Discover Dobrogea

Tag: Slava Rusa

Mănăstirea Uspenia de la Slava Rusă rezistă de peste 3 secole, iar icoanele vechi sunt spectaculoase

Mănăstirea Uspenia de la Slava Rusă, județul Tulcea este ortodoxă de rit vechi și a strâns multe povești de-a lungul celor peste 300 de ani de când a fost construită. Acum, mănăstirea de călugări se află în proces de restaurare, dar poate fi vizitată și, atât arhitectura, cât și iconostasul sunt impresionante. Dacă ajungeți în la Slava Rusă, o altă atracție turistică importantă este Cetatea Ibida, cea mai mare fortificație din Dobrogea, după Tomis.

Mănăstirea Uspenia, un lăcaș de reculegere situat între dealurile Babadagului

Se spune că Mănăstirea Uspenia este prima mănăstire de rit vechi, de călugări, din lume. Chiar de la intrare îți atrag atenția ușile mari, din lemn masiv și încuietoarea veche, cu o cheie mare, din fier.

Totuși, pentru că ne aflăm în secolul XXI, noul și vechiul se întrepătrund, astfel că a fost atașată de cheia realizată în urmă cu sute de ani, o mică telecomandă.

Ușile din lăcașul de cult sunt originale, iar una dintre ele încă mai păstrează gaura făcută de un glonț, în Primul Război Mondial. Am aflat că, atunci când au venit bulgarii în Dobrogea, au jefuit inclusiv bisericile. Deoarece era slujbă când bulgarii au ajuns la Mănăstirea Uspenia și ușile erau închise, un călugăr a auzit zgomotul de afară și s-a dus să deschidă, iar un bulgar a tras un glonț care a pătruns prin ușă și l-a omorât. Este o poveste tristă, dar, pentru a nu fi uitată, gaura făcută de cartuș în ușa bisericii nu a fost acoperită.

La Mănăstirea Uspenia de la Slava Rusă, icoanele sunt adevărate opere de artă

Vechi de sute de ani, icoanele de la Mănăstirea Uspenia sunt originale și spectaculoase.

Nu se știe dacă icoanele au fost realizate în România, dar lucrătura artistică și dantelată din filigran este deosebită.

Mănăstirea Uspenia a fost construită în secolul al XVII-lea, în perioada în care Dobrogea se afla sub ocupație otomană, de un grup de călugări de ruși de rit vechi, care s-a stabilit în zonă.

Aceștia au ajuns în Dobrogea, în urma persecuției și a terorii dezlănțuite de Biserica Ortodoxă Rusă și de autoritățile rusești, pentru că nu au fost de acord cu reformele inițiate de Patriarhul Nikon, la mijlocul secolului al XVII-lea și au dorit, astfel, să păstreze credința ortodoxă de rit vechi și propria cultură.

„Raskolul” din Biserica Ortodoxă Rusă din secolul al XVII-lea a dus la persecuţia a zeci de mii de credincioşi ortodocşi care nu doreau să adopte noile reguli impuse de patriarhul Nikon. Protopopul Avvakum, una dintre cele mai luminoase personalităţi spirituale din acea vreme şi un aprig contestatar al schimbărilor a fost ars pe rug, la fel cum, între 1675-1695 au suferit acceaşi pedeapsă peste 20000 de oameni. În acest condiţii a urmat exodul credincioşilor de rit vechi în ţinuturi cât mai îndepărtate inclusiv în alte ţări.

Primul lăcaș de cult a fost construit de rușii lipoveni, în Dobrogea, în secolul al XVII-lea

Rușii lipoveni care au ajuns în Dobrogea de Nord între anii 1680 și 1769 și-au construit primul lăcaș de cult. După moartea starețului de la acea vreme al mănăstirii, lăcașul rus ortodox de rit vechi a rămas, mult timp, fără preot. Abia în anul 1846, rușii lipoveni din Dobrogea l-au ales pe fostul mitropolit al Bosniei.

Chiliile călugărilor de la Mănăstirea Uspenia, Slava Rusă

Mănăstirea de călugări Uspenia, ortodoxă de rit vechi, este declarată Monument de arhitectură religioasă și în prezent se desfășoară lucrări de restaurare, pentru consolidarea imobilului.

Tot în localitatea Slava Rusă mai există o mănăstire de rit vechi, Vovidenia, construită inițial de călugării ruși, care, ulterior a devenit mănăstire de maici.

Cele două mănăstiri de rit vechi, Vovidenia și Uspenia au fost unice în lume, până în anul 1994, când au fost construite alte două lăcașuri de cult de rit vechi, în județul Suceava.

December 3, 2023
Cea mai pitorească și mai frumoasă cultură de lavandă din Dobrogea, am găsit-o în Slava Rusă

Între dealurile înverzite din localitatea Slava Rusă, am găsit cea mai fotogenică și mai frumoasă cultură de lavandă din Dobrogea. Plantele mov intră într-un frumos contrast cromatic cu verdele dealurilor, dar și cu lanul de grâu din apropiere. Am aflat și povestea lavandei de la Slava Rusă, de la familia Davidov, cea care a făcut investiția.

La Slava Rusă am găsit cea mai frumoasă cultură de lavandă din Dobrogea

În localitatea Slava Rusă, când mergi pe drumul spre Babadag, îți atrage atenția o frumoasă cultură de lavandă. Nu se întinde pe o suprafață foarte mare, dar este bine îngrijită și farmecul ei este dat de dealurile verzi care o împrejmuiesc.

Merită să vizitați acest loc și să îi sprijiniți pe proprietarii culturii de lavandă, cumpărându-le produsele. Ei muncesc de 4 ani pentru a pune pe picioare această mică afacere și nu le-a fost deloc ușor. Sper să se dezvolte frumos, deoarece și-au ales cel mai pitoresc loc din Dobrogea pentru o plantație de lavandă.

Și, dacă tot ajungeți în zonă, puteți vizita Cetatea Ibida, despre a cărei istorie am scris în acest articol. Tot în Slava Rusă, puteți vizita mănăstirile Uspenia și Vovidenia, dar și biserica lipovenească Sf. Nicolae.

Lavandă – Slava Rusă este afacerea unui tânăr care a vrut să își deschidă o afacere în satul natal

Povestea afacerii Lavandă – Slava Rusă a început în urmă cu patru ani, când familia Davidov a decis să își sprijine fiul pentru a realiza o mică plantație de lavandă pe terenul moștenit de la bunica lui.

Cultura se întinde pe 7500 de mp, iar ideea a fost a fiului Valentinei Davidov, care, student fiind la București, s-a gândit să dezvolte o mică afacere în Slava Rusă. Desigur, putea să plece din țară, la fel ca mulți alți tineri din ziua de astăzi, pentru a-și găsi un loc de muncă mai bine plătit, dar a preferat să rămână acasă și să se dezvolte mai greu, dar frumos.

”Ideea a fost a băiatului meu, care a fost la facultate, în București și, trăind la țară și-a dorit să își facă o mică afacere aici, pentru a nu fi nevoit să plece peste hotare. A studiat mai multe variante, voia inițial să plantăm căpșuni, după care a ales lavanda, pentru că lui îi place foarte mult.

După facultate s-a angajat, a strâns banii pe care i-a câștigat și i-a investit pentru a-și cumpăra lavandă. Noi l-am sprijinit, suntem alături de el și îl ajutăm, pentru că este o afacere de familie, fără niciun ban de la stat.

În primul an, fiul meu a cumpărat 15.000 de puieți, iar noi l-am ajutat să planteze. În primul an nu am făcut nimic, pentru că planta avea doar câteva firicele de flori. După ce face floarea, lavanda trebuie tăiată, pentru a putea porni pentru anul următor.

Deoarece nu aveam bani să achiziționăm sculele necesare, ne-a venit ideea să tăiem plantele cu foarfeca de croitorie. A fost o muncă titanică, pentru că erau multe tulpini și fiecare a fost tăiată cu foarfeca. Aveam cu toții mâinile atât de umflate, că nu puteam să mai facem nimic.

În al doilea an, plantația de lavandă a făcut puțin mai multe flori decât în primul an, dar nu am avut niciun beneficiu de pe urma lor, deoarece erau prea puține. Fiul meu a achiziționat o mini-drujbă de tăiat gard viu și, astfel, am putut tăia mai repede plantele, fără să mai fim nevoiți să folosim foarfeca.

În al treilea an, plantele s-au mai dezvoltat și l-am ajutat și noi mai mult pe băiat, am vândut buchete de flori și și-a achiziționat o distilerie, pentru a putea face ulei de lavandă. Astfel, de anul trecut facem apă de lavandă și ulei de lavandă, care au multe proprietăți terapeutice.

Noi suntem din Slava Rusă, dar florile le vindem în Constanța, în piețele Tomis 3, Cireșica și Griviței, iar oamenii cumpără lavandă, pentru că este o plantă foarte parfumată și liniștitoare.

Anul viitor ne-am gândit să facem și un festival al lavandei.

Îi invităm pe toți cei care iubesc lavanda și doresc să facă poze în lanul de lavandă, să vină a Slava Rusă, pentru că, în curând, vom începe recoltarea.

Este primul an în care plantele noastre au multe flori și numeroși constănțeni și tulceni au venit să se fotografieze în lanul nostru de lavandă.

Cei care doresc să cumpere produsele noastre, ne găsesc în Slava Rusă, pe contul de Facebook Lavandă – Slava Rusă”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Valentina Davidov.

June 25, 2023
”Drumul Cetăților”, un traseu turistic de o zi, în județul Tulcea

Turiștii pasionați de istorie și arheologie, dar și de drumeții pot face o excursie de o zi în județul Tulcea, pe traseul ”Drumul Cetăților”. Acesta are un caracter cultural și oferă posibilitatea cunoașterii a trei dintre cele mai importante situri arheologice din Dobrogea, amplasate într-un cadru natural unic, cu peisaje pitorești și cu numeroase povești istorice. Traseul turistic urmează ruta Babadag-Enisala-Jurilovca-Slava Rusă și este promovat de Grupul de Acțiune Locală GAL Razim.

Traseul „Drumul Cetăților” începe din orașul Babadag

Traseul ”Drumul Cetăților” pornește din ”Sinaia Dobrogei”, cum a fost numită localitatea Babadag, datorită așezării sale la poalele dealurilor împădurite Koiun-Baba, Sultan Tepe și Ianik Bair.

Orașul Babadag are o istorie foarte veche și interesantă. Numele localității, în traducere ”Muntele Tatălui” este mai vechi decât Imperiul Otoman, astfel că s-au păstrat numeroase povești din acele vremuri. Când mergem spre Tulcea, de regulă trecem în grabă prin frumosul oraș Babadag, fără să știm că are atracții turistice și legende captivante.

Denumirea localității Babadag este legată de sosirea turcilor și a turkmenilor pre-otomani pe acest teritoriu, fiind astfel mai veche decât Imperiul Otoman.

Orașul Babadag are câteva atracții turistice interesante, care merită să fie vizitate. Este vorba despre Moscheea Gazi Ali Pașa, Muzeul de Artă Orientală și Mausoleul în care este înmormântat Gazi Ali Pașa, toate situate în apropiere una față de cealaltă.

Dealul cu sculpturi de la Babadag este o altă atracție turistică, mai puțin cunoscută de vizitatori. Povestea Platoului cu sculpturi este foarte interesantă. Am scris aici despre povestea sculpturilor abandonate de zeci de ani, pe dealul pe care se află Tabăra Babadag, un loc care le oferă vizitatorilor o frumoasă priveliște asupra orașului.

Orașul Babadag și zonele limitrofe reprezintă o zonă turistică unică, prin frumusețea, diversitatea, bogăția și varietatea numeroaselor rezervații naturale care se regăsesc în această zonă.

Pădurea Babadag își justifică statutul de rezervație naturală și areal protejat prin cea mai mare concentrație de specii de orhidee amenințate cu dispariția, întâlnite pe o suprafață restrânsă. Cele mai multe specii plante rare se întâlnesc în partea de sud a rezervației, în pădurea de stejar pufos.

Enisala, prima fortăreață de pe traseul ”Drumul Cetăților”

Localitatea Enisala din comuna Sarichioi este inclusă în traseul ”Drumul Cetăților”, deoarece, pe teritoriul său există un patrimoniu arheologic de excepție. Cetatea medievală Enisala atrage atenția turiștilor, atât prin mărimea și soliditatea zidurilor, cât și prin frumusețea monumentului și poziția sa strategică.

Cetatea Enisala, Yeni-Sale sau Heracleea cum i s-a mai spus de-a lungul timpului, este o atracție turistică deosebită din centrul Dobrogei.

Ruinele fortăreței medievale Enisala se află pe un deal calcaros, denumit și Dealul Gras, care domină zona lacurilor Razim și Babadag, la aproximativ 2 km de localitatea Enisala. Peisajele care ni se dezvăluie la poalele ruinelor cetății sunt spectaculoase, astfel că, de sus, putem admira dealurile de pe cuprinsul rezervației Enisala, dar și lacurile Razim și Babadag, iar la apus ni se oferă o perspectivă de poveste.

Cetatea Enisala sau Heracleea este o fortificație medievală, construită în anii 1300 în scop militar, defensiv și de supraveghere a drumurilor de pe apă și de pe uscat, de către o autoritate care viza zona de la Gurile Dunării.

Cel mai vechi document cunoscut în care se regăsește denumirea Yeni-Sale este cronica turcească a lui Sukrullah bin Sehab-ed-din Ahmed, din prima parte a sec. al XV-lea. Vestitul călător turc Evliya Celebi consemna, în trecerea sa prin Dobrogea, în 1652, că ”cetatea Yeni-Sale, este înaltă și așezată pe un deal pietros”.

Enisala este un cuvânt turcesc, format din cuvintele Yeni care înseamnă nou și sale – așezare, astfel că se traduce sat nou sau așezare nouă.

Localității Enisala i-au fost atribuite însă și alte denumiri de-a lungul anilor. În urma analizei hărților de navigație din sec. XIII-XV, cercetătorii au identificat zona în care se află și cetatea medievală Enisala, ca purtând numele de Bambola sau Pampulo.

Curtinele, turnurile și contraforturile fortificației, parțial conservate, au permis reconstituirea formei inițiale a monumentului. Acesta era apărat spre sud-est și est de ziduri masive, groase de 3 metri, cu o înălțime ce altădată atingea 6-7 m și de turnuri poligonale, hexagonale, regulat dispuse în jurul incintei. Spre nord-nord-est se continuă zidul masiv, flancat de două turnuri patrulatere și către vest, ultima parte a curtinei, mergând pe buza prăpastiei, este sprijinită pe un imens bastion.

La baza Cetății Enisala, săpăturile arheologice au scos la iveală sute de complexe arheologice, majoritatea funerare, așezări neolitice sau din prima Epocă a fierului.

În satul Enisala se poate vizita și Gospodăria țărănească conservată in situ, o adevărată sinteză a arhitecturii tradiționale din nordul Dobrogei de la începutul secolului al XX-lea. Realizată din lut, piatră, lemn și stuf, aceasta se integrează armonios peisajului local.

În apropiere se află biserica Sf. Treime, ridicată în perioada 1890-1904, care prezintă un iconostas pictat la începutul secolului XX de către Rafael Mateef, un prolific zugrav de biserici.

Orgame-Argamum, a doua fortăreață de pe traseul ”Drumul Cetăților”

Traseul ”Drumul Cetăților” continuă spre Cetatea Orgame-Argamum, despre care se spune că a fost primul oraș locuit din Dobrogea. Fortăreața este situată în Jurilovca, localitate întemeiată de lipoveni, la începutul sec. al XIX-lea, fondatorul acesteia fiind Jurilca. Localitatea este situată pe malul Lacului Razim și are un mic port, un punct de plecare important spre alte zone turistice, astfel că este denumită și ”Poarta Razimului”.

Cetatea Orgame-Argamum, situată la aproximativ 7 km de comuna Jurilovca, pe faleza stâncoasă a Capului Doloșman și este cel mai important obiectiv cultural al zonei.

Potrivit izvoarelor antice, orașul Orgame a fost întemeiat de greci, între 670-660 î.Chr. Coloniștii greci din Milet, au ajuns în zonă, fiind foarte probabil, primii care au întemeiat o colonie în tot bazinul Mării Negre și au ridicat orașul Orgame. Numele localității apare în lucrarea ”Periegesis”, a primului geograf al istoriei Occidentale, Hecateus din Milet.

Izvoarele legate de Cetatea Argamum-Orgame sunt foarte puține. Nici cercetările arheologice nu sunt prea avansate, situl, care are aproape 100 de hectare este excavat în mică măsură, undeva la 15%, astfel că oricând pot apărea mai multe dovezi istorice.

Vasile Pârvan a identificat situl de la Capul Doloșman ca fiind Orgame, la începutul secolului XX. Deocamdată, în situl de la Capul Doloșman nu s-a găsit nici o inscripție sau un alt izvor cu numele Orgame, astfel că toate dovezile sunt cumva indirecte.

Acum, însă, nu mai este nici un dubiu pentru specialiști că Orgame este actuala Cetate Argamum.

Cetatea Ibida de la Slava Rusă încheie traseul ”Drumul Cetăților”

De la Jurilovca, se continuă traseul spre Slava Rusă, trecând prin localitățile Lunca și Ceamurlia de Jos, urmând Valea Slavelor. Este un drum frumos, cu dealuri acoperite de păduri, cu peisaje inedite și locuri umbroase.

Înconjurată de dealurile satului Slava Rusă din județul Tulcea, Cetatea Ibida se întindea în sec. IV pe o suprafață de 24 de hectare, fiind cea mai mare fortificație din Dobrogea, după Tomis. Acum, peste 60% din suprafața cetății care avea 24 de turnuri și 3 porți este acoperită de satul Slava Rusă.

Istoricii și arheologii apreciază că Ibida sau Libida era de 4 ori mai mare decât Cetatea Histria și de două ori mai mare față de Tropaeum Traiani.

”Fortificația de la Slava Rusă a intrat în literatura de specialitate în 1875, iar pe la 1898, inginerul Pamfil Polonic face un prim-plan al cetății și spune că avea ziduri și turnuri colosale.

El a identificat 24 de turnuri și 3 porți, două dintre ele numite impropriu porți, pentru că sunt locurile prin care râul Slava intra și respectiv ieșea din cetate. Ibida este singura fortificație din Dobrogea străbătută de un râu. Suprafața este împărțită în două părți aproximativ egale.

Latura de nord a cetății intră în sat, laturile de est și sud sunt sub actualele ulițe ale localității Slava Rusă, iar sub unul dintre dealuri a fost descoperită o fortificație anexă”, a declarat pentru Discover Dobrogea, arheologul Dorel Paraschiv, șef de șantier de la Cetatea Ibida.

Zona cetății Ibida este foarte bogată în vestigii și are reprezentate toate perioadele istorice, de la paleolitic până la evul mediu. Arheologii au descoperit sticlărie, un tezaur de monede de argint, care poate fi văzut la Muzeul de Istorie din Tulcea, accesorii vestimentare, fibule, catarame, bijuterii, inele, cercei și multe alte obiecte.

La Ibida au fost descoperite și două basilici.

În zona Slava Rusă-Slava Cercheză, vechile tradiții creștine au fost continuate de comunitățile de lipoveni, ale căror biserici sunt răspândite pe teritoriul celor două sate. Două dintre cele mai reprezentative biserici din Slava Rusă, sunt Uspenia și Vovedenia, ambele cu mănăstiri în incintă. Cele două obiective pot face parte dintr-un circuit cultural-religios.

În zonă se poate vizita și o moară de vânt, simbol al arhitecturii populare, o construcție de lemn de la începutul secolului XX.

De la Slava Rusă se pot realiza excursii cu bicicleta sau cu mașina spre rezervația naturală Pădurea Babadag-Codru, Pădurea Topolog și spre Complexul Lagunar Razim-Sinoe.

Pe traseul ”Drumul Cetăților”, turiștii pot face popasuri la numeroasele pensiuni și cherhanale din zonă, unde pot mânca produse tradiționale preparate din pește proaspăt, de către localnici.

September 23, 2022
Cetatea Ibida din Slava Rusă, cea mai mare fortificație din Dobrogea, după Tomis

Înconjurată de dealurile satului Slava Rusă din județul Tulcea, Cetatea Ibida se întindea în sec. IV pe o suprafață de 24 de hectare, fiind cea mai mare fortificație din Dobrogea, după Tomis. Acum, peste 60% din suprafața cetății care avea 24 de turnuri și 3 porți este acoperită de satul Slava Rusă.

Cetatea Ibida, de 4 ori mai mare decât Histria

Histria romano-bizantină este de 4 ori mai mică decât Cetatea Ibida, respectiv cât zona liberă de construcții de la Ibida. În timp ce Histria avea 7 hectare, iar Tropaeum Traiani se întindea pe 12 hectare în perioada respectivă, Cetatea Ibida avea 24 de hectare.

Doar Tomisul a fost construit pe o suprafață mai generoasă, dar era capitala provinciei. Din secolul IV, de la reconstrucția tetrarhică constantiniană, Ibida a fost cea mai mare cetate din Dobrogea.

Prima știre despre Cetatea Ibida datează din 1875

Despre Cetatea Ibida s-a vorbit pentru prima dată în 1875, când un negustor de vinuri din Tulcea, pasionat de arheologie a găsit o inscripție care ulterior a fost publicată.

”Întâmplarea face ca, în 2001 când am început cercetările sistematice la Cetatea Ibida, să aflăm că un cetățean are o inscripție și o folosea pentru a ține troaca de la porci. Am găsit-o și ne-am gândit să vedem dacă nu cumva am redescoperit-o.

Astfel, am constatat că era prima inscripție descoperită la Ibida, pentru că, pe parcursul anilor se mai găsiseră vreo 10, în special în perioada interbelică. Inscripția respectivă se află acum la Muzeul de Istorie din Tulcea, dar sunt și unele la Muzeul de Istorie Constanța, chiar cea cu lupoaica, de pe scările care duc la etajul 1, este descoperită la Cetatea Ibida.

Fortificația de la Slava Rusă a intrat în literatura de specialitate în 1875, iar pe la 1898, inginerul Pamfil Polonic face un prim-plan al cetății și spune că avea ziduri și turnuri colosale.

El a identificat 24 de turnuri și 3 porți, două dintre ele numite impropriu porți, pentru că sunt locurile prin care râul Slava intra și respectiv ieșea din cetate. Ibida este singura fortificație din Dobrogea străbătută de un râu. Suprafața este împărțită în două părți aproximativ egale. Noi am surprins la așa-zisa poartă de vest, un pod în interiorul cetății.

Latura de nord a cetății intră în sat, laturile de est și sud sunt sub actualele ulițe ale localității Slava Rusă, iar sub unul dintre dealuri a fost descoperită o fortificație anexă”, a declarat pentru Discover Dobrogea, arheologul Dorel Paraschiv, șef de șantier de la Cetatea Ibida.

Cercetările sistematice la Cetatea Ibida au început în 2001

Din anul 2001 se realizează cercetări sistematice la Cetatea Ibida, la care participă specialiști de la Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, Institutul de Arheologie Iași, facultățile de Istorie și Biologie din Iași, Institutul de Arheologie și cel de Antropologie din București. De asemenea, la cercetări au participat și specialiști de la Universitatea din Sassari, Sardinia, dar și din Germania.

”Cercetările s-au desfășurat pe mai multe sectoare, atât în interiorul cetății, cât și în exteriorul acesteia, pentru că, de la nord de cetate până la vreo 2 km spre vest avem o întinsă necropolă romano bizantină, din care am cercetat doar vreo 200 de morminte, dar avem cu siguranță peste 10.000 dacă socotim densitatea acestora în secțiunile efectuate.

Alte cercetări s-au desfășurat în unele așezări situate în exteriorul cetății în perioada romană și romano bizantină, pentru că aici cred că avem locul cel mai bogat în vestigii din toată Dobrogea.

Pe o rază de vreo 3 km avem descoperiri de perioadă paleolitică, o așezare eneolitică gumelnițeană, descoperiri de epoca bronzului, din prima și a doua epocă a fierului. Referitor la cea de-a două epocă a fierului, chiar în spatele mănăstirii Vovidenia avem o întinsă așezare getică de perioadă elenistică, cu material foarte interesant, la care se adaugă mai multe așezări romane timpurii”, a precizat arheologul Dorel Paraschiv din cadrul ICEM Tulcea.

Arheologi și voluntari din Iași fac în această perioadă săpături la Cetatea Ibida

Pe unul dintre dealurile Cetății Ibida a fost descoperită în anul 2007 o fortificație, de către arheologul Dan Aparaschivei din cadrul Institutului de Arheologie al Academiei Române din Iași. El se află în prezent la Slava Rusă și realizează săpături împreună cu 9 voluntari, masteranzi și doctoranzi de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, cărora li s-a alăturat și un elev de clasa a X-a din Bacău.

”Scopul nostru, mărturisit odată cu începerea secțiunii de jos, în 2007, a fost acela de a identifica dacă fortificația anexă, care se află pe deal și care are o dimensiune aproximativă de 2,5 ha, are legătură directă sau este contemporană cu cetatea mare, cu orașul propriu-zis, care a fost ridicat la jumătatea sec. al IV-lea sau dacă este o fortificație construită ulterior, în timpul refortificării cetății, în sec. al VI-lea, în timpul lui Iustinian.

Aceasta este o săpătură începută de două zile, însă pe cea de jos am făcut-o în 2007 și se pot vedea și multe alte elemente. Este un depozit de chiupuri, vase foarte mari care sunt cuprinse într-o clădire specifică, unul dintre depozitele de cereale. Chiupurile găsite sunt goale, nu aveau în ele nici măcar pământ. Unul dintre ele are și capacul din piatră și era gol, astfel că a stat sigilat mai bine de 1400 de ani.

De asemenea, este un sistem foarte interesant de construcție a incintei cu trepte de acces, care în secolul al VI-lea au fost integrate într-un zid mai solid, deoarece, fiind panta foarte abruptă, probabil că exista pericolul prăbușirii și utilitatea lor ca și cale de acces a fost stopată.

Mai este o serie de alte construcții, în marea lor majoritate de sec. VI, iar acea porțiune din săpătura noastră a cunoscut, probabil, în sec. VI, în perioada lui Iustinian, apogeul dezvoltării sale.

Tehnica de construcție a incintei ne demonstrează măiestria inginerilor din perioada respectivă. Avem 4 elemente arheologice foarte interesante: clădirea din stânga cu depozitul, clădirea care a prins doar colțul, calea de acces dintre cele două și blocarea acesteia.

Avem evidențe chiar la zidul de incintă, ale unor refaceri din sec. al V-lea. Am descoperit și monede din sec. V. În zona extra-murană, dincolo de zid, am găsit foarte mult material și numeroase monede de secol V, ceea ce înseamnă că și atunci exista o activitate intensă în zonă, însă, clădirile care ne-au rămas sunt puțin mai târzii”, a declarat pentru Discover Dobrogea, arheologul Dan Aparaschivei, din cadrul Institutului de Arheologie al Academiei Române Iași.

În Slava Rusă au fost descoperite multe vestigii

Zona cetății Ibida este foarte bogată în vestigii și are reprezentate toate perioadele istorice, de la paleolitic până la evul mediu. Arheologii au descoperit sticlărie, un tezaur de monede de argint, care poate fi văzut la Muzeul de Istorie din Tulcea, accesorii vestimentare, fibule, catarame, bijuterii, inele, cercei și multe alte obiecte.

”Aici nu avem o fortificație romană timpurie, ci o așezare, probabil de veterani, care a funcționat între sfârșitul sec. I și până după mijlocul sec. II. O așezare destul de importantă, deoarece am descoperit ceramică de lux, vase importate din Galia, sticlărie orientală și din Italia. De asemenea, au fost descoperite și două basilici. Una cunoscută din timpul Primului Război Mondial și a doua descoperită acum, basilica cimiterială, cu ajutorul fotografiilor realizate cu drona.

Când am săpat pentru aducțiunea apei în sat am găsit un edificiu imens, cu siguranță o clădire publică, pentru care se păstra doar elevația construcției pe mai bine de 3 metri, interiorul pavat cu cărămizi prinse în mortar, iar grosimea zidurilor era de 1,5 m”, spune arheologul Dorel Paraschiv, șef de șantier de la Cetatea Ibida.

Cetatea Ibida avea 24 de turnuri

Fiecare movilă din Cetatea Ibida reprezintă un turn, astfel că în orașul propriu-zis sunt 24 de turnuri de observație. La unul dintre turnuri s-au făcut săpături din anul 2001, chiar în prima campanie.

”Am săpat o secțiune de 100 de metri, pentru a vedea fazele de zidărie și stratigrafia, atât în interior, cât și în exterior. Aici am surprins chiar peretele de acces și se observă două faze de zidărie. Suntem chiar la mijlocul curtinei, la mijlocul distanței dintre două turnuri, care au trepte de acces încastrate în zid.

În față sunt edificii romano bizantine și romano timpurii. Există și o clădire dreptunghiulară, o construcție care avea 3 încăperi, însă nu știm ce funcționalitate avea, cel mai probabil era un depozit.

Foto: A. Teatini si M. Iacob

Ceea ce este interesant e că am găsit foarte mult material: zeci de monede de la începutul sec. I până la începutul celei de-a doua jumătăți a sec. II, amfore foarte diverse din toate colțurile imperiului, ceramică de lux, occidentală din Galia și orientală de pe coasta Turciei, sticlărie, un tezaur de monede de argint, o monedă de aur de la Nero.

Tot în zona turnului am găsit 3 diplome militare, toate datate în timpul lui Traian, în anul 99, pe 14 august. Asta înseamnă că au fost lăsați la vatră, pe aceeași dată, niște militari care s-au stabilit în zonă.

De la sfârșitul sec. II până la începutul sec. IV sunt puține vestigii, însă în sec. IV s-a ridicat incinta cetății. Aici avem un turn rectangular cu două faze. În prima fază a fost o suprafață mai mare, doar laturile de vest se suprapuneau. Jos se vede fundația primei faze, apoi fundația celei de-a doua faze, din perioada refacerii din vremea lui Iustinian, de la a doua plintă. Iar faza de secol VI continuă cu asize de cărămidă.

În sec. VI avem o situație de turn în turn. Intrarea se făcea din același loc, dar a rămas pe colț, pentru că turnul s-a restrâns spre sud și spre vest. Logic ar fi fost să demanteleze acest zid, dar l-au păstrat și l-au folosit ca o încăpere suplimentară în față.

Foto: A. Teatini si M. Iacob

În sec. IV erau și 4 contraforți, câte doi de o parte și de alta a intrării. În secolul VI a fost turnată o fundație între cei doi contraforți de secol IV și turnul s-a restrâns.

Foto: A. Teatini si M. Iacob

Este o reparație importantă făcută în vremea lui Iustinian, care a funcționat până pe la începutul sec. VII. Cele mai recente monede sunt din 617 și 618, în primul deceniu al domniei împăratului Heraclius. La sfârșitul sec. X, bizantinii au revenit la Dunărea de Jos, însă pe aici doar au trecut, nu au prea lăsat urme. Avem vreo 20 de fragmente ceramice din sec. X-XI și câteva monede”, a precizat pentru Discover Dobrogea, arheologul Dorel Paraschiv, șef de șantier de la Cetatea Ibida.

Cândva o cetate cu zeci de mii de locuitori, acum un sat cu aproximativ 80 de gospodării

Până la sfârșitul sec. IV se locuia și în afara zidurilor Cetății Ibida și existau mai multe complexe extra-murane. Ele au rezistat până pe la 378, când zona a fost invadată de goți, în timpul lui Valens și s-a terminat cu moartea împăratului, la Adrianopolis.

”La vreo 3 km de cetate, la baza pădurii avem o așezare destul de întinsă de secol IV și mai multe nuclee de locuire până spre mânăstirea Uspenia. După sfârșitul sec. IV, întreaga zonă este afectată necropolei, peste tot pe unde am efectuat sondaje am găsit câte un mormânt la 3-4 metri, astfel că putem spune că avem câteva zeci de mii de morminte.

Foto: A. Teatini si M. Iacob

Cel mai spectaculos este un cavou de familie, în care am găsit oseminte de la 39 de persoane, de la nou-născuți până la persoane cu vârste de 80 de ani. Spun că este cavou de familie, pentru că în urma analizei antropologice a rezultat că ei sufereau de o boală genetică, observabilă la nivelul sistemului osos. Cavoul era pictat, dar nefiind frescă s-a mai curățat culoarea. Am găsit fragmente de tencuială cu pigmenți de diverse culori”, am aflat de la arheologul Dorel Paraschiv, șef de șantier la Cetatea Ibida.

Cetatea a fost locuită aproape 3 secole

Cetatea Ibida a durat din sec. IV până în sec. VII, cam 3 secole, după care avem urme ale bizantinilor, iar de prin sec. XIV găsim locuințe medievale în vechea cetate abandonată. Tot la vest, în perimetrul necropolei romano-bizantine este o necropolă medievală, cam de sec. XVII-XVIII, foarte bogată în monede, atât orientale cât și otomane, spune arheologul Dorel Paraschiv.

Cea mai mare basilică din Dobrogea a fost descoperită în Cetatea Ibida

În cetatea Ibida au fost descoperite două basilici. Prima basilică este aproximativ în centrul cetății și a fost descoperită în timpul Primului Război Mondial.

”Dobrogea a fost ocupată de Puterile Centrale și aici aveam de-a face cu trupe bulgare. Un locotenent colonel a făcut un sondaj la suprafața solului și a descoperit o basilică. Atunci, a fost scoasă doar latura cu absida, care are o lățime de 22 de metri, cu capiteluri, coloane din marmură și paviment din mozaic.

Noi am găsit câteva segmente de mozaic în ultimii ani. Știm mai multe despre această basilică datorită arhiepiscopului romano-catolic al Bucureștiului, care a făcut câteva vizite în Dobrogea, fiind pasionat de antichități. El a găsit săpătura deschisă, a făcut un plan și se spune că este cea mai lată basilică din Dobrogea, pentru că cea de la Histria, care se credea că este cea mai mare, are 20 de metri lățime.

Capitelurile au fost descoperite în perioada interbelică, pentru că au fost câteva campanii de cercetare ale arheologului George Mateescu, prilej cu care a scos câteva dintre ele și a făcut un muzeu în incinta școlii. Capitelurile descoperite la Ibida au un volum de patru ori mai mare decât cele cunoscute la Histria sau Tropaeum Traiani.

Foto: A. Teatini si M. Iacob

A doua basilică, numită ”basilica cimiterială”, în zona din afara cetății a fost descoperită acum 3 ani în timpul realizării unor fotografii cu drona. Din păcate, acolo am avut acum doi ani o singură campanie de cercetări, împreună cu colegii de la Universitatea din Sassari și cu studenți din întreaga Italie, pentru că, în 2020 nu au putut să vină din cauza pandemiei, iar dacă am început săpăturile împreună, le continuăm împreună.

Foto: A. Teatini si M. Iacob

În anii 1987-1988 a fost cercetat, la 3 km vest de cetate, un complex monahal paleocreștin, compus din două bisericuțe, una care avea o capelă anexă și alte construcții, totul împrejmuit de o mică incintă. Complexul monahal a funcționat din a doua jumătate a sec. al IV-lea, până la sfârșitul sec. VI. Dintre vestigiile mai importante se remarcă un vas lustral, pentru spălări rituale, găsit chiar la intrarea în una din basilici și un tezaur de 8 monede de aur, de la împărații Iustin II și Sofia și Mauricius Tiberius”, a declarat pentru Discover Dobrogea, arheologul Dorel Paraschiv, șef de șantier de la Cetatea Ibida.

Cetatea Ibida este un sit arheologic aflat pe teritoriul satului Slava Rusă, comuna Slava Cercheză. Cercetările avansează greu, deoarece numărul voluntarilor este foarte mic, iar săpăturile se fac doar pe timpul verii.

În lipsa unei îngrădiri a zonelor protejate, un complex monahal paleocreștin din sec. IV-VII din apropierea Cetății Ibida a fost distrus aproape în totalitate de către un investitor francez care a concesionat terenurile agricole din zonă. Acesta a intrat cu buldozerul în aria strict protejată a sitului arheologic și a spart zidurile monumentului.

July 18, 2021
Cetățile din Tulcea, obiective turistice unice, cu povești extraordinare

Cetățile din Tulcea au numeroase legende și sunt obiective turistice extrem de interesante, amplasate în zone în care peisajele sunt spectaculoase. Argamum, Enisala, Halmyris, Noviodunum, Ibida sau Aegyssus, toate au o poveste și îi așteaptă pe vizitatori să o descopere.

Cetățile din Tulcea, locuri încărcate de istorie și legende

Toate cetățile din Tulcea au o poveste care este fundamentată din punct de vedere arheologic și istoric. În plus, ele sunt amplasate în locuri extrem de frumoase, astfel că devin atractive chiar și pentru cei care nu sunt pasionați de istorie.

”Dacă ar fi ca eu să fac o recomandare pentru câteva din siturile din județul Tulcea ar fi Slava Rusă, de departe cel mai mare oraș roman din Dobrogea.

Dacă ne raportăm la Argamum am putea spune că avem prima așezare urbană de pe teritoriul României.

De asemenea, Isaccea, care este situl care furnizează cea mai mare cantitate de obiecte arheologice și zona în care au fost martirizați cei care propovăduiau noua credință.

Dacă mergem pe epoci ceva mai recente, Enisala nu are egal, atât prin peisaj, cât și prin acel ”cuib de vulturi”, unde este așezat obiectivul istoric și arheologic. Și nu putem să trecem peste bisericuța Sf Atanasie de la Niculițel.

Am punctat 5 dintre obiectivele care, din punctul meu de vedere sunt importante și au o poveste în spate. Asta nu înseamnă că Halmyris nu este la fel de important. Toate au o poveste și așteptăm vizitatorii să descopere aceste povești”, a declarat pentru Discover Dobrogea, șeful Biroului de Arheologie Preventivă din cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale Gavrilă Simion din Tulcea, cercetătorul științific Aurel-Daniel Stănică.

Cetatea Argamum-Orgame, un sit important, într-un loc spectaculos

Una dintre cetățile din Tulcea de care turiștii sunt atrași ca un magnet este Argamum-Orgame. Se spune că orașul Orgame este prima așezare atestată istoric din România, deși mulți specialiști afirmă că Histria este cea mai veche.

”La 8 km de localitatea Jurilovca se află, în punctul Capul Doloșman, cetatea Argamum. Este o cetate grecească, menționată în sec. V de Hecateus din Milet, ca Orgame-Poli, fiind considerată prima așezare cu caracter urban de pe teritoriul României.

Sunt arheologi și istorici care spun că Histria ar fi prima așezare cu caracter urban, dar, dacă ne referim strict la documentele istorice, Argamum este menționată prima dată în secolul al V-lea.

Situl nu este foarte cunoscut, dar turiștii care ajung în acest loc au ocazia să viziteze și punctul de informare de la Cetatea Argamum, unde vor regăsi o serie de date istorice și arheologice.

Într-adevăr și peisajul este spectaculos, stânca de la Capul Doloșman îți oferă o priveliște extraordinară asupra Lacului Razim.

Cei care nu sunt doar iubitori de istorie cunosc faptul că Jurilovca este un punct de plecare spre Gura Portiței. Până în perioada Otomană se naviga foarte mult pe acest lac și se făcea o legătură între cele două canale Dunavăț și Dranov cu Brațul Sfântu Gheorghe, pentru că nu întotdeauna acesta din urmă era propice navigației, în special din cauza înnisipării gurii de vărsare.

Cetatea Argamum le oferă celor care o vizitează un peisaj extraordinar și ne ajută să ne transpunem în timp, pentru că este vorba de epoca romană. Situl a existat între secolele I și sfârșitu sec. VI, aici fiind o așezare urbană de epocă romană foarte importantă, care suprapune vestigiile de perioadă greacă. De asemenea, poate fi vizitată și zona de necropolă”, a precizat cercetătorul științific Aurel-Daniel Stănică.

Cetatea Ibida din Slava Rusă, unul dintre cele mai frumoase sate din Tulcea

Cetatea Ibida este acoperită parțial de satul Slava Rusă, astfel că nu e la fel de spectaculoasă ca multe dintre cetățile din Tulcea.

Totuși, vă puteți bucura de o plimbare prin localitatea Slava Rusă, una dintre cele mai verzi și frumoase din județul Tulcea, împrejmuită de dealuri, cu numeroase case tradiționale, multe dintre ele părăsite.

”În Slava Rusă există una dintre cele mai mari fortificații de epocă romană din Dobrogea, Ibida sau Libida cum spun arheologii. Cetatea este suprapusă parțial de satul actual Slava Rusă.

Cei care merg în zonă pot să viziteze atât perimetrul unde se desfășoară investigațiile arheologice, unde vor vedea atât zona zidurilor de incintă cu turnurile aferente, cât și magaziile de provizii.

Mai există o construcție care ține de necropola orașului roman, pe care arheologii o numesc ”Cavoul Tudorca”. Numele pornește de la cel care a descoperit acest cavou, cercetat ulterior de către specialiști.

Turiștii au ce să vadă și la Slava Rusă. În plus, cei care vizitează mânăstirea Uspenia trec prin această cetate și în felul acesta am pomenit și un alt obiectiv care poate fi vizitat în zonă”, povestește cercetătorul științific Aurel-Daniel Stănică.

Cetatea Enisala, cel mai vizitat obiectiv turistic din Tulcea

Dintre toate cetățile din Tulcea, fortăreața de la Enisala este cel mai vizitat obiectiv turistic din județ. În anul 2020, peste 48.000 de turiști au ajuns la ruinele cetății medievale Enisala.

”Cetatea Enisala, situată pe Dealul Gras, a fost datată în diferite perioade, însă un lucru este clar, că fortăreața a fost ridicată în a doua jumătate a sec. al XIV-lea de către genovezi, cei care controlau traficul comercial în Marea Neagră.

Și aceasta este o zonă cu un peisaj extraordinar, iar de pe Dealul Gras se poate vedea, chiar la poale și zona investigată de arheologi în anul 2013, când am cercetat vechiul sat medieval aflat aici, în vecinătate.

La Enisala avem un punct de informare care este foarte util pentru vizitatori. Aceștia pot afla foarte multe date despre zona arheologică de la Enisala, dar și câteva informații despre rezervațiile naturale din zonă”, spune șeful Biroului de Arheologie Preventivă din cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale Gavrilă Simion din Tulcea, cercetătorul științific Aurel-Daniel Stănică.

Cetatea Halmyris, fortificația romană de la Murighiol

Mulți dintre turiștii care merg spre Murighiol au ca destinație Delta Dunării. Puțini știu însă, faptul că în apropierea localității Murighiol se află Cetatea Halmyris. Merită și ea să fie vizitată, deoarece a fost un punct important.

”Cetatea Halmyris este o fortificație romană, care a existat în perioada cuprinsă între secolele I-VII d.Hr. Este una dintre locațiile care găzduiește basilica în care au fost găsite moaștele primilor sfinți creștini din Dobrogea, Epictet și Astion, dar și situl cunoscut drept ”Satul Corăbierilor”. Aici, a fost descoperit inclusiv portul cetății.

Turiștii care ajung în zonă apreciază și produsele tradiționale preparate de localnici. În Murighiol, dar și la Dunavățul de Jos ori în Mahmudia, vizitatorii pot mânca pește și preparate din pește gătite ca în Delta Dunării, după ce vizitează vestigiile istorice”, am mai aflat de la cercetătorul Aurel-Daniel Stănică.

Cetatea Dinogeția, un important punct turistic

Înconjurată de bălțile și gârlele pe care le formează Dunărea în apropierea localității Garvăn din comuna Jijila, Cetatea Dinogeția este și ea amplasată într-o zonă spectaculoasă.

”Fortăreața romană și bizantină de lângă satul Garvăn a fost locuită în perioada romană, între secolele I-VI și în perioada medie bizantină, între sec. X-XII.

Cetatea Dinogeția este foarte cunoscută datorită investigațiilor arheologice realizate în perioada interbelică, dar și în perioada recentă”, afirmă cercetătorul științific Aurel-Daniel Stănică.

Cetatea Dinogeția este situată pe o mică insulă, denumită de către localnici ”Bisericuța Garvăn”. Fiind amplasată între ape, fortăreața avea avantajul unei apărări naturale.

Turiștii care ajung Dinogeția, una dintre cetățile din Tulcea, pot observa zidul de incintă, care are o grosime de 3 metri și este străjuit de 14 turnuri. De asemenea, vechea fortăreață păstrează și ruinele unei bazilici.

Cetatea Noviodunum, un sit cu numeroase legende

În apropierea cetății Dinogeția, urmând traseul Dunării, ajungem la Isaccea, unde se află fortăreața Noviodunum, foarte accesată în perioada medievală și în cea antică. Cetatea Noviodunum se află pe lista siturilor arheologice din Dobrogea, selecționate pentru evaluare, în vederea includerii în dosarul pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial UNESCO.

”La Noviodunum exista vadul de traversare a Dunării. Era punctul unde Dunărea era cea mai îngustă și putea fi traversată de către cei care voiau să acceseze de la nord la sud sau invers, drumurile din diferitele perioade istorice.

Cetatea Noviodunum este un sit pluristratificat, cu locuire din perioadă preistorică, plecând din perioadă romană, apoi medie bizantină și ulterior perioada otomană.

Interesant pentru vizitatori este să afle că era sediu al Flotei Romane de Dunăre și una din așezările importante ale provinciei Scythia, care avea titlul de municipium. Noviodunum era un oraș destul de important, un loc în care au fost martirizați foarte mulți dintre cei care îmbrățișaseră creștinismul, noua credință apărută în sec II-III d.Hr.

Noviodunum un sit cu o suprafață uriașă, care ajunge undeva la 600 de hectare, însemnând orașul propriu-zis, zona de așezare civilă și zona de necropolă.

A fascinat de-a lungul timpului această zonă, pentru că devenise, la un moment dat, un loc încărcat de legende pentru locuitorii din Isaccea de perioadă otomană.

Oamenii acelor vremuri nu știau că a existat o perioadă și mai veche, astfel că atribuiau cetatea unor căpetenii care treceau prin zonă. Și nu trebuie uitat că pe aici și-a trecut Darius armatele în campania lui contra sciților.

De asemenea, este o zonă în care au ajuns de-a lungul timpului împărați romani și sultani otomani, care au trecut pe la Isaccea să traverseze Dunărea în campaniile lor, iar acestea nu sunt niște legende, ci realități istorice.

Noviodunum și Isaccea, care sunt două locații diferite, cu legende și povești extraordinare, care au în spate și un adevăr istoric”, povestește cercetătorul Aurel-Daniel Stănică.

Există legende pentru fiecare dintre cetățile din Tulcea, însă, ele sunt mai interesante atunci când vizităm ruinele fortărețelor antice și medievale, cu atât mai mult, cu cât ele sunt amplasate în zone foarte pitorești.

March 26, 2021
Dobrogea de Nord, locul ideal pentru excursii și trasee montane în această toamnă

Este o toamnă atât de caldă, colorată și plăcută, încât este păcat să stăm în casă și să nu profităm de peisajele pe care ni le oferă. În plus, în pădurile din Dobrogea de Nord, cromatica de poveste și mirosul de frunze uscate sunt un adevărat balsam pentru sufletul celor care adoră să se plimbe pe potecile întortocheate. De fapt, în această regiune nu există extrasezon, fiecare anotimp ne oferă imagini spectaculoase și posibilități inedite de petrecere a timpului liber, iar culorile pe care toamna ni le dezvăluie sunt desprinse din povești.

Slava Rusă și Slava Cercheză, paradisul din Dobrogea de Nord

Slava Rusă și Slava Cercheză sunt două localități pitorești prin peisajul care le încadrează. Situate la poalele dealurilor care fac parte din Podișul Babadag, Slavele, cum li se mai spune, sunt încărcate de istorie.

Am observat în ambele localități case vechi, unele dintre ele părăsite, dar încă frumoase, altele locuite în special de ruși lipoveni, etnici care formează majoritatea în Slava Rusă și Slava Cercheză. Pe ulițele comunei am admirat gospodării bine îngrijite, cu multe flori și cu garduri verzi sau albastre.

În timp ce priveam lung o casă ca-n basme, pe bolta căreia atârnau dovleci dolofani, un bărbat a deschis poarta și m-a invitat înăuntru. Din păcate, nu am reușit să îi aflu povestea, dar m-a lăsat să îi fac câteva fotografii.

Mi-a zis că are 83 de ani și că viața n-a fost prea ușoară pentru el, dar se bucură de ceea ce îi oferă. Chiar dacă vârsta lui este înaintată, curtea e curată și foarte îngrijită, plină de flori, care mai de care mai vesel colorate.

O altă casă, de data aceasta din satul Slava Rusă mi-a făcut cu ochiul. Părea părăsită, dar cromatica gardului, a porții și a plantelor care o acoperă, o fac să iasă în evidență. O băncuță, pe vremuri albastră, cu stinghiile rupte acum, stă cuminte în fața imobilului, deși, cu siguranță cu ani în urmă pe ea stăteau proprietarii și priveau lumea care se plimba pe uliță.

Atracțiile turistice din cele două localități dobrogene sunt Cetatea Ibida, care, din păcate este acoperită de pământ, Mănăstirea de călugări Uspenia și Mănăstirea de maici Vovidenia.

Pădurea Fântâna Mare

Prin Fântâna Mare din comuna Ciucurova am trecut și în primăvară, când am participat la Festivalul Bujorului. Pe vremuri, localitatea, care a fost locuită de turci, se numea Bașpunar. Apoi, au descoperit acel loc mirific etnicii ucraineni veniți din sudul Basarabiei și acum ei reprezintă populația majoritară în localitate.

Primăvara, bujorii înroșesc poiana de la Fântâna Mare și mulți turiști ajung în rezervația naturală să îi fotografieze. Și toamna este spectaculoasă Pădurea Fântâna Mare, prin liniștea pe care o oferă și coloritul frunzelor copacilor. Este un loc minunat pentru plimbări în aer liber, într-un cadru de basm.

Mănăstirea Cerbu și treptele ei ce amintesc de drumul Golgotei

În incursiunea noastră prin județul Tulcea am ajuns și la Mănăstirea Cerbu. Retras între Munții Dobrogei, puțini credincioși au auzit de acest lăcaș de cult situat la mică distanță de Ciucurova, pe drumul spre Topolog.

Ansamblul ne-a atras prin frumoasa lui simbolistică, ce le amintește credincioșilor de drumul Crucii Mântuitorului Iisus Hristos către dealul Golgotei.

Acolo sunt amplasate nouă troițe, care, împreună cu capela, încă neterminată, formează un ansamblu de 14 trepte, o reprezentare a opririlor Mântuitorului pe drumul Crucii.

În cele nouă troițe, locuri de rugăciune pentru credincioși, sunt pictate momentele pătimirilor lui Isus Hristos pe drumul spre Golgota.

La Mănăstirea Cerbu este și un monument funerar pentru victimele lagărului de la Ciucurova. Și aceasta, deoarece în pădurea din apropierea mănăstirii se află cele mai multe gropi comune pentru victimele lagărului sovietic de concentrare de la Ciucurova din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, unde au fost îngropați prizonieri români, nemți și italieni.

Un apus de basm pe Vârful Țuțuiatu

Cea mai mare provocare în incursiunea noastră prin Dobrogea a fost să urcăm pe Vârful Țuțuiatu. E adevărat, a fost o excursie neprevăzută și nici pe la sală nu am mai dat demult, dar traseul este relativ ușor, are o lungime de 7 kilometri și se parcurge într-o oră și jumătate. El pornește din localitatea Greci și escaladează cea mai mare formațiune granitică din Munții Măcin, care a luat naștere în urmă cu aproximativ 295 de milioane de ani.

Vârful Țuțuiatu este cel mai spectaculos punct de observație de pe partea vestică a Munților Măcin, el fiind și cel mai înalt, cu o altitudine de 467 de metri. Panorama este vastă și impresionantă, iar la poale se întinde comuna Greci. De sus se observă, de asemenea, Culmea Pricopanului și vârfurile crestei principale a Munților Măcin.

Am ales să vedem apusul de pe Vârful Țuțuiatu la apus, astfel că peisajul a fost spectaculos, însă coborârea am făcut-o pe întuneric, ghidați de lumina telefonului. Nu știu cum este vara traseul, dar toamna vă asigur că e superb.

Un covor generos de frunze arămii este întins pe toate potecile, iar culorile copacilor alternează de la verde și galben până la maroniu și sunt o încântare pentru turiști. Pe drum ne-am întâlnit și cu bicicliști care urcau pe creastă, pentru că acest traseu marcat cu un triunghi albastru este apreciat și de iubitorii sportului pe două roți.

A fost o excursie inspirată, perfectă pentru un weekend de toamnă călduroasă. Pot spune, fără rezerve, că Dobogea de Nord este spectaculoasă și tomna. În plus, traficul este lejer în zonă și există multe trasee pe care le pot parcurge iubitorii de plimbări în natură. Nu trebuie să mergem până la munte pentru a exploara frumusețile mediului înconjurător, este suficient să căutăm în jurul nostru și găsim multe oportunități de petrecere a timpului liber și în Dobrogea.

October 21, 2019
Vlad Eftenie: ”Ceva din mine rimează cu ceva din Dobrogea, acolo mă regăsesc”

Fotografiile lui Vlad Eftenie nu ne lasă indiferenți, ele ne spun povești despre locurile prin care se plimbă, iar cele din Dobrogea sunt senzaționale. Merge mult prin țară și peste hotare și promovează zonele care îl atrag. De fapt, este o sursă de inspirație pentru cei care nu s-au hotărât unde să își petreacă vacanța. Pe Vlad Eftenie, arhitect, profesor la Facultatea de Arhitectură a Universității Ion Mincu din București, dar și unul dintre cei mai cunoscuți fotografi din țară îl știți de pe Facebook sau de pe Instagram. Iar dacă nu îl urmăriți în online, cu siguranță ați văzut pe undeva măcar o fotografie de-a lui, distribuită de prieteni. Vlad Eftenie mi-a povestit ce îl atrage în Dobrogea, tărâmul de poveste în care vine destul de des.

Discover Dobrogea: Vlad Eftenie, faci ce faci și ajungi în Dobrogea, indiferent de anotimp. Ce te atrage în această regiune?

”Sunt dreptaci și așa cum mă uit la hartă cu nordul în sus, parcă îmi vine mai ușor să vin înspre dreapta. Recunosc că nu am descoperit Dobrogea de curând, de câțiva ani tot fac incursiuni în regiune. Mă simt extrem de confortabil cu drumurile acelea foarte lungi, care nu se termină nicăieri.

Le-am descoperit acolo și din acel moment s-a creat o conexiune extraordinară, pentru că ceva din mine rimează cu ceva din Dobrogea și atunci, practic, mă regăsesc acolo”, a declarat pentru Discover Dobrogea, arhitectul și fotograful Vlad Eftenie.

Discover Dobrogea: Dacă ar fi să alegi între Delta Dunării și litoralul Mării Negre, ce ai prefera? Care dintre aceste destinații ți se pare mai provocatoare pentru a realiza fotografii reușite?

”Recunosc că sunt diferite, au spirit diferit, totuși. În deltă, timpul nu trece niciodată, acolo, printre plauri, prin diverse canale unde vezi doar păsări, iar sunetele naturii sunt cele care îți atrag atenția, uiți care este relația cu timpul. Marea, în schimb, aduce cu sine briza, este o stare diferită de curgere a aerului. La mare simt că am aer, în Delta Dunării este puțin mai static totul. Cu toate acestea, am făcut niște incursiuni extraordinare în deltă, începând cu anii 2000.

De exemplu, vă pot dezvălui un secret: dincolo de Letea și de locurile care încep să devină din ce în ce mai cunoscute, o tură plecând din Sulina și trecând prin Sfiștofca, Cardon, mergând către Periprava înspre Vâlcov ne arată delta aceea sălbatică, extraordinară. Am făcut această tură cu un pescar pe care l-am angajat în Sulina și a fost o provocare inclusiv pentru el. A spus: ”Copii, vă duc pentru că vreau și eu să văd cum arată locurile astea, nimeni nu mi-a mai cerut să îl duc până acum acolo.” Așa că delta ne oferă surprize și găsim locuri senzaționale. Vă recomand chiar Cararomanul, dincolo de cunoscutele dune de nisip, acolo poți să filmezi un Tarcovsky liniștit. Este colonia aceea de muncitori părăsită, care are un farmec aparte. Delta are, totuși, o altă conotație pentru mine decât marea, e mai aproape de natură și de o anumită atemporalitate. Marea înseamnă briză, înseamnă orizont”, a precizat cunoscutul fotograf Vlad Eftenie.

Discover Dobrogea: Delta Dunării este o poveste în sine. Reprezintă o destinație ideală pentru fotograful Vlad Eftenie?

”Sigur că da! Recomand cu căldură delta, iar celor care ajung acolo le spun să aibă mare grijă de natură, să nu facă zgomot, să nu meargă cu șalupa cu viteze extraordinare. În general, oamenii deltei știu toate aceste secrete și respectă acel muzeu natural în aer liber din România, unic în Europa”, a mai spus arhitectul Vlad Eftenie.

Discover Dobrogea: Nu doar Delta Dunării este apreciată de turiști, tot județul Tulcea este plin de povești și încărcat de istorie, iar tradițiile oamenilor din Dobrogea de Nord sunt foarte frumoase. Unde îți place să poposești, ce localități te atrag în Tulcea, Vlad Eftenie?

”În județul Tulcea, recunosc că zona aceea a Slavelor, Slava Rusă, Slava Cercheză, apoi pădurea Babadag, Enisala, Sarichioi, sunt niște locuri extraordinare și revin acolo aproape mereu când merg și la mare. Îmi rezerv o zi sau două întotdeauna pentru a face o incursiune în județul Tulcea. Sunt locuri în care se pot face fotografii în voie și peisajele sunt absolut minunate, mai ales dacă apar și niște nori foarte grafici, deja totul devine dramatic.

Și cultura locală este extraordinară, recomand să faceți popasuri prin sate. Mie așa îmi place să fac, las mașina undeva pe la margine și după aceea merg pe jos și îmi place să văd oameni, să mă uit prin curțile lor, să văd ce se întâmplă. Întotdeauna vei găsi oameni prietenoși care te întreabă ce e cu tine pe acolo, îți dau binețe și poți să afli povești”, a povestit pentru Discover Dobrogea, fotograful și arhitectul Vlad Eftenie.

Dacă vii în Dobrogea, nu ratezi o vizită în Vama Veche nici măcar iarna. Mulți spun că Vama nu mai este ce a fost odată. De ce îți place totuși acolo?

”Încerc să ajung la mare cât mai des, este o formă de terapie pentru mine. Încerc să am o relație cât mai bună cu mine și atunci mă ascult și îmi dau ceea ce am nevoie, pe cât posibil. Îmi place în Vama Veche, pentru că eu sunt în continuare cel care eram odată. O parte din mine se încăpățânează să rămână acolo. Într-adevăr, Vama s-a schimbat în ultimii ani, oamenii s-au transformat, dar am descoperit anul acesta cu o deosebită plăcere faptul că Vama Veche s-a maturizat. Dacă până acum era într-o zonă de haos al adolescenței, al căutării de sine, am impresia foarte clară anul ăsta că Vama s-a cristalizat în sfârșit și fiecare loc bine cunoscut, de la sud către nord, s-a maturizat și le oferă vizitatorilor un anumit confort, o anumită liniște.

N-am mai simțit haos și asta mi-a plăcut foarte mult, așa că este o schimbare în bine, chiar dacă nu mai există acel pustiu, acea liniște, acea stare de a fi doar tu și alți câțiva oameni pe plajă. Totuși, din toamnă până prin luna mai, exact asta este starea de Vamă, așa că eu o vizitez oricând. Anul acesta, pe 4 ianuarie eram în Vamă și pozam răsăritul. Nu există un timp anume pentru venit în Vamă, timp e când ți-e dor de mare”, a spus Vlad Eftenie, probabil cu gândul la valurile care se sparg de țărm și la pescărușii fotogenici și neobosiți.

Discover Dobrogea: Ce mesaj trebuie să transmită o fotografie, Vlad Eftenie?

”O fotografie trebuie să spună ceva, să povestească ceva, să aibă ceva de zis. O fotografie merită să creeze un impact emoțional, să îi miște pe cei care văd imaginea, să îi facă să se întrebe ce s-a întâmplat acolo. În cazul meu, atunci când fac fotografie de călătorie sau fotografie de arhitectură, o imagine ar trebui să invite privitorul să vrea să aibă și el acea experiență. Să spună: ”vreau și eu în deltă, vreau la Tulcea” sau ”vreau la mare” ori ”uite ce interesantă este clădirea aceasta, vreau și eu să o vizitez”. Pentru mine, când am astfel de feed-back, înseamnă că mi-am îndeplinit misiunea”, a precizat Vlad Eftenie.

Discover Dobrogea: Faci zilnic zeci de fotografii. Ce îți atrage atenția în mod deosebit, astfel încât să fii tentat să scoți telefonul din buzunar și să surprinzi momentul respectiv?

”Am o strategie pe care o pot mărturisi sub formă de secret, mă las impresionat. Pur și simplu sunt un tip impresionabil, mă impresionează foarte multe lucruri pe care le văd de jur împrejur. De la lucruri pe care ceilalți nici nu le observă, până la lucruri atipice. Observ, văd foarte mult, sunt atent și distributiv, pot face mai multe lucruri deodată. Putem reuși să surprindem în ziua de astăzi dintr-o nouă perspectivă ceea ce aduce un nou unghi asupra lucrurilor. Trebuie să avem încredere că există și frumos de jur împrejur”, mi-a mărturisit fotograful Vlad Eftenie.

Discover Dobrogea: Vlad Eftenie, ce povești îți place să transmiți adesea prin fotografiile tale? De dragoste, despre oameni și locuri, despre orașe, despre natură, despre toate la un loc?

”Cred că am un fel de melancolie pe care o exprim, un soi de stare de emoție și cred într-adevăr că o imagine bună comunică o emoție. Iar emoția devine acel vehicul care vibrează și care mișcă ceva în privitor. Există povești de jur împrejur, sigur că am fotografii care au participat și la expoziții cu îndrăgostiți, cu săruturi, cu imagini urbane, la care oamenii nu prea sunt atenți în viața de zi cu zi și regăsesc în poze tot felul de povești, îmi place să privesc oamenii și să le descopăr poveștile prin fotografie.

Atunci când sunt în oraș pozez oameni, acțiunile și prezența lor. Când sunt în Dobrogea, de exemplu, ador să nu fie nimeni împrejur, să fiu doar eu și peisajul și atunci este vorba de liniște. Sau la mare, când pozez un răsărit și sunt doar câțiva pescăruși. Cred că este o tranziție între prezența și neprezența oamenilor, tocmai pentru a le pune în valoare prin contrast”, a mai spus Vlad Eftenie.

Indiferent că fotografiază eoliene, câmpuri înverzite, Dunărea, marea sau pescărușii, imaginile surprinse în Dobrogea sau în orice altă parte de arhitectul Vlad Eftenie aduc mii de like-uri pe rețelele de socializare. Chiar dacă în ziua de azi este mult mai simplu să faci poze, iar telefoane inteligente avem aproape toți, calitatea fotografiei nu crește proporțional cu numărul celor care au aparate. Cert este că indiferent dacă facem poze sau fotografii, atunci când vedem o imagine care ne ajunge la suflet o apreciem, pentru că simțim că ne transmite ceva, ne bucurăm că o vedem, iar acest lucru este cel mai important.

Fotografiile sunt realizate de Vlad Eftenie

October 17, 2019
JCI Play 4X4 Jurilovca, un eveniment de excepție, apreciat de copii și adulți

Pentru prima dată în ultimii 7 ani, Asociația Junior Chamber International filiala Constanța a organizat tradiționalul eveniment JCI Play 4X4 în Dobrogea de Nord. Peisajele spectaculoase din județul Tulcea l-au inspirat pe Cristi Stancu, managerul de proiect și nu a greșit deloc cu alegerea făcută. Evenimentul a fost un succes, atât pentru copiii membrilor JCI, cât și pentru adulții care au participat. Peisajele seducătoare, jocurile organizate ca la carte și buna-dispoziție au fost ingredientele care au condimentat ziua de sâmbătă, 25 mai.

JCI Play 4X4 a ocolit codul galben de ploaie

Codul galben de ploi și vijelii prognozat de meteorologi i-a speriat puțin pe organizatorii JCI Play 4X4, dar au mers mai departe și nu au anulat evenimentul. Nici cei care au confirmat participarea nu au renunțat, deși se așteptau să ajungă acasă plini de noroi, din cap până-n picioare.

Vremea a fost însă după sufletul celor care au mers până la capăt în această acțiune. Norii de ploaie au fost evitați cu grație, ba chiar ne-am bucurat de prezența lor fotogenică. Cele două rafale de ploaie care s-au abătut în drumul plimbăreților, nu au făcut altceva decât să spele puțin mașinile prăfuite pe drumurile de pământ de pe câmpiile Dobrogei.

Un convoi cu mașini de teren colorate

JCI Play 4X4 a fost organizat în Dobrogea de Nord, din dorința de a fi promovată această regiune. Inclusiv președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, Cătălin Țibuleac s-a implicat și le-a acordat organizatorilor, tot sprijinul necesar.

Faceți un exercițiu de imaginație pentru a vă da seama cât de frumos arăta convoiul format din 30 de mașini de teren colorate, pe dealurile și câmpiile verzi ale Dobrogei. Un adevărat spectacol! Dacă veți avea vreodată posibilitatea să participați la o astfel de acțiune, vă recomand din suflet să nu o ratați.

În Portul Jurilovca s-a dat startul distracției

Peste 100 de persoane au participat la ediția din acest an JCI Play 4X4, cu 30 de mașini de teren. Adunarea s-a dat în Portul Jurilovca, devenit neîncăpător pentru numărul mare de autovehicule și de oaspeți. Ansamblul lipovenesc Reabinușka i-a delectat pe participanți înainte de plecarea pe traseu.

Foto: Lucian Gonțilă

După ce ne-am înveselit cu muzica rușilor lipoveni, gimnasta Dana Sofronie a dat startul. Concurenții au fost împărțiți în 5 echipe, iar după ce au făcut o poză de grup, au pornit la drum, pe traseul: Jurilovca – Visterna – Enisala – Slava Rusă – Camena – Vișina.

Adrenalină și mulți cai putere

”Singur nu aș fi venit niciodată în aceste locuri. Este spectaculos aici, voi reveni!”, a spus unul dintre participanți. În satul Visterna din comuna Sarichioi, într-un loc înconjurat de dealuri, câțiva șoferi s-au jucat cu mașinile într-o groapă, probabil o fostă carieră.

Foto: Lucian Gonțilă

A urmat zona din apropierea Cetății Enisala, acolo unde atât adulții, cât și copiii au participat la activitățile de teambuilding organizate într-un cadru original. Am fost de multe ori la Fortăreața medievală de la Enisala, dar niciodată nu am ajuns pe câmpul din dreptul ei, pe care îl admiram mereu de la distanță.

Fotografiile făcute acolo sunt spectaculoase, cu multă verdeață în jur, nori decorativi pe cer și Cetatea Enisala în fundal.

Comoara ascunsă în pădurea Slava Rusă

A fost grea despărțirea de peisajul spectaculos de la Enisala, dar cele 30 de mașini s-au deplasat regulamentar spre pădurea Slava Rusă. Sincer, n-am mai ajuns acolo până acum, dar vă spun cu sinceritate că pădurea este superbă. Acolo, cele 5 echipe au fost provocate să găsească ”comorile” ascunse pe lângă copaci, cu ajutorul busolelor și cu instrucțiunile de rigoare. Copiii au fost foarte încântați să participe la această probă și se credeau exploratori.

Foto: Lucian Gonțilă

”Îmi aduc aici copilul, pentru că socializează și stă mult timp în aer liber. În plus, își dezvoltă pasiunea pentru aventură și spiritul competitiv”, a precizat Manuela Stamate-Costea, care s-a bucurat că a participat la eveniment împreună cu soțul și cu David, băiatul lor.

Cariera Camena și spectacolul pe 4 roți

Puțină lume știe despre această carieră cu piatră roșiatică, însă pentru organizatorii JCI Play 4X4 a reprezentat un punct central în incursiunea prin Dobrogea de Nord. Este un loc spectaculos, în care șoferii curajoși cu mașini puternice s-au jucat pe cinste, iar ceilalți participanți s-au fotografiat pe stânci.

Foto: Lucian Gonțilă

Un cuplu stabilit de câțiva ani în Elveția a venit în țară săptămâna trecută pentru a se căsători, dar nu a ratat nici evenimentul JCI 4×4 Play.

Foto: Lucian Gonțilă

Cei doi mi-au spus că le-a plăcut mult evenimentul și au precizat că vor participa și anul viitor. Ei au primit chiar și un premiu special pentru că și-au petrecut o parte din luna de miere la JCI Play 4X4.

Suvenir din Dobrogea, destinația finală JCI Play 4X4

După o zi plină de activități, șoferii și însoțitorii lor și-au tras răsuflarea și s-au ospătat cu mâncăruri tradiționale, în gospodăria ”Suvenir din Dobrogea”, din satul Vișina.

Ei au încheiat ziua cu o petrecere câmpenească organizată în curtea Biancăi Folescu, cea care promovează tradițiile și meșteșugurile autentice. Bianca Folescu a pus bazele unui model de business rural cu specific dobrogean, iar gospodăria ei este extrem de apreciată atât de adulți cât și de copiii care îi calcă pragul.

Foto: Lucian Gonțilă

A fost o zi plină de adrenalină, aventură și distracție, pentru toți participanții. Concurenții au primit diplome de participare, iar cei care s-au clasat pe primul loc au fost premiați. Cu siguranță numărul celor care se vor înscrie anul viitor la acest eveniment va fi mai mare. După publicarea câtorva fotografii pe pagina de Facebook, câțiva dintre membrii comunității Discover Dobrogea și-au exprimat deja interesul să participe la ediția următoare.

May 28, 2019
Adrenalină, peisaje superbe și distracție la JCI Play 4×4 Jurilovca

Asociația JCI Constanța dă anul acesta atmosfera sărată de la malul mării, pe apa dulce a Dunării, pentru cea de-a XIII-a ediție ”offroad business networking”. Cel mai important eveniment offroad din Dobrogea, JCI Play 4×4 va fi organizat pe 25 mai la Jurilovca, în județul Tulcea, din dorința de a promova destinațiile turistice din Dobrogea de Nord.

Activități inedite de teambuilding la JCI Play 4×4

JCI PLAY 4×4 este o acțiune de networking între profesionişti, oameni de afaceri și pasionaţi de activităţi în aer liber, organizată pe un traseu off-road presărat cu activităţi inedite de teambuilding.Proiectul are scopul de a dezvoltarea mediul de afaceri local prin realizarea întâlnirilor de „offroad business networking”. Astfel, el reprezintă o oportunitate pentru agenții economici să se întâlnească și să stabilească noi relații, contacte și parteneriate, într-un mediu plăcut, mi-a declarat coordonatorul evenimentului, Cristian Stancu.

Campioana olimpică Daniela Sofronie va da startul din Portul Jurilovca

Portul Jurilovca va fi punctul de întâlnire pentru toți participanții la evenimentul offroad din Dobrogea. La ora 09.00 se vor forma echipele și va avea loc instructajul, iar ansamblul folcloric lipovenesc Reabinușca va detensiona atmosfera.

Startul se va da la ora 10.00, de către campioana olimpică la gimnastică, Daniela Sofronie. Primăria Jurilovca și Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării susțin această acțiune și le oferă participanților tot sprijinul necesar.

Un traseu atractiv la JCI Play 4×4 Jurilovca

Activitățile în aer liber se vor desfăşura pe parcursul întregii zile de sâmbătă, 25 mai. Șoferii înscriși în concurs vor conduce pe traseul: Jurilovca – Enisala – Slava Rusă – Camena – Vișina și vor fi vizitate obiective deosebite din aceasta zonă. Ei vor fi împărțiți în echipe și vor avea de îndeplinit mai multe misiuni interesante. Pe traseu se vor desfășura o serie de activități antrenante, printre care jocuri de strategie și de comunicare.Participanții la eveniment vor afla informații interesante despre istoria zonei, vor admira peisaje memorabile şi vor descoperi adevărate comori ale zonei. Ediția din acest an are ca obiectiv promovarea destinațiilor turistice din Dobrogea de Nord.

Masă câmpenească la gospodăria tradițională Suvenir din Dobrogea

După o zi plină de activități, șoferii și însoțitorii lor își vor trage răsuflarea pe prispa gospodăriei tradiționale din satul Vișina. Ei vor încheia ziua cu o petrecere câmpenească organizată în curtea Biancăi Folescu, cea care promovează în cadrul Asociației Suvernir din Dobrogea, tradițiile și meșteșugurile autentice. Bianca le va arăta participanților cum a pus bazele unui model de business rural cu specific dobrogean.

Organizatorii au pregătit surprize pentru toți participanții, iar la toate acestea se adaugă activitățile distractive și interacțiunea cu oameni valoroși într-o experiență offroad de neuitat și posibilitatea unei experiențe JCI pentru întreg weekend-ul 24 – 25 mai, cu cazare la pensiunea Heracleea din Jurilovca.

Termenul limită de înscriere pentru pachetele cu cazare este 10 mai, iar termenul pentru cele care nu includ cazare este 20 mai. Detalii despre eveniment pe pagina de Facebook JCI Play 4×4 by JCI Constanta si pe pagina Facebook JCI Constanta.

May 8, 2019