Ucrainenii din Letea sunt oameni primitori
Populația din satul Letea este formată din ucraineni. Localnicii se plâng că au rămas prea puțini și își doresc să se întoarcă în localitate, cei care au plecat din țară. Dacă te plimbi pe ulițe, vezi multe case părăsite, unele dintre ele aflate în paragină, semn că foștii proprietari nu au mai dat demult pe acasă. Învățați cu turiștii, localnicii sunt primitori și îi primesc pe oaspeți cum se cuvine.
Sătenii știu că miile de vizitatori care ajung în localitatea lor au nevoie să fie ospătați și plimbați prin pădure cu căruța, astfel că îi primesc cu multă căldură și le oferă tot ce este mai bun. Vizitatorii sunt întâmpinați cu muzică tradițională ucraineană, astfel încât experiența lor să fie mai interesantă și încărcată de simboluri.
Peste 400 de cai și 300 de oameni trăiesc în Letea
Există multe informații despre caii din Letea. Unii spun că ar fi aproximativ 3000 de cai în toată rezervația și aproape 2000 de exemplare în zona Letea. Pe de altă parte însă, guvernatorul Administrației Rezervația Biosfera Delta Dunării, Cătălin Țibuleac afirmă că în Pădurea Letea sunt în prezent 440 de cai sălbăticiți.
Zona este vizitată atât de turiștii români, cât și de cei străini, pentru că este singura din Europa care oferă o astfel de atracție. Practic, dacă te plimbi prin Letea vei vedea mai mulți cai decât oameni, aceștia din urmă fiind puțin peste 300.
Mâncăruri tradiționale ucrainene la Letea
Doamna Viorica Maxim este cea care le oferă mâncare tradițională, tuturor turiștilor care ajung înfometați la Letea. De aproape 8 ani și-a deschis un restaurant, iar vizitatorii pot degusta produsele din Delta Dunării, gătite pe vatră, ca acasă la străbunica.
În timp ce borșul de pește fierbe în tihnă în ceaunul așezat pe focul de lemne, gospodinele din bucătărie pregătesc icrele, saramura, mămăliga și peștele prăjit, astfel încât nimic să nu lipsească de pe masa oaspeților. Există însă alternative și pentru cei care nu consumă pește. Lor li se pregătește o friptură delicioasă de pui, de lângă care nu lipsesc cartofii prăjiți.
Vinul rece le este adus turiștilor însetați în carafe aburite, iar țuica este oferită înainte de masă, pentru mai multă poftă de mâncare. Restaurantul este un fel de foișor, amenajat tradițional, cu acoperiș din stuf și lemne vopsite în albastru, astfel încât nimeni să nu uite că se află în Delta Dunării.
În Letea, casele nu sunt făcute din chirpici
Animalele sunt mai multe decât oamenii și nisipul în cantități mai mari decât pământul, în satul Letea. În aceste condiții, localnicii nu și-au făcut casele din chirpici, deoarece nu există suficient pământ în localitate, spune ghidul de turism Ionuț Călin. El a precizat că locuințele sunt construite pe structură din lemn de stejar sau salcâm, iar pereții sunt realizați din împletitură de stuf, care este un foarte bun izolator termic. Un alt material folosit pentru finisarea pereților este balega de cal, care în Letea se află din abundență.
Geamurile locuințelor sunt mici, iar tâmplăria este vopsită cu albastru, culoarea specifică în satele din Delta Dunării. Nu lipsesc mușcatele de diferite culori de la geamuri, care aduc o pată de culoare locuințelor tradiționale.
Cu căruța prin Pădurea Letea
Toți turiștii care ajung în Letea vor să viziteze celebra pădure protejată. Ei sunt urcați în căruțele localnicilor și plimbați prin sat, apoi prin rezervația naturală unică în Europa și cea mai veche din România.
În Pădurea Letea nu există grămezi de pet-uri, iar ucrainenii care transportă vizitatorii au un coș de gunoi în căruță, pentru a descuraja aruncarea deșeurilor pe jos. Traseul prin pădure este doar pentru căruțe și pentru biciclete sau se poate merge pe jos.
Cu atelajele se parcurg aproximativ doi kilometri prin pădure, apoi traseul se face pe jos de către turiști, până la dunele de nisip. Taxa pe care Romsilva o percepe pentru intrarea în rezervația naturală protejată este de 5 lei. Localnicii le arată turiștilor atât caii, cât și potecile înguste pe care aceștia merg în șir indian prin pădure până la sursa de apă, atunci când este secetă și pădurea nu este inundată, caz în care pădurea poate fi vizitată și cu barca.
Letea, cel mai mare grind din Delta Dunării
Letea este cel mai mare grind marin din Delta Dunării, spune ghidul de turism Ionuț Călin. El a precizat că grindul nisipos s-a format în urmă cu peste 10.000 de ani, pentru că de atunci a început și formarea deltei.
Grindul Letea face parte din cordonul litoral inițial de formare a deltei, format din grindurile Crasnicol, Caraorman, Letea și Jibrieni, ultimul aflându-se în Ucraina.
Deoarece pe terenul pe care se află în prezent Grindul Letea era înainte marea, nisipul este foarte fin, din scoică marină.
Stejarii seculari din Pădurea Letea îi impresionează pe vizitatori
Toți cei care ajung în Letea, turiști români sau străini, vor să vadă spectacolul oferit de natură în mirifica pădure din localitate. Plimbarea cu căruța trasă de cai prin pădure le oferă experiențe noi celor care nu au mai încercat acest mijloc de transport.
În Pădurea Letea există un stejar de peste 780 de ani în zona Hazmacu Mare, care nu se află însă pe traseul turistic, astfel că nu poate fi văzut. Putem observa însă, un alt stejar foarte bătrân, care are aproximativ 500 de ani. El face eforturi să mai trăiască, iar în primăvară i-a căzut cea mai mare creangă pe care o avea.
Acum mai vegetează foarte puțin și mai are doar câteva crengi mici. În plus, lianele care au crescut în zona protejată, ne dau impresia că ne aflăm în junglă. Ele s-au întins prin toată pădurea și sunt de mai multe feluri: vița de vie sălbatică, liana greacă și curpenul de pădure și pot avea chiar și o lungime de 25 de metri.
Caii sălbăticiți din Letea, o atracție pentru turiști
Pe lângă dunele de nisip și pădurea seculară, turiștii care ajung la Letea sunt atrași de caii sălbăticiți. În urmă cu câțiva ani erau peste 2000 de cai în cea mai veche rezervație naturală din România, însă acum nu sunt mai mult de 440 de exemplare, spune guvernatorul Deltei Dunării, Cătălin Țibuleac.
Caii au fost abandonați de localnici în perioada comunistă, fie pentru că nu mai aveau cu ce să îi hrănească, fie după ce a fost declarată ”anemia infecțioasă”, o afecțiune care i-a determinat pe mulți deținători de cai să își abandoneze animalele. Ei trăiesc liberi prin pădure și au devenit atracție turistică
Letea, o zonă rurală adorată de turiști
Turiștii străini sunt fascinați de Delta Dunării și de Pădurea Letea. Ei apreciază foarte mult bogățiile pe care le avem, spune ghidul de turism Ionuț Călin. În pădure există o varietate mare de plante crescute natural, care o fac specială. Pădurea nu este compactă, ea este formată din hazmace (din lb. turcă – fâșii de pădure). Pentru combaterea deșertificării, în ultimii ani au fost plantate în rezervație aproximativ 50 de hectare de teren cu plop alb sau cu alte specii.
În Letea, vizitatorii ajung doar primăvara, vara și toamna. Acolo merg și mulți turiști străini pentru a vedea caii, care sunt unici în Europa. Practic, Letea este o localitate în care vizitatorii sunt în trecere, nu prea înnoptează acolo. În sat sunt doar două pensiuni, iar localnicilor le este greu să asigure cazarea turiștilor, pentru că nu există apă curentă și canalizare. Ei iau apa din puțuri cu apă sărată. Apa potabilă poate fi găsită pe o singură stradă din localitate și este adusă de săteni o dată sau de două ori pe săptămână, pentru gătit și băut, cu bidoanele, cu căruțele sau cu tractoarele, fiecare cu ce are. Nu este ușoară viața în Letea, dar pentru turiștii veniți din marile aglomerări urbane, pare interesantă.
ARBDD protejează biodiversitatea
Guvernatorul Administrației Rezervația Biosfera Delta Dunării, Cătălin Țibuleac spune că face tot posibilul pentru protejarea biodiversității. El consideră că trebuie să fie asigurată o dezvoltare economico-socială durabilă și sustenabilă, în relație cu natura, astfel încât să nu ajungem să avem o deltă frumoasă cu un gard mare în jurul ei.
”ARBDD are 5 comisariate pe tot teritoriul Biorezervației Delta Dunării și distanțele reprezintă o problemă. Va fi implementat un proiect cu fonduri europene, care va permite monitorizarea activităților desfășurate în deltă, într-o proporție de 70-80%. Astfel, vor fi monitorizate șalupele, calitatea apei, vor exista radare și sisteme cu infraroșu. Pe de altă parte, în dispecerat vor fi vizualizate șalupele din deltă, se va ști ale cui sunt și pentru ce tip de activitate sunt autorizate. În prezent, pot fi controlate de către ARBDD atât viteza cu care se circulă pe brațe și canale, cât și activitățile de cazare care se desfășoară. Trebuie schimbat regulamentul de urbanism vizavi de modul în care trebuie să se construiască în Delta Dunării. Schimbarea va scădea presiunea pentru dezvoltarea necontrolată a spațiilor de cazare în zona deltei și va permite vizitarea pe anumite trasee bine definite, în perimetrul localităților turistice din deltă în care ajung vizitatori, astefl că planul de urbanism va avea o destinație specială”, a precizat guvernatorul Deltei Dunării, Cătălin Țibuleac.
Județul Tulcea, promovat cum nu a fost niciodată
Frumusețile din Delta Dunării și din Dobrogea de Nord, parcă nu au fost promovate nicicând mai mult decât acum. Neobosiți, reprezentanții Asociațiației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării organizează nenumărate infotripuri, astfel încât potențialii turiști să afle de la jurnaliștii și bloggerii români și străini, ce atracții îi așteaptă în raiul apelor.
Prin prezentarea atracțiilor din deltă, a meșteșugurilor practicate de localnici și a gastronomiei deltaice, care nu s-a schimbat în ultimul secol, reprezentanții AMDTDD au reușit să atragă în ultimul an foarte mulți vizitatori, pentru care Delta Dunării nu reprezenta o zonă atractivă, spune directorul executiv al asociației, Nicoleta Alexe.
Ea a precizat că este aproape imposibil ca în această perioadă să mai găsești cazare la o pensiune sau la un hotel din deltă, pentru că gradul de ocupare este de peste 90%. Nicoleta Alexe afirmă că este foarte bine că oamenii au acces în Pădurea Letea, deoarece este un loc foarte interesant din punct de vedere botanic, dar nu trebuie să uităm că ea trebuie protejată.
Trei trasee de vizitare în Pădurea Letea
În zona Pădurii Letea au fost organizate de către ARBDD trei trasee de vizitare, amplasate în zona tampon și parțial în aria strict protejată. Accesul pe traseele turistice este permis în perioada 1 mai – 30 septembrie, între orele 09.00-16.00 de marți până duminică, cu excepția zilelor de luni, când este închis.
Traseul 1 – Hașmacul lui Ivancenco este primul tronson, de aproximativ 2000 de metri. El se parcurge pe jos sau cu căruțele cu cai, iar pe o porțiune de 200 de metri se merge exclusiv pe jos.
Traseul 2 – Târla Popii se parcurge cu atelajele adecvate pe o distanță de 1500 de metri, iar pe tronsonul final, de 300 de metri se merge exclusiv pe jos.
Traseul 3 – Hașmacul Mare – este cel care poate fi parcurs doar pe jos de către vizitatori.
Pentru vizitarea Pădurii Letea, turiștii sunt obligați să plătească anticipat la personalul silvic responsabil din zonă, un tarif de vizitare de 5 lei pe zi. Pe biletul de intrare se completează și numărul permisului de acces în Biorezervația Delta Dunării, eliberat de ARBDD.
Atât explorarea pădurii, cât și plimbarea cu barca și ulterior cu căruța până în zona protejată sunt experiențe pe care turiștii nu le au zilnic, tocmai de aceea ele reprezintă o atracție care nu trebuie ratată când ajungem în Delta Dunării.
