Discover Dobrogea

Tag: Sfantul Andrei

  • De Sfântul Andrei, tradițiile și superstițiile sunt foarte vechi în Dobrogea

    De Sfântul Andrei, tradițiile și superstițiile sunt foarte vechi în Dobrogea

    Tradițiile și superstițiile de Sfântul Andrei în Dobrogea sunt legate de spiritele rătăcitoare despre care se spune că se întorc pe Pământ, prin cerurile care se deschid. În plus, fiecare minoritate din Dobrogea are propriile obiceiuri, pe lângă cele întâlnite în toate regiunile țării. Nu este întâmplătoare asocierea cu sărbătoarea de Halloween, deoarece, la fel ca în cazul acesteia, regăsim folosirea dovleacului, a măștilor și distracția oamenilor prin care se dorește gonirea spiritelor rele.

    Tradiții și superstiții de Sfântul Andrei, în Dobrogea

    Sărbătoarea de Sfântul Andrei este încărcată de simboluri, obiceiuri și superstiții. Despre apostol se spune că este ocrotitorul nostru și că a creștinat poporul român. El ar fi stat o vreme în Dobrogea, iar în localitatea Ion Corvin din județul Constanța există Peștera Sfântului Andrei. Se zice că acolo a trăit și creștinat apostolul Andrei.

    pestera-sfantul-andreiSărbătoarea care îi poartă numele marchează ultima zi de toamnă și prima zi de iarnă din an. Tocmai de aceea au apărut numeroase obiceiuri și superstiții și se spune că este momentul în care hotarul dintre viață și moarte este foarte fragil.

    În plus, românii consideră că în noaptea de Sfântul Andrei lumea celor vii se întrepătrunde cu cea a spiritelor, iar imaginația lor nu a fost deloc săracă și au creat o mulțime de ritualuri pentru a se proteja.

    Obiceiuri de Sfântul Andrei în Dobrogea

    Pentru că deschide lanțul sărbătorilor de iarnă, Sfântul Andrei se numește și ”cap de iarnă”. Despre obiceiurile pe care le au minoritățile din Dobrogea în această zi, am aflat o mulțime de lucruri interesante de la Bianca Folescu, administratorul ”Suvenir din Dobrogea”.

    Bianca trăiește în satul Vișina din județul Tulcea și cunoaște tradițiile etnicilor din regiune și a reabilitat o locuință tradițională, cu acoperișul din stuf în care are 5 odăi, fiecare aparținând unei minorități din Dobrogea.

    Bianca a pus crenguțe de vișin și de măr în apă sfințită. Ele vor sta în apa neîncepută până la Sfântul Vasile, iar dacă încolțesc, e semn că anul viitor o să fie roditor.

    Tot în ajunul Sfântului Andrei se pune și grâul la încoțit și evoluția lui este urmărită până la Crăciun sau de Sfântul Vasile. Povestea este aceeași, dacă grâul încolțește, cel care îl pune în pământ va avea belșug în gospodărie.

    În ajunul sărbătorii de Sfântul Andrei se mănâncă plăcintă cu dovleac 

    Nu doar americanii folosesc dovleacul pentru alungarea spiritelor rele, ci și românii. În satul Vișina, bătrânele obișnuiesc să facă în ajun de Sfântul Andrei, plăcintă cu dovleac.

    Traditii si superstitii de Sf AndreiFotografia este realizată de Rosana Popov

    Bianca Folescu spune că, în trecut, în această noapte plăcinta era dusă la biserică, se aduna toată lumea și mânca până dimineața din ea.

    Acum, lumea nu mai merge la lăcașul de cult, dar se adună prietenii și rudele în jurul unei mese și consumă plăcintă de dovleac. Prin acest obicei se dorește să se petreacă de Sfântul Andrei, pentru că se spune că este foarte bine să ai veselie în casă în ajunul sărbătorii.

    De asemenea, cei care vor să se păzească de strigoi pun, tot în ajun, usturoi la geamuri. Potrivit superstițiilor păgâne, în noaptea ce precede sărbătoarea se deschid cerurile, iar hotarul dintre cele văzute și cele nevăzute dispare.

    O noapte cu strigoi și farmece de dragoste

    În noaptea de Sfântul Andrei se spune că apar strigoii, moroii, duhurile rele, iar oamenii apelează la așa-zise puteri magice, pentru a fi protejați.

    Ușile, ferestrele și grajdurile sunt unse cu usturoi, pentru ca oamenii și animalele lor să beneficieze de protecție împotriva duhurilor rele.

    Tot în noaptea Sfântul Andrei se pot face farmece de dragoste, pentru că se deschid cerurile și se poate trece dintr-o lume într-alta .

    ”Acestea sunt obiceiuri pe care le știm din copilărie și sunt urmate inclusiv de persoanele care stau la oraș, însă la sat tradițiile sunt mai frumoase”, afirmă Bianca Folescu. Ea spune că ieri s-au tămâiat grajdurile animalelor, pentru a fi protejate. Se crede că în noaptea de Sfântul Andrei umblă strigoii să fure laptele vacilor, mințile oamenilor și rodul livezilor. Răul încearcă să înfrunte binele, dar acesta din urmă învinge.

    Tot în noaptea care precede sărbătoarea, fetele încearcă să își afle ursitul. Busuiocul sfințit pus sub pernă este cea mai cunoscută metodă. Se spune că femeile nemăritate care apelează la acest truc visează bărbatul cu care se vor căsători.

    Cel mai vechi meteorolog era ceapa

    De Sfântul Andrei, oamenii de la sate puneau 12 cepe în podul casei și până de Crăciun, fiecare ceapă primea numele unei luni din an. După 25 decembrie, cepele care se înmuiau anunțau lunile ploioase, iar cele care încolțeau prevesteau lunile de bogăție.

    Aceasta era, de fapt, o prognoză a anului următor. Ei bine, dacă acum meteorologii pot estima vremea probabilă doar pentru 3 zile, pe vremuri bătrânii o aflau pentru un an întreg.

    Bocetul Andreiului, un alt obicei din Dobrogea

    Un alt obicei din Dobrogea este ”Bocetul Andreiului”. Fetițele confecționau păpuși din cârpă, le așezau pe o laviță și stăteau în jurul lor. Ele jeleau în mod simbolic lângă acele jucării pe care și le-au făcut.

    De fapt, își luau adio de la anul care urma să se sfârșească, deoarece păpușa simboliza anul vechi. În plus, potrivit tradițiilor, femeile nu mai au voie să țeasă și să toarcă lână, începând din ziua de Sfântul Andrei, până după Crăciun.

    Vremea din noaptea de Sfântul Andrei prevestește cum va fi iarna

    Tot Sfântul Andrei ne oferă și o prognoză pe termen mai scurt, spune Bianca Folescu. Astfel, dacă în noaptea din ajunul sărbătorii cerul este senin și afară este cald și plăcut, se spune că vom avea o iarnă blândă. În schimb, dacă cerul este înnorat, dacă ninge, plouă și în general, dacă e vreme rea, este semn de iarnă grea, cu troiene mari.

    La mulți ani tuturor celor care poartă numele sfânt de Andreea sau Andrei și derivatele lor!

  • Ucrainenii din Dobrogea sărbătoresc Sfântul Andrei pe stil vechi

    Ucrainenii din Dobrogea sărbătoresc Sfântul Andrei pe stil vechi

    Noaptea de Sfântul Andrei este magică, iar ucrainenii din Dobrogea o sărbătoresc cu un decalaj de 13 zile față de creștinii-ortodocși. Haholii nu au o biserică specială, ei sunt ortodocși, dar respectă calendarul Iulian. Au ritualuri foarte frumoase și se distrează mult în această noapte din ajunul Sfântului Andrei. Ele sunt legate atât de măritișul fetelor cât și de gonirea spiritelor rele, atât prin folosirea usturoiului, cât și printr-o stare generală de veselie. Sunt obiceiuri păgâne, iar multe dintre ele au dispărut cu timpul. Eduard Acsente, un ucrainean veritabil, ai cărui strămoși s-au stabilit în localitatea Sfântu Gheorghe din anul 1775, dorește să reînvie toate aceste tradiții străvechi.

    Turta, cenușa și vătraiul fac parte din ritualul de gonire a strigoilor

    Fiind postul Crăciunului, în această seară se coace în casele ucrainenilor din frumosul sat Sfântu Gheorghe din Delta Dunării, o turtă de post. Este un fel de colac din aluat de pâine cu zahăr, împodobit foarte frumos cu rahat, bomboane și nelipsitele flori, pe care ucrainencele le iubesc. Această turtă se coace în cuptor și la final arată precum coronițele pe care noi le punem la ușă de Crăciun. Prietenii și vecinii se strâng în casa unuia dintre săteni. Gazda agață turta de tocul ușii și murdărește cu funingine o bucată de material. Toți invitații trebuie să participe la acest joc, ce se lungește până târziu în noapte. Musafirii încalecă pe rînd pe un vătrai (cuciuba la ucraineni), fiind un ritual în cadrul căruia se spun anumite cuvinte. Toți participanții îl fac să râdă, dar cel care este pe vătrai trebuie să rămână serios și să muște din acea turtă agățată de tocul ușii. De obicei nu reușește, chiar dacă încearcă de 5-6 ori și inevitabil râde, moment în care este mâzgălit cu funingine. Se spune că persoanele care râd, sunt posedate și îl aduc în casă pe necurat. De regulă, la finalul jocului, toți sunt murdari de funingine și fac o burtă zdravănă de râs, mi-a povestit Eduard Acsente. Cei care se amuză și nu rămân serioși, au posibilitatea să se căiască după ce sunt mânjiți cu funingine, apoi merg la masă și se distrează. În seara aceasta, este obligatoriu ca ucrainenii să fie bucuroși, pentru a goni răul. Tot în ajunul Sfântului Andrei, ei pun grâu la încolțit și îl stropesc timp de 10 zile cu gura, cu apă neîncepută.

    Fetele nemăritate fac turte cu apă din Dunăre

    Tot în ajunul de Sf Andrei, ucrainencele necăsătorite află cu cine se mărită sau din ce zonă este băiatul. Eduard Acsente spune că, pe vremuri, ele făceau niște turte din făină de mălai. Era un procedeu foarte distractiv pentru domnișoare și îl repetau până când reușeau să facă turtele. Ele luau apă din Dunăre direct cu gura, iar când ajungeau acasă, turnau puțin mălai în gură pentru a prepara turtele chiar în cavitatea bucală. Deoarece nu este un procedeu foarte simplu, iar domnișoarele aveau chef de distracție, ajungeau să facă drumul pînă la Dunăre chiar și de 20 de ori, deoarece râdeau și înghițeau apa sau o scăpau din gură. Fetele făceau un fel de turte (balabuște le spun ucrainenii) și le așezau pe toate pe un băț. Îi dădeau drumul câinelui în curte și îl urmăreau pentru a observa ce turtă mănâncă prima dată. Fata a cărei turtă era mâncată prima de către câine, se mărita în acel an, iar direcția în care se îndrepta apoi animalul arăta zona în care stătea ursitul. Eddy spune că, în proporție de 80% aceste lucruri se potriveau. Oricum, fetele de 17, 18 ani se gândeau deja la măritiș și aveau pe cineva în minte, așa că lucurile se realizau cu puterea gândului.

    Baticul care prevestea căsătoria

    Ucrainencele necăsătorite aveau mai multe metode prin care aflau dacă se căsătoresc sau nu, foarte repede. Tot de la Eduard Acsente am aflat că un alt obicei pe care îl foloseau domnișoarele în ajunul Sfîntului Andrei era cel al vaselor întinse pe masă. Ele puneau diferite lucruri sau obiecte, fiecare în câte un vas, printre care și un batic. Fetele intrau pe rând și alegeau câte un vas. Fata care nimerea vasul în care se afla baticul, se căsătorea în anul următor, iar celelalte mai aveau de așteptat.

    Geamurile și ușile se ung cu usturoi în această seară

    De la Bianca Folescu, reprezentantul Asociației Suvenir din Dobrogea, am aflat că la ucraineni există ritualul de a pune usturoi la geamuri și pe tocurile ușilor, pentru a ține răul la distanță și a fi apărați de spiritele rele. De asemenea, ei tămâiază grajdurile și bat un cui în mijlocul locului în care stau animalele, în care agață un craniu de vită, care se consideră a fi o protecție pentru ele. Haholii cred că în noaptea Sf Andrei spiritele rele vin să ia laptele vacilor și doresc să îndepărteze primejdia prin acest obicei. Bianca mi-a povestit și despre ritualurile și superstițiile creștinilor-ortodocși din Dobrogea cu ocazia sărbătorii de Sf. Andrei, despre care am scris aici.

    Lipovenii nu sărbătoresc într-un fel anume Sfântul Andrei

    Rușii lipoveni nu au tradiții și obiceiuri de Sf. Andrei. Mai mult decât atât, sărbătoarea nu este consemnată în mod deosebit în calendarul Iulian și nu are loc o slujbă specială. În timp ce Biserica, în general, ca instituție a evoluat în permanență și s-a modernizat, Biserica de rit vechi a rămas ancorată la mijlocul secolului al XVII-lea. Fostul președinte al Comunității Rușilor Lipoveni din Sarichioi, Vasile Dolghin, mi-a spus că în religia rușilor lipoveni, nu se pomenește nimic de creștinarea românilor, cu atât mai mult a rușilor, de către Sfântul Andrei, întâiul chemat, fratele apostolului Petru. El spune că aceste lucruri sunt precizate abia în scrierile târzii ale rușilor din secolele al X-lea și al XI-lea. Fostul profesor de limba și literatura română, Vasile Dolghin, apreciază că este îndoielnică legenda Sfântului Andrei în Dobrogea, deoarece creștinismul s-a răspândit în antichitate în orașe mari, nu în sate care au rămas păgâne până târziu. El spune că inclusiv Pestera Sf. Andrei, care atrage mii de vizitatori astăzi, nu-și explică influența în pustietate, ținând cont de numărul locuitorilor de atunci. Profesorul Dolghin consideră că în prezent avem un ”amalgam aiuristic-comercial al globalizării în toată ortodoxia”, ceea ce nu reprezintă un lucru bun pentru religie.

  • Tradiții și superstiții în Dobrogea, de Sfântul Andrei

    Tradiții și superstiții în Dobrogea, de Sfântul Andrei

    Tradițiile și superstițiile de Sfântul Andrei sunt vechi de secole în Dobrogea. Nu știu dacă e bine sau nu, dar asociez noaptea de Sfântul Andrei cu cea de Halloween. Ambele sunt despre spiritele rătăcitoare ce se întorc pe Pământ, prin cerurile care se deschid. În plus, fiecare minoritate din Dobrogea are propriile obiceiuri, pe lângă cele întâlnite în toate regiunile țării. Regăsim, la fel ca în cazul sărbătorii de Halloween, folosirea dovleacului, a măștilor, distracția oamenilor prin care se dorește gonirea spiritelor rele. Despre tradiții și superstiții de Sfântul Andrei am discutat astăzi cu administratorul ”Suvenir din Dobrogea”, Bianca Folescu, de la care am aflat multe lucruri pe care nu le știam.

    Tradiții și superstiții în Dobrogea, de Sfântul Andrei

    Sărbătoarea de Sfântul Andrei este încărcată de simboluri, obiceiuri și superstiții. Despre apostol se spune că este ocrotitorul nostru și că a creștinat poporul român. El ar fi stat o vreme în Dobrogea, iar în localitatea Ion Corvin din județul Constanța există Peștera Sfântului Andrei. Se zice că acolo a trăit și creștinat apostolul Andrei. Sărbătoarea care îi poartă numele, marchează ultima zi de toamnă și prima zi de iarnă din an. Tocmai de aceea au apărut numeroase obiceiuri și superstiții și se spune că este momentul în care hotarul dintre viață și moarte este foarte fragil. În plus, românii consideră că în noaptea de Sfântul Andrei lumea celor vii se întrepătrunde cu cea a spiritelor, iar imaginația lor nu a fost deloc săracă și au creat o muțime de ritualuri pentru a se proteja.

    Obiceiuri de Sf. Andrei în Dobrogea

    Pentru că deschide lanțul sărbătorilor de iarnă, Sf. Andrei se numește și ”cap de iarnă”. Despre obiceiurile pe care le au minoritățile din Dobrogea în această zi, am aflat o mulțime de lucruri interesante de la Bianca Folescu, administratorul ”Suvenir din Dobrogea” . Bianca trăiește în satul Vișina din județul Tulcea și cunoaște tradițiile etnicilor din regiune. Mai mult decât atât, ea a realizat o locuință tradițională, cu acoperișul din stuf în care are 5 odăi, fiecare aparținând unei minorități din Dobrogea. Ea are și o adevărată menajerie, în care a strâns cai, ponei, capre, căței și multe alte animale pe care le iubește ca pe proprii copii. Bianca spune că a pus astăzi crenguțe de vișin și de măr în apă neîncepută. Pentru cei care nu cunosc termenul, apa neîncepută înseamnă apă sfințită. Eu nu știam și am întrebat-o, tocmai de aceea v-am făcut și vouă traducerea. Bianca spune că va ține crenguțele în apă până la Sfântul Vasile, iar dacă încolțesc, e semn că anul viitor o să fie roditor. Tot astăzi, ea a pus grâul la încoțit și va urmări evoluția sa până la Crăciun sau de Sf. Vasile. Povestea este aceeași, dacă grâul încolțește, cel care îl pune în pământ va avea belșug în gospodărie.

    În seara aceasta se mănâncă plăcintă cu dovleac 

    Nu doar americanii folosesc dovleacul pentru alungarea spiritelor rele, ci și românii. În satul Vișina, bătrânele obișnuiesc să facă astăzi plăcintă cu dovleac, am aflat tot de la Bianca Folescu. Ea spune că în trecut, în această noapte plăcinta era dusă la biserică, se aduna toată lumea și mânca până dimineața din aceasta. Acum, lumea nu mai merge la lăcașul de cult, dar se adună prietenii și rudele în jurul unei mese și consumă plăcintă de dovleac. Prin acest obicei se dorește să se petreacă de Sf Andrei, pentru că se spune că este foarte bine să ai veselie în casă în ajun de Sf. Andrei. De asemenea, cei care vor să se păzească de strigoi, pun astăzi usturoi la geamuri.  Potrivit superstițiilor păgâne, în această noapte se deschid cerurile, iar hotarul dintre cele văzute și cele nevăzute dispare.

    O noapte cu strigoi și farmece de dragoste

    În noaptea de Sfântul Andrei se spune că apar strigoii, moroii, duhurile rele și oamenii apelează la așa-zise puteri magice, pentru a fi protejați. Ușile, ferestrele și grajdurile sunt unse astăzi cu usturoi, pentru ca oamenii și animalele lor să beneficieze de protecție împotriva duhurilor rele. Tot în noaptea Sf Andrei se pot face farmece de dragoste, pentru că se deschid cerurile și se poate trece dintr-o lume într-alta . ”Acestea sunt obiceiuri pe care le știm din copilărie și sunt urmate inclusiv de persoanele care stau la oraș, însă la sat tradițiile sunt mai frumoase”, afirmă Bianca Folescu. Ea spune că astăzi s-au tămâiat grajdurile animalelor pentru a fi protejate. Se crede că în această noapte umblă strigoii să fure laptele vacilor, mințile oamenilor și rodul livezilor. Răul încearcă să înfrunte binele, dar acesta din urmă învinge.

    În această seară fetele își află ursitul

    Sunt multe metode prin care fetele încearcă în această noapte să își afle ursitul. Busuiocul sfințit pus sub pernă este una dintre ele și cea mai cunoscută. Se spune că femeile nemăritate care apelează la acest truc visează bărbatul cu care se vor căsători. Bianca Folescu spune că sunt și alte metode, precum aruncarea unei verighete într-o cană de lut încinsă pe cărbune în care poate fi văzut chipul viitorului soț. Pentru că imaginația fetelor este bogată, mai stăteau între două oglinzi în ajun de Sf. Andrei și le apărea imaginea ursitului. Probabil, totul ține de imaginație și de credința fiecăreia.

    Cel mai vechi meteorolog era ceapa

    Tot de Sfântul Andrei, oamenii de la sate puneau 12 cepe în podul casei și până de Crăciun fiecare ceapă primea numele unei luni din an. După 25 decembrie, cepele care se înmuiau anunțau lunile ploioase, iar cele care încolțeau prevesteau lunile de bogăție. Aceasta era, de fapt, o prognoză a anului următor. Ei bine, dacă acum meteorologii pot estima vremea probabilă doar pentru 3 zile, pe vremuri bătrânii o aflau pentru un an întreg.

    Bocetul Andreiului

    Un alt obicei din Dobrogea, despre care am aflat abia astăzi de la Bianca Folescu este ”Bocetul Andreiului”. Fetițele confecționau păpuși din cârpă, le așezau pe o laviță și stăteau în jurul lor. Ele jeleau în mod simbolic lângă acele jucării pe care și le-au făcut. De fapt, își luau adio de la anul care urma să se sfârșească, deoarece păpușa simboliza anul vechi. În plus, potrivit tradițiilor, femeile nu mai au voie să țeasă și să toarcă lână, începând de mâine, până după Crăciun.

    Vremea din această noapte prevestește cum va fi iarna

    Tot Sfântul Andrei ne oferă și o prognoză pe termen mai scurt, spune Bianca Folescu. Astfel, dacă în această noapte cerul este senin și afară este cald și plăcut, se spune că vom avea o iarnă blândă. În schimb, dacă cerul este înnorat, dacă ninge, plouă și în general, dacă e vreme rea, este semn de iarnă grea, cu troiene mari. Să ne bucurăm așadar că a trecut codul galben de ninsoare și viscol, că e posibil să scăpăm cu ninsori slabe iarna aceasta.

    Ucrainenii și lipovenii sărbătoresc Sf Andrei pe rit vechi

    Multe tradiții extrem de interesante de Sfântul Andrei au ucrainenii și lipovenii din Dobrogea, dar vă voi povesti despre ele peste două săptămâni. Nu că mi-ar fi lene să le scriu acum, însă aceste minorități țin sărbătorile pe rit vechi, adică la 13 zile după ale noastre. Sunt foarte vesele, inedite și interesante, sunt convinsă că or să vă placă.

    Domișoarelor, vă puteți pregăti deja busuiocul sub pernă. Sunt tare curioasă să aflu dacă vă visați ursitul, așa că vă rog să îmi spuneți dacă se adeverește sau nu această supertiție, nu de alta, dar mă roade curiozitatea. Să fiți iubite și iubiți!

    Fotografia este realizată de #Lipovenesc