Discover Dobrogea

Tag: sec XX

  • Muzeul de Artă, unul dintre obiectivele turistice importante din Constanța

    Muzeul de Artă, unul dintre obiectivele turistice importante din Constanța

    Muzeul de Artă este unul dintre obiectivele turistice din Constanța care merită să fie vizitate. Înființat pe baza colecțiilor de pictură și sculptură ale Pinacotecii Primăriei Constanța și a celei de la Balcic (deschisă între anii 1935-1937). De-a lungul timpului, colecția s-a îmbogățit cu lucrări importante transferate de la Muzeul Național de Artă din București, precum și prin achiziții și donații făcute de artiștii Marius Bunescu, Ion Jalea sau Boris Caragea.

    La Muzeul de Artă Constanța pot fi admirate operele celor mai importanți artiști români din sec. XX

    Două clădiri alcătuiesc sediul Muzeului de Artă Constanța: cea veche, o clădire în stil neoclasic din 1895, inițial cea mai veche școală din Constanța și cealaltă, o clădire modernă ridicată între anii 1980-1982. Lucrările de artă sunt expuse pe trei niveluri ale celor două clădiri conectate.

    muzeul-de-arta-constanta

    Colecția permanentă este prezentată pe autori, cronologic, oferind o imagine coerentă a evoluției artei românești. Vizitatorii își încep turul cu picturi din secolul al XIX-lea ale unor maeștri români precum Theodor Aman, Nicolae Grigorescu și Ioan Andreescu, expuse alături de sculpturi semnate de Ioan Georgescu, Ştefan Ionescu Valbudea, Frederic Storck, Dimitrie Paciurea.

    Arta românească din prima jumătate a secolului al XX-lea este ilustrată de lucrări semnate de Nicolae Tonitza, Ştefan Dimitrescu, Theodor Pallady, Nicolae Dărăscu, Gheorghe Petraşcu, Francisc Şirato, Iosif Iser, Lucian Grigorescu, Dumitru Ghiaţă, Camil Ressu, Dimitrie Paciurea, Oscar Han, Corneliu Medrea, artişti care au demonstrat o legătură semnificativă cu arta vest-europeană, păstrându-și totodată originalitatea. Deasemenea, fascinația pentru Avangardă, o mișcare estetică mondială, vorbește vizitatorilor prin picturi, gravuri și sculpturi semnate de Corneliu Mihăilescu, M.H. Maxy, Milița Petrașcu, printre alții.

    De asemenea, muzeul găzduiește expoziții de artă contemporană din România și din străinătate, realizând un dialog dinamic cu vizitatorii, contribuind astfel la viața artistică vibrantă a Constanței.

    Instituția de cultură este deschisă între orele 10:00 şi 18:00 – în sezon, sau între 09:00 şi 17:00 – în extrasezon. Luni şi marţi este închis. Ultima intrare pentru vizitare expoziție permanentă – o oră înainte de închiderea muzeului. Ultima intrare pentru vizitare expoziții temporare – 30 de minute înainte de închiderea muzeului.

     

  • Constanța era legată de comuna Anadalchioi printr-o linie de cale ferată, în sec. XX

    Constanța era legată de comuna Anadalchioi printr-o linie de cale ferată, în sec. XX

    La începutul sec. XX a fost construită o linie ferată care lega orașul Constanța de comuna Anadalchioi, unde exista un depozit de armăsari și se organiza târgul de vite.

    Comuna Anadalchioi era localizată pe latura de vest a orașului Constanța și se întindea de la liniile triajului feroviar și stația Palas până la Lacul Tăbăcărie. Din componența sa făcea parte satul I.C. Brătianu, devenit ulterior cartier al orașului.

    Între anii 1910 – 1915, prin ordinul Ministerului Agriculturii, la Anadalchioi s-au construit grajdurile depozitului de armăsari din Târgul de vite. Depozitul de armăsari deservea în mare parte Regimentul 9 Călărași, cu sediul în Constanța. Ulterior, s-a luat decizia de a se construi un modern hipodrom cu tribună și unul pentru antrenamente.

    „Aprovizionarea cu furaje şi alte materiale de depozit necesare după Primul Război Mondial, a făcut ca să se construiască o linie ferată care să deservească Depozitul de Armăsari. Această instituție dobrogeană s-a aflat pe actualul amplasament din Piaţa Tomis 3. Începând cu anii 1922-1924, a început prelungirea liniei ferate de la Magaziile de cereale ale portului din str. Labirint din zilele noastre, line ce a avut mai multe ramificații. Unele spre Oborul orașului din str. București, altele mai departe, spre rezervoarele de apă sau spre un depozit de carburanți din zonă ori spre unele mici industrii din cartier. Prelungirea s-a făcut pe traseul viitorului bulevard Al. Lăpușneanu, pe acolo pe unde, începând cu anii 1926-1927, s-a reamplasat linia spre Mamaia, scoasă de pe bd. Regina Maria.

    Printr-o ramificație din linia curentă din zona actuală de la intersecția de la Dacia, s-a prelungit linia care a deservit Depozitul de Armăsari, care a intrat în curtea depozitului pe latura dinspre est, aliniată cu bd. Lăpușneanu. Linia curentă a mers mai departe spre Stațiunea Mamaia în varianta II-a a liniei respective“, precizează Petre Covacef în cartea „150 de ani în evoluția căilor ferate din Dobrogea“.

    Linia ferată spre Anadalchioi este descrisă și în cartea căpitanului M.D. Ionescu, „Dobrogia în pragul veacului al XX-lea“:

    „De la km. 1500 se bifurcă ramura care duce la Anadolkioi. Are numai câteva podeţe şi 3-4 pasage de nivel, din care mai important este acel al şoselei Constanţa-Tulcea. Lungimea ei este de 5 km“.

    Pe Hipodromul din Anadalchioi se țineau curse importante de cai, la care participau atât militari, împărțiți pe categorii, cât și localnici. Unele concursuri au fost și în atenția Casei Regale și a miniștrilor acelor vremuri.

    Linia Constanța – Anadalchioi a dispărut o dată cu dezvoltarea orașului și a resistematizării acestuia, aflăm dintr-un material de presă transmis de Regionala CF Constanța.