Discover Dobrogea

Tag: Suvenir din Dobrogea

Evenimentul „Gastronomia multietnică dobrogeană” va avea loc la Vișina, în gospodăria tradițională „Suvenir din Dobrogea”

Muzeul de Artă Populară Constanța, în parteneriat cu Gospodăria Tradițională „Suvenir din Dobrogea”, organizează sâmbătă, 14 iunie, începând cu ora 11.00, în localitatea Vișina din județul Tulcea, manifestarea „Gastronomia multietnică dobrogeană”, proiect realizat cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Constanța.

În curtea gospodăriei de la Vișina, unde se află o casă dobrogeană cu cinci interioare tradiționale (odăi) amenajate după specificul etnic al bulgarilor, aromânilor, rușilor lipoveni, tătarilor și românilor, se vor reuni reprezentanți ai mai multor etnii dobrogene. Aceștia vor veni cu preparate culinare specifice, dar și cu portul tradițional moștenit de la înaintași.

Atmosfera de sărbătoare va fi completată de reprezentații artistice susținute de ansamblurile vocale și de dansuri ale etniilor participante, dar și de un târg al meșterilor populari din zonă, în cadrul căruia vor fi prezentate obiecte tradiționale lucrate de către aceștia.

Momentele artistice vor fi susținute de: Ansamblul „Sfitilina” al Comunității Bulgare din Vișina, Ansamblul Meglenoromân „Altona” din Cerna, căruia i se va alătura Ansamblul Comunității Bulgare „Veselba” din aceeași localitate, Ansamblul Folcloric „Allegria” al Comunității Italiene din Greci, Ansamblul „Juraveli” al Comunității Rușilor Lipoveni din Jurilovca, Grupul Vocal „Narenler” al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani, filiala Tulcea, Grupul Vocal Fondator „Zadunaiska Sici” al Uniunii Ucrainenilor din România, filiala Tulcea, dar și aromânii din comuna tulceană Baia.

Prin proiectul „Gastronomia multietnică dobrogeană”, ajuns la cea de-a II-a ediție, organizatorii și-au propus să pună în valoare specificul gastronomic al etniilor dobrogene, accentul fiind pus pe conservarea și transmiterea tradițiilor către tinerele generații.

June 13, 2025
Gastronomia multietnică dobrogeană va fi prezentată, sâmbătă, la Gospodăria Tradițională „Suvenir din Dobrogea”

Muzeul de Artă Populară Constanța, în parteneriat cu Gospodăria Tradițională „Suvenir din Dobrogea”, organizează sâmbătă, 15 iunie, începând cu ora 11.00, în localitatea Vișina, județul Tulcea, manifestarea „Gastronomia multietnică dobrogeană”.

În curtea gospodăriei de la Vișina, unde se află o casă dobrogeană cu cinci interioare tradiționale (odăi) amenajate după specificul etnic al bulgarilor, aromânilor, rușilor lipoveni, tătarilor și românilor, se vor reuni reprezentanți ai acestor etnii, care vor veni cu preparate culinare savuroase, dar și cu portul tradițional moștenit de la înaintași.

Atmosfera de sărbătoare va fi completată de reprezentații susținute de ansambluri artistice ale etniilor, dar și de un târg de meșteri populari în cadrul căruia vor fi prezentate obiecte tradiționale lucrate de către aceștia.

Momentele artistice vor fi susținute de: Ansamblul „Sfitilina” al Comunității Bulgare din Vișina, grupul de cântece și dansuri bulgărești „Asiga” din Lunca, Ansamblul Meglenoromân „Altona” din Cerna, grupul „Juraveli” al Comunității Rușilor Lipoveni din Jurilovca, Grupul Vocal „Narenler” al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani, filiala Tulcea.

Prin acest eveniment, organizatorii și-au propus să pună în valoare specificul gastronomic al etniilor dobrogene, conservarea și transmiterea tradițiilor către generațiile viitoare.

June 13, 2024
JCI Play 4X4 Jurilovca, un eveniment de excepție, apreciat de copii și adulți

Pentru prima dată în ultimii 7 ani, Asociația Junior Chamber International filiala Constanța a organizat tradiționalul eveniment JCI Play 4X4 în Dobrogea de Nord. Peisajele spectaculoase din județul Tulcea l-au inspirat pe Cristi Stancu, managerul de proiect și nu a greșit deloc cu alegerea făcută. Evenimentul a fost un succes, atât pentru copiii membrilor JCI, cât și pentru adulții care au participat. Peisajele seducătoare, jocurile organizate ca la carte și buna-dispoziție au fost ingredientele care au condimentat ziua de sâmbătă, 25 mai.

JCI Play 4X4 a ocolit codul galben de ploaie

Codul galben de ploi și vijelii prognozat de meteorologi i-a speriat puțin pe organizatorii JCI Play 4X4, dar au mers mai departe și nu au anulat evenimentul. Nici cei care au confirmat participarea nu au renunțat, deși se așteptau să ajungă acasă plini de noroi, din cap până-n picioare.

Vremea a fost însă după sufletul celor care au mers până la capăt în această acțiune. Norii de ploaie au fost evitați cu grație, ba chiar ne-am bucurat de prezența lor fotogenică. Cele două rafale de ploaie care s-au abătut în drumul plimbăreților, nu au făcut altceva decât să spele puțin mașinile prăfuite pe drumurile de pământ de pe câmpiile Dobrogei.

Un convoi cu mașini de teren colorate

JCI Play 4X4 a fost organizat în Dobrogea de Nord, din dorința de a fi promovată această regiune. Inclusiv președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, Cătălin Țibuleac s-a implicat și le-a acordat organizatorilor, tot sprijinul necesar.

Faceți un exercițiu de imaginație pentru a vă da seama cât de frumos arăta convoiul format din 30 de mașini de teren colorate, pe dealurile și câmpiile verzi ale Dobrogei. Un adevărat spectacol! Dacă veți avea vreodată posibilitatea să participați la o astfel de acțiune, vă recomand din suflet să nu o ratați.

În Portul Jurilovca s-a dat startul distracției

Peste 100 de persoane au participat la ediția din acest an JCI Play 4X4, cu 30 de mașini de teren. Adunarea s-a dat în Portul Jurilovca, devenit neîncăpător pentru numărul mare de autovehicule și de oaspeți. Ansamblul lipovenesc Reabinușka i-a delectat pe participanți înainte de plecarea pe traseu.

Foto: Lucian Gonțilă

După ce ne-am înveselit cu muzica rușilor lipoveni, gimnasta Dana Sofronie a dat startul. Concurenții au fost împărțiți în 5 echipe, iar după ce au făcut o poză de grup, au pornit la drum, pe traseul: Jurilovca – Visterna – Enisala – Slava Rusă – Camena – Vișina.

Adrenalină și mulți cai putere

”Singur nu aș fi venit niciodată în aceste locuri. Este spectaculos aici, voi reveni!”, a spus unul dintre participanți. În satul Visterna din comuna Sarichioi, într-un loc înconjurat de dealuri, câțiva șoferi s-au jucat cu mașinile într-o groapă, probabil o fostă carieră.

Foto: Lucian Gonțilă

A urmat zona din apropierea Cetății Enisala, acolo unde atât adulții, cât și copiii au participat la activitățile de teambuilding organizate într-un cadru original. Am fost de multe ori la Fortăreața medievală de la Enisala, dar niciodată nu am ajuns pe câmpul din dreptul ei, pe care îl admiram mereu de la distanță.

Fotografiile făcute acolo sunt spectaculoase, cu multă verdeață în jur, nori decorativi pe cer și Cetatea Enisala în fundal.

Comoara ascunsă în pădurea Slava Rusă

A fost grea despărțirea de peisajul spectaculos de la Enisala, dar cele 30 de mașini s-au deplasat regulamentar spre pădurea Slava Rusă. Sincer, n-am mai ajuns acolo până acum, dar vă spun cu sinceritate că pădurea este superbă. Acolo, cele 5 echipe au fost provocate să găsească ”comorile” ascunse pe lângă copaci, cu ajutorul busolelor și cu instrucțiunile de rigoare. Copiii au fost foarte încântați să participe la această probă și se credeau exploratori.

Foto: Lucian Gonțilă

”Îmi aduc aici copilul, pentru că socializează și stă mult timp în aer liber. În plus, își dezvoltă pasiunea pentru aventură și spiritul competitiv”, a precizat Manuela Stamate-Costea, care s-a bucurat că a participat la eveniment împreună cu soțul și cu David, băiatul lor.

Cariera Camena și spectacolul pe 4 roți

Puțină lume știe despre această carieră cu piatră roșiatică, însă pentru organizatorii JCI Play 4X4 a reprezentat un punct central în incursiunea prin Dobrogea de Nord. Este un loc spectaculos, în care șoferii curajoși cu mașini puternice s-au jucat pe cinste, iar ceilalți participanți s-au fotografiat pe stânci.

Foto: Lucian Gonțilă

Un cuplu stabilit de câțiva ani în Elveția a venit în țară săptămâna trecută pentru a se căsători, dar nu a ratat nici evenimentul JCI 4×4 Play.

Foto: Lucian Gonțilă

Cei doi mi-au spus că le-a plăcut mult evenimentul și au precizat că vor participa și anul viitor. Ei au primit chiar și un premiu special pentru că și-au petrecut o parte din luna de miere la JCI Play 4X4.

Suvenir din Dobrogea, destinația finală JCI Play 4X4

După o zi plină de activități, șoferii și însoțitorii lor și-au tras răsuflarea și s-au ospătat cu mâncăruri tradiționale, în gospodăria ”Suvenir din Dobrogea”, din satul Vișina.

Ei au încheiat ziua cu o petrecere câmpenească organizată în curtea Biancăi Folescu, cea care promovează tradițiile și meșteșugurile autentice. Bianca Folescu a pus bazele unui model de business rural cu specific dobrogean, iar gospodăria ei este extrem de apreciată atât de adulți cât și de copiii care îi calcă pragul.

Foto: Lucian Gonțilă

A fost o zi plină de adrenalină, aventură și distracție, pentru toți participanții. Concurenții au primit diplome de participare, iar cei care s-au clasat pe primul loc au fost premiați. Cu siguranță numărul celor care se vor înscrie anul viitor la acest eveniment va fi mai mare. După publicarea câtorva fotografii pe pagina de Facebook, câțiva dintre membrii comunității Discover Dobrogea și-au exprimat deja interesul să participe la ediția următoare.

May 28, 2019
Adrenalină, peisaje superbe și distracție la JCI Play 4×4 Jurilovca

Asociația JCI Constanța dă anul acesta atmosfera sărată de la malul mării, pe apa dulce a Dunării, pentru cea de-a XIII-a ediție ”offroad business networking”. Cel mai important eveniment offroad din Dobrogea, JCI Play 4×4 va fi organizat pe 25 mai la Jurilovca, în județul Tulcea, din dorința de a promova destinațiile turistice din Dobrogea de Nord.

Activități inedite de teambuilding la JCI Play 4×4

JCI PLAY 4×4 este o acțiune de networking între profesionişti, oameni de afaceri și pasionaţi de activităţi în aer liber, organizată pe un traseu off-road presărat cu activităţi inedite de teambuilding.Proiectul are scopul de a dezvoltarea mediul de afaceri local prin realizarea întâlnirilor de „offroad business networking”. Astfel, el reprezintă o oportunitate pentru agenții economici să se întâlnească și să stabilească noi relații, contacte și parteneriate, într-un mediu plăcut, mi-a declarat coordonatorul evenimentului, Cristian Stancu.

Campioana olimpică Daniela Sofronie va da startul din Portul Jurilovca

Portul Jurilovca va fi punctul de întâlnire pentru toți participanții la evenimentul offroad din Dobrogea. La ora 09.00 se vor forma echipele și va avea loc instructajul, iar ansamblul folcloric lipovenesc Reabinușca va detensiona atmosfera.

Startul se va da la ora 10.00, de către campioana olimpică la gimnastică, Daniela Sofronie. Primăria Jurilovca și Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării susțin această acțiune și le oferă participanților tot sprijinul necesar.

Un traseu atractiv la JCI Play 4×4 Jurilovca

Activitățile în aer liber se vor desfăşura pe parcursul întregii zile de sâmbătă, 25 mai. Șoferii înscriși în concurs vor conduce pe traseul: Jurilovca – Enisala – Slava Rusă – Camena – Vișina și vor fi vizitate obiective deosebite din aceasta zonă. Ei vor fi împărțiți în echipe și vor avea de îndeplinit mai multe misiuni interesante. Pe traseu se vor desfășura o serie de activități antrenante, printre care jocuri de strategie și de comunicare.Participanții la eveniment vor afla informații interesante despre istoria zonei, vor admira peisaje memorabile şi vor descoperi adevărate comori ale zonei. Ediția din acest an are ca obiectiv promovarea destinațiilor turistice din Dobrogea de Nord.

Masă câmpenească la gospodăria tradițională Suvenir din Dobrogea

După o zi plină de activități, șoferii și însoțitorii lor își vor trage răsuflarea pe prispa gospodăriei tradiționale din satul Vișina. Ei vor încheia ziua cu o petrecere câmpenească organizată în curtea Biancăi Folescu, cea care promovează în cadrul Asociației Suvernir din Dobrogea, tradițiile și meșteșugurile autentice. Bianca le va arăta participanților cum a pus bazele unui model de business rural cu specific dobrogean.

Organizatorii au pregătit surprize pentru toți participanții, iar la toate acestea se adaugă activitățile distractive și interacțiunea cu oameni valoroși într-o experiență offroad de neuitat și posibilitatea unei experiențe JCI pentru întreg weekend-ul 24 – 25 mai, cu cazare la pensiunea Heracleea din Jurilovca.

Termenul limită de înscriere pentru pachetele cu cazare este 10 mai, iar termenul pentru cele care nu includ cazare este 20 mai. Detalii despre eveniment pe pagina de Facebook JCI Play 4×4 by JCI Constanta si pe pagina Facebook JCI Constanta.

May 8, 2019
Suvenir din Dobrogea, casa din Vișina care păstrează tradițiile din Dobrogea

Aflasem multe lucruri frumoase despre minunile pe care le-a făcut Bianca Folescu la Suvenir din Dobrogea, în satul Vișina din județul Tulcea, așa că am vrut să le văd cu ochii mei. Am ajuns pe la sfârșitul lunii decembrie, am vizitat ferma animalelor, casa pe care a construit-o și cele pe care le-a recondiționat, apoi am stat la gura sobei, la povești. Bianca este o femeie care a trăit în centrul Constanței până în urmă cu câțiva ani, iar acum a devenit sufletul satului Vișina. S-a integrat de minune în comunitate. A preluat coordonarea ansamblului de dansuri bulgărești, participă la multe evenimente pentru a populariza tradițiile dobrogene, se ocupă de gospodăria care se întinde pe 4000 de metri pătrați, are grijă de o mulțime de animale, coase și țese la război. Probabil, dacă o întreba cineva în urmă cu 10 ani ce va face în viitor, cu siguranță nu așa se vedea. Dar, ușor, ușor a pus pe picioare în 6 ani un loc din care și turiștilor străini le dau lacrimile când pleacă și promit că se vor întoarce.

5 camere amenajate după tradițiile a tot atâtea etnii

Pe vasta moșie pe care și-a cumpărat-o în satul Vișina, Bianca are mai multe corpuri de casă, toate bulgărești, dar cu arhitectură dobrogeană. Unul dintre ele a fost construit de ea în 2018, deoarece își dorește să păstreze tradițiile minorităților. Este vorba de 5 odăi, fiecare amenajată în mod diferit, cu obiecte tradiționale ce aparțin tot atâtor etnii.

A muncit mult la ele și încă mai vrea să facă niște retușuri la exterior, până la primăvară. Camerele le oferă celor care le trec pragul, amintiri plăcute din vremea în care mergeau în vacanțe la bunici, sunt amenajate cu mult bun-gust și ne putem bucura de experiența de a petrece una sau mai multe nopți în mod confortabil, în mediul rural, departe de lumea dezlănțuită.

Odăile care ne întorc în urmă cu un secol

Mix-ul de minorități din Dobrogea a inspirat-o pe Bianca Folescu să construiască o gospodărie care păstrează multe dintre elementele autentice dobrogene. Există 5 camere, depinde doar de voi pe care o preferați sau de disponibilitatea odăilor, desigur.

Odaia 1, aromânească

Odaia 1 este amenajată după obiceiurile tradiționale ale aromânilor din Dobrogea. Pe un pat generos de două persoane este frumos aranjată o cergă mare, moale și pufoasă, țesută din lână, cu ”mițe puse”. Pernele sunt realizate manual, din diferite materiale colorate și se asortează perfect cu preșurile țesute, pe care doar la bunica mea din Tulcea le-am mai văzut.

Pe pereți sunt agățate ștergare tradiționale, cusute manual. Nu lipsesc nici scaunele, mici și acoperite cu blană și o măsuță realizată din lemn foarte puțin prelucrat. Pentru a asigura tot confortul cuvenit, camera aromânească, la fel ca toate celelalte, are și o baie cochetă.

Odaia 2 este orientală

Camera orientală este preferata copiilor, indiferent că este vorba despre fete sau băieți. Baldachinul care tronează deasupra patului îi încântă pe cei mici. Și pernele turcești așezate pe jos sunt pe placul lor. Și adulții preferă odaia orientală, deoarece se pot delecta trăgând dintr-o narghilea și își pot face o cafea la un ibric turcesc, pe care o pot bea din căni tradiționale.

Veioza este și ea realizată din tărtăcuță, sculptată și pictată de un artist popular din Tulcea, iar pe pereți sunt carpete cusute manual și tablouri.

Odaia 3 bulgărească

Odaia bulgărească este mobilată cu un pat și o laviță, pe care șed mândre pături colorate preluate de la vecinii bulgari. În satul Vișina locuiesc câteva familii de bulgari. Pereții sunt decorați cu ștergare cusute manual, iar pe jos sunt întinse preșuri țesute.

Vedeți pisica aceea de pe laviță? S-a plimbat peste tot cu noi în timpul turului pe care Bia ni l-a asigurat prin gospodăria ei. Este o alintată și îi place să stea mereu pe ceva moale.

Odaia 4 lipovenească

În odaia lipovenească predomină culoarea albastră, iar patul e acoperit cu o pătură frumos țesută. Nu lipsesc de pe pereți, carpetele și ștergarele cusute manual. Baia prevăzută cu duș este foarte spațioasă și amenajată modern.

Odaia 5 românească

Ultima, dar nu cea din urmă este camera românească, tradițional dobrogeană.

Plină de culoare, odaia ne amintește cum își decorau bătrânii casele pe vremuri. Un mic război de țesut stă cuminte pe un aparat de radio vechi și ne ajută să ne întoarcem în timp și să depănăm amintiri.

Arca lui Noe, în curtea Biancăi Folescu

Recunosc, n-am fost prea des la țară, tocmai de aceea m-a mirat modul în care conviețuiesc animalele în gospodăria Biancăi, denumită Suvenir din Dobrogea. Găinile se plimbă nestingherite pe lângă cai și ponei, iar pisicile și iepurele stau fără să-și facă griji, lângă căței. Este multă muncă, dar dacă o vedeți pe Bia cât de fericită este și cum i se luminează fața când ajunge lângă animalele ei, parcă vă bate gândul să vă luați și voi o casă la țară. Fiecare are un nume și o recunoaște pe stăpâna casei.

Pentru copii, este Raiul pe pământ și n-ar mai pleca de lângă animale. Vizitatorii pot vedea 6 cai, dintre care 2 pur sânge arab, 5 ponei, 3 măgari, 8 capre, pisici, găini și căței. Eu m-am jucat în special cu Mara, un ponei fătat în primăvară, care este atât de blînd, că îmi venea să-l iau acasă.

Casa veche de aproape un secol

Casa bătrânească de la Vișina este văruită în alb și are tâmplăria vopsită cu albastru și roșu. Acoperișul este din stuf, pentru a respecta arhitectura tradițională a locului. Casa veche este bulgărească, dar are arhitectură dobrogeană și a fost construită în urmă cu aproape 100 de ani, mi-a povestit Bianca Folescu. Ea spune că inițial i-a aparținut unui singur om, dar a avut de-a lungul timpului mai mulți proprietari. Corpurile imobilului au fost vândute pe bucăți, iar Bia a reușit să reunească proprietatea inițială.

A muncit mult să o reabiliteze, iar acum este o bijuterie arhitecturală și arată ca odinioară. Casa va fi de prezentare a obiectelor tradiționale și a tehnicilor de manufactură. Bianca este tare mândră că a reușit să salveze piese de mobilier, un dulap din lemn de nuc sau tăbliile paturilor, despre care prietenii îi spuneau că sunt bune de pus pe foc. S-a ambiționat să păstreze lucrurile așa cum erau, inclusiv culorile zonei, alb-albastru.

Copiii care au crescut în casa de la Vișina, au venit să o viziteze

”În urmă cu câțiva ani, de Paștele Blajinilor, au venit în vizită câțiva frați și surori. M-au întrebat dacă pot vizita casa în care au copilărit. I-am lăsat, desigur și au sărutat pereții locuinței în care au stat când erau mici.

Au mulțumit cu lacrimi în ochi că au mai avut șansa să revadă casa părintească, de data aceasta renovată. Spuneau că nu mai credeau că aceasta va rămâne pe picioare”, și-a amintit Bianca Folescu.

Educație non-formală într-un Colț de Rai dobrogean

În gospodăria Suvenir din Dobrogea, de la Vișina, Bianca a încurajat volunariatul în rândul tinerilor și implicarea acestora în activități educative. A avut parte de schimburi de experiență atât cu tineri din România, cât și de pe plan internațional. Este locul perfect în care se pot desfășura activități de educație non-formală în cadrul programului Școala altfel sau cu ocazia altor evenimente. În curtea generoasă, Bianca a organizat diverse evenimente culturale, șezători și reuniuni ale multor minorități din Dobrogea.

Cum ajungeți în Vișina

Satul Vișina se află la 1 km distanță față de comuna Jurilovca și la 2 km de portul din localitatea situată în județul Tulcea. Se ajunge foarte ușor la casa de la Vișina, a Biancăi Folescu. Dacă veți căuta pe Google Maps sau pe Waze ”Suvenir din Dobrogea”, veți fi ghidați direct către destinație. Dacă plecați din Constanța spre Tulcea, când ajungeți la Baia, faceți dreapta spre Jurilovca. Pornind dinspre Tulcea, se poate ajunge în Vișina prin Enisala sau Babadag.

Turismul rural devine pe an ce trece mai apreciat

Sătui de viața de la oraș, agitată și desfășurată într-un mediu poluat, foarte mulți români au început să prefere în vacanțe, zonele rurale. Ei redescoperă viața la țară, gospodăria proprietarului, obiceiurile și tradițiile practicate la sat. Folclorul autentic, elementele originale de artizanat, atmosfera caldă și prietenoasă, constituie un potențial turistic deosebit, căutat inclusiv de turiștii străini.

Agroturismul este o stare de spirit specifică locuitorilor din zonele rurale, care au un respect deosebit față de oaspeții care le trec pragul și le oferă turiștilor alimente proaspete și băuturi din surse proprii, locale, precum și manifestări etnofolclorice, într-un spațiu deosebit și la un preț rezonabil. Bianca Folescu spune că gospodăria sa de la Vișina este un loc în care se poate trăi sănătos și în care își poți curăța sufletul.

Din primăvară, oricine poate vizita Suvenir din Dobrogea, gospodăria de la Vișina, cu un telefon dat în prealabil. Numărul Biancăi Folescu îl găsiți pe pagina de Facebook ”Suvenir din Dobrogea”. Nu uitați să îi luați și pe copii, sigur le va plăcea mult acolo. Ah, încă ceva, am aflat de la Bianca, faptul că ploaia de stele se vede excelent la Vișina, deoarece nu este poluare. Dacă ajungeți la gospodăria ”Colț de Rai” de la Vișina, aștept aici comentariile voastre, pentru că sunt curioasă ce experiențe ați avut.

January 2, 2019
Tradiții și superstiții în Dobrogea, de Sfântul Andrei

Tradițiile și superstițiile de Sfântul Andrei sunt vechi de secole în Dobrogea. Nu știu dacă e bine sau nu, dar asociez noaptea de Sfântul Andrei cu cea de Halloween. Ambele sunt despre spiritele rătăcitoare ce se întorc pe Pământ, prin cerurile care se deschid. În plus, fiecare minoritate din Dobrogea are propriile obiceiuri, pe lângă cele întâlnite în toate regiunile țării. Regăsim, la fel ca în cazul sărbătorii de Halloween, folosirea dovleacului, a măștilor, distracția oamenilor prin care se dorește gonirea spiritelor rele. Despre tradiții și superstiții de Sfântul Andrei am discutat astăzi cu administratorul ”Suvenir din Dobrogea”, Bianca Folescu, de la care am aflat multe lucruri pe care nu le știam.

Tradiții și superstiții în Dobrogea, de Sfântul Andrei

Sărbătoarea de Sfântul Andrei este încărcată de simboluri, obiceiuri și superstiții. Despre apostol se spune că este ocrotitorul nostru și că a creștinat poporul român. El ar fi stat o vreme în Dobrogea, iar în localitatea Ion Corvin din județul Constanța există Peștera Sfântului Andrei. Se zice că acolo a trăit și creștinat apostolul Andrei. Sărbătoarea care îi poartă numele, marchează ultima zi de toamnă și prima zi de iarnă din an. Tocmai de aceea au apărut numeroase obiceiuri și superstiții și se spune că este momentul în care hotarul dintre viață și moarte este foarte fragil. În plus, românii consideră că în noaptea de Sfântul Andrei lumea celor vii se întrepătrunde cu cea a spiritelor, iar imaginația lor nu a fost deloc săracă și au creat o muțime de ritualuri pentru a se proteja.

Obiceiuri de Sf. Andrei în Dobrogea

Pentru că deschide lanțul sărbătorilor de iarnă, Sf. Andrei se numește și ”cap de iarnă”. Despre obiceiurile pe care le au minoritățile din Dobrogea în această zi, am aflat o mulțime de lucruri interesante de la Bianca Folescu, administratorul ”Suvenir din Dobrogea” . Bianca trăiește în satul Vișina din județul Tulcea și cunoaște tradițiile etnicilor din regiune. Mai mult decât atât, ea a realizat o locuință tradițională, cu acoperișul din stuf în care are 5 odăi, fiecare aparținând unei minorități din Dobrogea. Ea are și o adevărată menajerie, în care a strâns cai, ponei, capre, căței și multe alte animale pe care le iubește ca pe proprii copii. Bianca spune că a pus astăzi crenguțe de vișin și de măr în apă neîncepută. Pentru cei care nu cunosc termenul, apa neîncepută înseamnă apă sfințită. Eu nu știam și am întrebat-o, tocmai de aceea v-am făcut și vouă traducerea. Bianca spune că va ține crenguțele în apă până la Sfântul Vasile, iar dacă încolțesc, e semn că anul viitor o să fie roditor. Tot astăzi, ea a pus grâul la încoțit și va urmări evoluția sa până la Crăciun sau de Sf. Vasile. Povestea este aceeași, dacă grâul încolțește, cel care îl pune în pământ va avea belșug în gospodărie.

În seara aceasta se mănâncă plăcintă cu dovleac

Nu doar americanii folosesc dovleacul pentru alungarea spiritelor rele, ci și românii. În satul Vișina, bătrânele obișnuiesc să facă astăzi plăcintă cu dovleac, am aflat tot de la Bianca Folescu. Ea spune că în trecut, în această noapte plăcinta era dusă la biserică, se aduna toată lumea și mânca până dimineața din aceasta. Acum, lumea nu mai merge la lăcașul de cult, dar se adună prietenii și rudele în jurul unei mese și consumă plăcintă de dovleac. Prin acest obicei se dorește să se petreacă de Sf Andrei, pentru că se spune că este foarte bine să ai veselie în casă în ajun de Sf. Andrei. De asemenea, cei care vor să se păzească de strigoi, pun astăzi usturoi la geamuri. Potrivit superstițiilor păgâne, în această noapte se deschid cerurile, iar hotarul dintre cele văzute și cele nevăzute dispare.

O noapte cu strigoi și farmece de dragoste

În noaptea de Sfântul Andrei se spune că apar strigoii, moroii, duhurile rele și oamenii apelează la așa-zise puteri magice, pentru a fi protejați. Ușile, ferestrele și grajdurile sunt unse astăzi cu usturoi, pentru ca oamenii și animalele lor să beneficieze de protecție împotriva duhurilor rele. Tot în noaptea Sf Andrei se pot face farmece de dragoste, pentru că se deschid cerurile și se poate trece dintr-o lume într-alta . ”Acestea sunt obiceiuri pe care le știm din copilărie și sunt urmate inclusiv de persoanele care stau la oraș, însă la sat tradițiile sunt mai frumoase”, afirmă Bianca Folescu. Ea spune că astăzi s-au tămâiat grajdurile animalelor pentru a fi protejate. Se crede că în această noapte umblă strigoii să fure laptele vacilor, mințile oamenilor și rodul livezilor. Răul încearcă să înfrunte binele, dar acesta din urmă învinge.

În această seară fetele își află ursitul

Sunt multe metode prin care fetele încearcă în această noapte să își afle ursitul. Busuiocul sfințit pus sub pernă este una dintre ele și cea mai cunoscută. Se spune că femeile nemăritate care apelează la acest truc visează bărbatul cu care se vor căsători. Bianca Folescu spune că sunt și alte metode, precum aruncarea unei verighete într-o cană de lut încinsă pe cărbune în care poate fi văzut chipul viitorului soț. Pentru că imaginația fetelor este bogată, mai stăteau între două oglinzi în ajun de Sf. Andrei și le apărea imaginea ursitului. Probabil, totul ține de imaginație și de credința fiecăreia.

Cel mai vechi meteorolog era ceapa

Tot de Sfântul Andrei, oamenii de la sate puneau 12 cepe în podul casei și până de Crăciun fiecare ceapă primea numele unei luni din an. După 25 decembrie, cepele care se înmuiau anunțau lunile ploioase, iar cele care încolțeau prevesteau lunile de bogăție. Aceasta era, de fapt, o prognoză a anului următor. Ei bine, dacă acum meteorologii pot estima vremea probabilă doar pentru 3 zile, pe vremuri bătrânii o aflau pentru un an întreg.

Bocetul Andreiului

Un alt obicei din Dobrogea, despre care am aflat abia astăzi de la Bianca Folescu este ”Bocetul Andreiului”. Fetițele confecționau păpuși din cârpă, le așezau pe o laviță și stăteau în jurul lor. Ele jeleau în mod simbolic lângă acele jucării pe care și le-au făcut. De fapt, își luau adio de la anul care urma să se sfârșească, deoarece păpușa simboliza anul vechi. În plus, potrivit tradițiilor, femeile nu mai au voie să țeasă și să toarcă lână, începând de mâine, până după Crăciun.

Vremea din această noapte prevestește cum va fi iarna

Tot Sfântul Andrei ne oferă și o prognoză pe termen mai scurt, spune Bianca Folescu. Astfel, dacă în această noapte cerul este senin și afară este cald și plăcut, se spune că vom avea o iarnă blândă. În schimb, dacă cerul este înnorat, dacă ninge, plouă și în general, dacă e vreme rea, este semn de iarnă grea, cu troiene mari. Să ne bucurăm așadar că a trecut codul galben de ninsoare și viscol, că e posibil să scăpăm cu ninsori slabe iarna aceasta.

Ucrainenii și lipovenii sărbătoresc Sf Andrei pe rit vechi

Multe tradiții extrem de interesante de Sfântul Andrei au ucrainenii și lipovenii din Dobrogea, dar vă voi povesti despre ele peste două săptămâni. Nu că mi-ar fi lene să le scriu acum, însă aceste minorități țin sărbătorile pe rit vechi, adică la 13 zile după ale noastre. Sunt foarte vesele, inedite și interesante, sunt convinsă că or să vă placă.

Domișoarelor, vă puteți pregăti deja busuiocul sub pernă. Sunt tare curioasă să aflu dacă vă visați ursitul, așa că vă rog să îmi spuneți dacă se adeverește sau nu această supertiție, nu de alta, dar mă roade curiozitatea. Să fiți iubite și iubiți!

Fotografia este realizată de #Lipovenesc

November 29, 2018
Parada de costume populare vechi si noi. Cand ne alegem prima ie, trebuie sa pornim de la originile noastre

Am participat pe 25 iunie la Ziua Iei și am văzut acolo adevărate bijuterii din toate zonele țării, în toate culorile și modelele, cusute cu migală cu multă dragoste. Lili Sumănaru, organizatoarea evenimentului din acest an, are o adevărată colecție de cămăși tradiționale, dar nu o întrece pe Eugenia Catargiu, președintele Asociației Custături Dobrogene. Am discutat zilele acestea cu Eugenia, pentru a afla de unde vine pasiunea aceasta pentru portul popular și până unde va ajunge.

Când și cum ne alegem prima ie?

”Când ne alegem prima ie, trebuie să pornim de la propriile noastre origini. Avem părinți și bunici care provin din anumite zone ale țării. Important este să simțim rădăcinile lor și să ne dorim un costum tradițional de unde este mama, altul din zona din care provine bunica și tot așa. În momentul în care începi să cunoști iile din locurile respective, începi să rezonezi cu ele și îți dai seama că parcă fac parte din tine. Astfel, vei ajunge să îți dorești să colecționezi portul care simți că te reprezintă.”, a afirmat Eugenia Catargiu, președintele Asociației Cusături Dobrogene.

”Eu am multe costume, dar nu am atât de multe rădăcini”, a glumit Eugenia. Ea a ajuns să dețină peste 40 de costume populare, fiind cel mai mare colecționar de straie tradiționale din Constanța. Spune că pasiunea sa pentru colecțiile de haine de patrimoniu, se suprapune cu momentul în care a început să organizeze șezătorile care au loc săptămânal, în cadrul cărora femeile din Constanța redescoperă tehnicile de țesut, principiile, regulile, modelele tradiționale și își cos propriile cămăși, proces care durează un an sau chiar mai mult. Ideea atelierului de cusut a fost minunată, dar doamnele au constatat că nu știu să coasă. Așa că au început să se documenteze, altfel riscau ca munca lor, deloc ușoară, să se transforme în artizanat. Ele au pornit din start cu ideea de a realiza cămăși care să aibă aspectul iilor vechi, așa cum au fost făcute în zona din care proveneau.

”Fiecare ie are rostul ei, croiala ei, iar când vrei să îți faci o cămașă din Transilvania, de exemplu, trebuie cercetată și studiată zona aceea. În momentul în care am început să ne dorim să facem aceste studii, am simțit nevoia să ținem în mână o cămașă din zona respectivă, să o pipăim și să analizăm în amănunt originalul. Astfel, încet-încet, din nevoia de a observa tehnicile de coasere, am început să adun cămăși, apoi am completat ținutele pentru a forma un costum și am ajuns la câteva zeci de ținute.” mi-a destăinuit Eugenia Catargiu.

Există și bărbați care s-au apucat să țeasă pânză

Am aflat, printre altele, un lucru foarte interesant de la Eugenia Catargiu, președintele Asociației Cusături Dobrogene. Ea mi-a spus că a strâns în jurul său o comunitate foarte mare, care se dezvoltă în continuare, pentru că sunt numeroase persoane care doresc să coasă. A precizat că există chiar și bărbați care au început să țeasă pânză în ziua de azi.

Încercăm să reproducem pânza veche de bumbac, țesută la război

A ajuns să iubească atât de mult iile, încât, la un moment dat și-a pus problema că pânzele vechi sunt foarte rare, iar copiii noștri nu vor mai avea de unde să și le procure. Acum mai există prin lăzile de zestre și cine caută, mai găsește pânză veche de bumbac țesută acasă, la război. Membrele asociației o analizează și încearcă să o reproducă, astfel încât, cei care doresc, să aibă posibilitatea să își facă o cămașă adevărată, precum cele de patrimoniu.

Pentru prima dată, colecția Eugeniei Catargiu va fi prezentată la muzeu

Directorul Muzeului de Artă Populară Constanța, Maria Magiru, a invitat-o pe Eugenia Catargiu să își prezinte costumele populare în cadrul unei parade. Astfel, sâmbătă 10 noiembrie, 40 de doamne și domnișoare vor defila în portul tradițional în cadrul instituției de cultură, de la ora 12,00. Cele mai multe au fost cusute în perioada interbelică, când hainele populare erau modă, după ce, Casa Regală a stimulat coaserea și purtarea de costume tradiționale. În acea perioadă au apărut foarte multe ateliere și s-a înregistrat o adevărată explozie, datorită Reginei Maria, care a promovat și a purtat foarte mult timp straie tradiționale. Regina a și dăruit numeroase ii în diferitele vizite pe care le-a făcut în America și în statele europene. În felul acesta, ele au devenit foarte cunoscute și erau un must-have și existau inclusiv magazine de costume populare românești în multe țări ale lumii.

Ținutele tradiționale vor fi expuse direct pe modelele care le vor purta, pentru că ele arată mai bine când sunt vii, practic prind suflet de la cele care le îmbracă. Tot în cadrul evenimentului vor participa și femeile de la Șezătoarea București, care cos costume uimitor de frumoase, Bianca Folescu, directorul Suvenir din Dobrogea și câțiva copii de la Colegiul de Artă ”Regina Maria” din Constanța, care vor purta straie populare și vor avea un moment artistic.

În cadrul evenimentului, pe lângă colecția personală a Eugeniei Catargiu vor fi prezentate și piesele cusute de pasionatele de cămăși autentice în cadrul șezătorilor pe care asociația le organizează, astfel că, în partea a doua a manifestării va fi o paradă de costume noi. Toate doamnele care au cusut și au cămăși terminate, realizate de ele, își vor îmbrăca iile și le vor prezenta.

Iile tradiționale sunt foarte feminine, iar creațiile caselor de modă pălesc în fața lor

Eugenia Catargiu spune că ia tradițională este foarte feminină și scoate în evidență frumusețea femeii. Ea crede că este imposibil să nu admiri și să îți dorești să porți un astfel de veșmânt. Mai mult, Eugenia își dorește să îi facă și pe alții să iubească portul popular și să încerce să își găsească propria ținută tradițională. ”Măcar un costum dacă ar avea fiecare femeie în garderoba sa, sunt convinsă că nu se va putea opri doar la unul, pentru că sunt foarte frumoase. De multe ori le-am spus femeilor, în momentul în care am descoperit migala cu care au fost realizate iile, că orice creație a caselor de modă pălește în fața frumuseții cusăturilor de pe cămășile vechi.”, spune Eugenia.

Este foarte interesant faptul că, deși ne aflăm în secolul XXI, mulți tineri iubesc iile și portul popular și participă cu mândrie la evenimentele organizate de Ziua Iei sau la șezătorile Asociațiilor ”Cusături Dobrogene” sau ”Suvenir din Dobrogea”. Ei nu își uită rădăcinile, iar dacă nu-și permit să achiziționeze o ie tradițională, cumpără una fabricată la Breaza, chiar dacă este de artizanat, realizată în scop comercial, cu inspirație populară. În momentul în care începi să descoperi însă cămășile vechi, faci diferența și depui orice efort să îți procuri sau să îți coși măcar una.

Fotografiile sunt realizate de Rosana Popov

November 9, 2018