, pentru a traversa un labirint de semnificații a căror descifrare presupune contactul cu opera brâncușiană, emblematic reprezentată prin ansamblul monumental de la Târgu Jiu.

    Regăsim, astfel, în expoziția Ancăi Pașa Deaconu motivul sărutului brâncușian, sublimat pe grinda orizontală a Porții Sărutului sub forma sferei secționate median – un laitmotiv dominant – sau trimiteri la elementele romboidale (modulul octaedric), care asigură creșterea ritmică pe verticală a Coloanei Infinitului, și la numărul simbolic 12 (scaunele de la Masa Tăcerii, cei 12 apostoli, cele 12 luni ale anului, numărul de ore ale zilei / nopții). Toate acestea, în lucrări care poartă însă amprenta profund originală a artistei.

    De pildă, sub titluri ca Începuturi, Oglinda, Reflexie, Simbol, Scut, Povestea unui templu, artista creează compoziții în care spațiul plastic este descompus și recompus în manieră scenografică și geometrizantă, jonglând cu ambiguitatea și misterul luminii, în același timp diurne și nocturne, într-un joc caleidoscopic de reflexii multiple, care sugerează întoarcerea la începuturile lumii, la creația primordială.

    Nu în ultimul rând, expoziția Semn.Simbol.Semnificație se înscrie într-o serie de evenimente pe care artista le-a organizat ca parte a cercetării sale doctorale la Universitatea de Arte București, precum proiectul „Față în Față” la Muzeul de Artă Constanța (august 2022), „Față în Față. Începuturi” la Galeria Arta a UAP Craiova (februarie 2023) și la Muzeul Țăranului Român din București (august–septembrie 2024) sau „Față în Față. Povestea unui Templu” la Galeriile de Artă ale Academiei Române din București (septembrie–octombrie 2024), în care a combinat cu rafinament și inteligență vizuală diverse medii de expresie – pictură, obiect, colaj, instalație, fotografie, video, performance.

    Proiectul 12 va continua pe parcursul a încă aproximativ doi ani, afțăm de la criticul de artă Eduard Andrei.

  • Expoziția „Art in progress” pe Progresului 32 ajunge la a treia ediție

    Expoziția „Art in progress” pe Progresului 32 ajunge la a treia ediție

    Deschiderea Art in progress, expoziția elevilor Liceului de Arte „George Georgescu” Tulcea la demisolul Casei Avramide din Tulcea, luni, 13 ianuarie 2025 de la ora 16:00.

    Evenimentul este rezultatul parteneriatului dintre Institutul de Cercetări Eco-muzeale „Gavrilă Simion” (ICEM Tulcea) și Liceul de Artă „George Georgescu” Tulcea.

    Cea de-a treia ediție marchează o etapă nouă: cu scopul de a ne apropia și mai mult de tinerii artiști tulceni, am propus o modalitate diferită de înscriere și le-am oferit anul acesta ocazia de a se afirma singuri, de a-și selecta ei înșiși lucrările pe care să le arate publicului.

    Această încercare ne aduce azi în fața lucrărilor realizate de opt tinere eleve ale Liceului de Arte: Nadira Anghel, Larisa Bereza, Alexia Bianca Bibic, Rebecca Buzatu, Crina Cerșamba, Valeria Ivanov, Bianca Nicola Rotaru și Livia Stalenoi. Ele expun împreună 47 de lucrări realizate în tehnici diverse, lucrări ce ne dezvăluie interesele, pasiunile, vulnerabilitățile și punctele lor forte.

    Expoziția continuă astfel ciclul de evenimente derulate sub umbrela Galeria artistului la tinerețe, inițiativă ce a debutat în timpul pandemiei ca un antidot la izolare și un refugiu din realitățile restrictive de atunci. Am deschis cu încredere ușile demisolului Casei Avramide și am oferit oportunități de a se promova tinerilor pasionați de artă. Și continuăm să o facem an de an.

    Accesul la vernisajul de luni, 13 ianuarie este gratuit. Apoi, expoziția va putea fi vizitată de marți până duminică, între orele 9:00 și 17:00, iar ultima intrare se face la 16:30. Aceasta rămâne la demisolul Casei Avramide până la începutul lunii februarie 2025., aflăm de la muzeograful ICEM, Laura Guțu.

  • Ucrainenii din Tulcea au organizat aseară, în Ajunul Crăciunului pe stil vechi, cina rituală de Svatâi Vecer

    Ucrainenii din Tulcea au organizat aseară, în Ajunul Crăciunului pe stil vechi, cina rituală de Svatâi Vecer

    Căciunul pe stil vechi este celebrat pe 7 și 8 ianuarie în comunitatea de ucraineni, după calendarul Iulian. Ucrainenii din Tulcea au sărbătorit aseară, pe 6 ianuarie, Svatâi Vecer sau Ajunul Crăciunului, când gospodinele au făcut ultimele pregătiri în casă, au gătit colacii și i-au primit pe colindători.

    Crăciunul pe stil vechi  la ucraineni și cina rituală de Svatâi Vecer

    Svatâi Vecer reprezintă perioada în care familia se reunește înainte de Crăciunul pe stil vechi la ucraineni, dar și momentul în care sunt pomenite rudele decedate, pentru care, pe vremuri se păstra un loc la masă și se puneau tacâmuri.

    Craciun pe vechi la ucraineni mâncare tradițională

    „Pentru cina rituală de Svatâi Vecer, haholii pregătesc 12 feluri de mâncare de post. Nu lipsesc osvarul, un compot din fructe uscate și cucheaua, o fiertură de grâu amestecată cu miere şi nuci.

    Pampușche - Crăciun ucraineni Dobrogea

    Pe masă sunt și piroghi, mici plăcinte coapte, umplute cu cartofi, cu dovleac sau cu varză, dar și pampuşchépâinici care se rup cu mânile şi se servesc cu pastă de mac frecat, cu usturoi pisat, cu ceapă prăjită sau cu zeamă de sfeclă. Toate preparatele erau puse în același timp pe masă, pentru ca aceasta să fie îmbelșugată.

    Platou peste Pensiunea Perla Sulina

    În unele localități, în seara de Ajun puteau fi consumate și produse pe bază de pește. La Sfântu Gheorghe, pentru masa de Veceră se pregăteau pirișché, niște colțunași umpluți cu șira spinării de la morun, care era conservată în timpul anului și apoi se fierbea și era folosită ca umplutură pentru acest tip de plăcinte. De asemenea, se mai făceau pirișché cu cartofi, cu varză, scordolea sau marinată”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Alexandru Chiselev, cercetător în cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea.

    În Ajunul Crăciunului, ucrainencele coceau colacii pentru colindători

    În Ajunul Crăciunului pe stil vechi, ucrainenii pregăteau pe vremuri copturile ritualice, respectiv colacii, care aveau de dimensiuni diferite și tradiționalul Crăciunel. La haholi, colacii jucau un rol esențial. Ei le erau oferiți ca dar colindătorilor, iar Crăciunelul le era dat animalelor, pentru sănătate și spor.

    Mâncare tradițională ucraineni Crăciun pe vechi

    „Gospodinele coceau aproximativ 10–15 colaci mai mari, împletiţi, pentru grupurile de colindători adulți și pentru bărbații care colindau pentru biserică. De asemenea, ele pregăteau și aproximativ 80 de colăcei, pentru colindătorii copii sau necăsătoriţi. Când venea preotul să anunțe Nașterea lui Isus, batiușka era răsplătit cu o pereche de colaci.

    craciunul-in-satele-din-dobrogea-colaci-pentru-colindatori-in-dobrogea

    Tot din Ajun se pregătea Crăciunelul sau hrestec cum îi spun ucrainenii. Acesta este o coptură în formă de opt sau de cruce, ţinută pe un cui, lângă icoană „pokutea”, până la Bobotează, apoi era stropită cu aghiazmă și împărţită la animale, pentru sănătate și spor. Unele din aceste obiceiuri se mai păstrează și astăzi”, am aflat de la cercetătorul Alexandru Chiselev.

    Tinerii merg cu Vecera să anunțe Nașterea lui Isus

    Crăciunul pe stil vechi la ucraineni are o tradiție foarte veche. Potrivit acesteia, în noaptea de Ajun, tinerii merg în vizită cu Vecera, la rudele mai în vârstă, pentru a vesti Nașterea lui Isus.

    „Alt obicei al ucrainenilor în Ajunul Crăciunului este să meargă cu vecera. Copii trec pe la rude cu câte doi colaci și spun: Dobri vecer, sfati vecer, preimaite nașu veceru?/ Bună seara, sfântă seara, primiți vecera noastră? și li se răspundea: Praimaim vașu veceru!/ Primim vecera voastră.

    Copii erau răsplătiţi cu hostenţea/duchide, daruri oferite de gazde: colaci, biscuiţi făcuţi la sobă sau nuci și mâncau din preparatele gătite de gazde pentru masa rituală din seara de Ajun. La ultima casă la care se mergea cu vecera se dădeau de pomană colacii pregătiţi. Era de bun augur pentru gazde, dacă primul vecernek era băiat.

    Crăciunul pe stil vechi și tradițiile ucrainenilor

    „În dimineața Crăciunului pe stil vechi, ucrainenii merg la slujba de la biserică. Există și anumite ritualuri care erau practicate cu ceva timp înainte de marea sărbătoare.

    În localitatea Sfântu Gheorghe, de Sfânta Varvara se punea grâu la încolțit într-o farfurie. Acesta se stropea în fiecare dimineața cu gura, pe nemâncate. Domnișoarele îl tăiau și îl prindeau la haine, înainte de a merge la biserică. Apoi, după slujbă, acesta era dat la vaci să-l mănânce, pentru sănătate.

    În prima zi de Crăciun, pe 7 ianuarie se obişnuia vizitarea celor cei mai în vârstă membri ai familiei extinse: socrii, fraţii şi surorile mai mari. Se ofereau daruri soacrei, de exemplu o pereche de colaci, material de rochie sau pantofi”, a mai spus cercetătorul Alexandru Chiselev.

    Obiceiul cel mai important de Crăciun este colindatul

    Ucrainenii colindă doar în zilele de Crăciun, deoarece în ajunul marii sărbători ei merg doar cu Vecera. Se spune că obiceiul cu cea mai mare însemnătate din ziua Nașterii Domnului este colindatul.

    Colindători ucraineni Crăciun pe stil vechi Tulcea

    ”Copiii ”koleadniciki” sunt primii care merg cu colindul, lucru care se întâmplă până la prânz. Aceștia intonau colinde simple, cu tentă umoristică: Bihla telecika,/ Kak zbereznecika,/ Ta do ghiakika u dvir./ Ia tubi ghiaciku,/ Za kaliaduiu,/ Dai pirih,/ Iak ne daseș peroha,/ Vozimu vola za roha,/ A kobelku za ciubrenku,/ Tai povedu na Muhelku,/ Iz Muhelke u iarmarok,/ Dai ghiakiku pirijok!/ Calaci na hurt!/ Alerga vițica,/ Precum veverița,/ Până la unchieșul în curte./ Eu ție unchiule,/ Îți voi colinda,/ Dă plăcinta,/ Dacă nu dai plăcinta,/ Iau boul de coarne,/ Și iepușoara de coamă,/ Și-i duc la Muhelka,/ De la Muhelka la iarmaroc,/ Dă unchieșule un pirijok!/ Colaci la grămadă.

    Mai pe seară, cetele de flăcăi/koleadniché, dar și bărbați, avându-l în frunte pe ”bereza”, un tânăr proaspăt căsătorit, mergeau în fiecare gospodărie cu colinde de inspirație religioasă.

    Ei mergeau din casă în casă și colindau la icoană. Gazdele le ofereau cârnați, colaci, pe care îi înșirau pe un băț, dar și bani.

    Prin oferirea colacului, toate dorințele de recolte bogate venite din partea colindătorilor erau răsplătite printr-un produs ce materializa recolta trecută, practic, dovada eficienței urărilor spuse în urmă cu un an.

    Flăcăii și bărbații colindau timp de două zile, iar în a treia zi petreceau. Bărbații colindau pentru biserică și banii strânși îi foloseau pentru repararea lăcașului de cult sau pentru achiziționarea unor obiecte de cult”, a precizat Alexandru Chiselev.

    Obiceiuri de Crăciun pe care ucrainenii le-au păstrat

    Masa rituală din Ajun și mersul cu Vecera se păstrează în continuare, fiind cel puţin egale ca importanţă, cu obiceiul colindatului, în perioada Crăciunului pe stil vehi la ucraineni.

    Tradiții Crăciun pe stil vechi ucraineni Dobrogea

    ”În urma cercetărilor efectuate, am remarcat permanența unor preparate cu rol de marcă identitară, precum kuheaua și ozvarul, pe care le-am regăsit în toate gospodăriile.

    Totuși, numărul de preparate s-a redus, dar s-a încercat să se păstreze un număr par de produse pentru Ajun. La Crăciunul pe stil vechi la ucraineni, unele produse sunt pregătite în casă, altele sunt procurate din comerț.

    Preparatele din pește, precum știuca marinată sau prăjită, scordoleaua sau scrumbia nu lipsesc de pe masa haholilor din Letea.

    Dintre celelalte preparate regăsite și degustate, amintesc: plăcintele de foi umplute cu varză sau dovleac, aluatul modelat sub formă de pasăre, pampușke și pirișke cu diferite umpluturi”, a afirmat cercetătorul Alexandru Chiselev.

    Fotografiile au fost preluate de pe pagina de Facebook a Grupului vocal „Zadunaiska Sici” Tulcea al Uniunii Ucrainenilor din România, filiala Tulcea.

    Discover Dobrogea vă dorește să aveți parte de Sărbători fericite!

  • Dobrogea, sub cod galben de vânt, astăzi și mâine!

    Dobrogea, sub cod galben de vânt, astăzi și mâine!

    Primăria Municipiului Constanța informează cetățenii cu privire la atenționările meteorologice emise pentru județele Constanța și Tulcea:

    • Astăzi, 21 noiembrie, este în vigoare un cod galben de vânt până la ora 23. În Dobrogea, vântul va avea intensificări, cu rafale de 50-70 km/h.
    • Mâine, 22 noiembrie, începând cu ora 06 și până la ora 20, este emis un alt cod galben de vânt. În această perioadă, în județele Constanța și Tulcea, vântul va prezenta intensificări, cu rafale de 50-70 km/h.

    „Facem apel la populație să respecte următoarele măsuri de siguranță:

    • Evitați adăpostirea sau trecerea prin apropierea copacilor, stâlpilor de electricitate, panourilor publicitare, precum și a imobilelor aflate în construcție.
    • Conducătorii auto sunt rugați să evite oprirea sau staționarea în dreptul copacilor de pe marginea drumurilor.

    Constănțenii, agenții economici și asociațiile de proprietari pot semnala orice problemă la următoarele numere de telefon:

    • Dispecerat Primăria Municipiului Constanța: 0241/550055
    • Dispecerat Direcția Generală Poliția Locală: 0241/484205 și 0341/922
    • Dispecerat Serviciul Protecție Civilă: 0737/552271

    Vă rugăm să vă protejați atât pe dumneavoastră, cât și bunurile personale!”, transmit reprezentanții Primăriei Constanța.

  • Danubius ArtFest 2024 la Tulcea: Ada Milea, Mircea Vintilă și alte surprize la Casa Avramide

    Danubius ArtFest 2024 la Tulcea: Ada Milea, Mircea Vintilă și alte surprize la Casa Avramide

    În perioada 17-19 octombrie are loc Danubius ArtFEST 2024 la Casa Avramide din Tulcea – trei zile cu lansări de carte, recitaluri și ateliere de scriere creativă, toate cu acces gratuit.

    Asociația de Dezvoltare Regională „Aegyssus”, în parteneriat cu Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea și Biblioteca Județeană „Panait Cerna” Tulcea anunță programul evenimentelor ce vor avea loc la Casa Avramide începând de joi 17 octombrie și până sâmbătă, 19 septembrie, în cadrul festivalului „Danubius Art Fest 2023”, proiect cofinanțat de Primăria Municipiului Tulcea. Voluntari în cadrul evenimentelor vor fi tinerii din organizația Eudivers.

    Programul Danubius ART Fest 2024 este următorul:

    Joi, 17 octombrie

    16:00 Lansare de carte: Cătălina Steriu, „Exces de zen”

    17:00 Lansare de carte: Luminița Arhire, „O flacără de cenușă”

    19:00 Musicalul Holly Day. Cherished Child – cvartetul format din Andrei Kivu (cello), Călin Grigoriu

    (guitar & storyteller), Cristi Horia (violin) & Ștefan Lovin (keys)

    Vineri, 18 octombrie

    10.00 – 13.00: Atelier de scriere creativă: Florin Iaru

    16.00 Lansare de carte: Petre Marinescu, „Delta Tulcea sau atunci când miracolele sunt triste”

    17.00 Lansare de carte: Teodor Hossu-Longin, „Pași în doi”

    18,00 Lansare de carte: Ciprian Cioiulescu, „Simple observații și potriviri”

    19:00 Muzică: recital Mircea Vintilă.

    Sâmbătă, 19 octombrie

    10.00 – 13.00: Atelier de scriere creativă: Florin Iaru

    15.30 – 17.00: Lansări de carte „Axa scriitorilor Constanța-Tulcea-Galați”

    Lansare de carte: Nicolae C. Ariton, „Aegyssus versus Anopheles”

    Lansare de carte: Diana Dobrita Bilea, „Fata cu ochii de lună”

    Lansare de carte: Elena Netcu, „Nedeia”

    Lansare de carte: Adrian Nicola, „Lumea dintre lumi”

    Lansare de carte: Tudose Tatu, „Feniksul hoțoman la Gurile Dunării”

    17:00-18:00 Recital – Asociația DIVAS

    18:00 Conferință: dr. Augustin Ioan – „Când începe arhitectura? Noi contribuții la o întrebare

    multimilenară”.

    19:00 Muzică: recital Ada Milea.

  • „Clipe din trecut ale cetății Enisala”, un proiect cultural filmat lângă frumoasa fortăreață

    „Clipe din trecut ale cetății Enisala”, un proiect cultural filmat lângă frumoasa fortăreață

    Toamna aceasta, Cetatea Enisala din județul Tulcea revine la viață! Dintre zidurile cetății apar genovezii, tătarii, turcii și românii de odinioară. Ostași care mărșăluiesc, își curăță armele, se pregătesc de război. Nu vă panicați! Se filmează!

    „Realizăm filmări istorice cu actori figuranți îmbrăcați în costume de epocă pentru a reda atmosfera acelor vremuri. Să vedem clipe de istorie și nu doar ziduri atunci când vizităm o cetate este conceptul de bază de la care pornim. Ne propunem să oferim publicului imagini video cu cele mai importante momente din istoria cetății Enisala. Vizitatorii vor vedea imaginile pe ecranele unor televizoare. Imaginile video spun istoria pe înțelesul oricui, o imagine valorează cât 1000 de cuvinte!

    Acest proiect s-ar putea aplica pentru orice cetate din România care a fost bine conservată.

    Începem cu Enisala pentru că este mai puțin cunoscută publicului larg și mai vitregită muzeografic. Dorim să-i îmbogățim oferta culturală ca să mai reducă din decalaj față de celelalte cetăți din țara noastră.

    Cetatea Enisala are o poveste misterioasă și fascinantă de la construcție și până în zilele noastre, care merită adusă la cunoștința publicului larg. Este singura cetate rămasă în picioare în Dobrogea printr-o ironie a istoriei: decăderea ei treptată ca importanță militară a ajutat-o să supraviețuiască. A fost cruțată de soarta crudă pe care au avut-o celelalte cetăți dobrogene care au fost dărâmate de turci la ordinul rușilor, ca urmare a Tratatului de la Adrianopol.

    Toamna acesta, la Cetatea Enisala din județul Tulcea se aude bâzâitul dronei. Nu vă panicați! Se filmează! Realizăm un videoclip de prezentare a cetății Enisala. Videoclipul îmbină imagini din dronă și de la sol din zilele noastre.

    Materialele video vor putea fi văzute la Cetatea Enisala și pe rețelele de social media.

    Proiectul cultural „Clipe din trecut ale cetății Enisala” este implementat de Enigma Film SRL în parteneriat cu ICEM Tulcea, Asociația Club Sportiv Nokors, Asociația Kavalkada. Proiectul se derulează în perioada 15.07.2024-15.11.2024 și este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN)”, afirmă Cristian Nencu, managerul de proiect.

    Sponsori: Ben Ari Negev Industrial SRL, Europolis SA.

    Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.