Discover Dobrogea

Tag: satul traditional romanesc

  • Expoziția „Obiceiuri de Crăciun și Anul Nou în satul tradițional românesc” s-a deschis la Muzeul de Artă Populară Constanța

    Expoziția „Obiceiuri de Crăciun și Anul Nou în satul tradițional românesc” s-a deschis la Muzeul de Artă Populară Constanța

    Expoziția „Obiceiuri de Crăciun și Anul Nou în satul tradițional românesc”, deschisă la Muzeul de Artă Populară Constanța, reconstituie atmosfera sărbătorilor de iarnă, prin intermediul recuzitei specific colindătorilor (trăistuțe, sorcovă, bici, clopoței și buhai) și a jocurilor cu măști puse în scenă cu prilejul Anului Nou.

    În holul central de la etajul I al muzeului sunt etalate costume populare de colindători din Bucovina și Dobrogea, dar și mascați din alaiul „Caprei”, întruchipând personaje precum: Baba, Moşul, Ţiganul, Ţiganca, Dracul, Urâtul.

    Măștile specifice jocului de Anul Nou sunt realizate de meşterul popular Neculai Popa din localitatea Târpeşti, judeţul Neamţ, din diverse materiale: piele, blană, lemn, câlţi de cânepă, coarne de animal, pene, boabe de fasole, materiale textile, bănuți din alamă și cupru.

    Expoziția „Obiceiuri de Crăciun și Anul Nou în satul tradițional românesc” va putea fi vizitată până pe 12 ianuarie 2025.

  • „Sărbătoarea Paștelui în satul tradițional românesc” o nouă expoziție la Muzeul de Artă Populară Constanța

    „Sărbătoarea Paștelui în satul tradițional românesc” o nouă expoziție la Muzeul de Artă Populară Constanța

    Constănțenii vor putea face o incursiune în satul tradițional de altădată, printr-o simplă vizită la Muzeul de Artă Populară Constanța. Astfel, vor străbate, în mod simbolic, provinciile istorice ale țării: Dobrogea, Banat, Transilvania (Bihor, Brașov, Maramureș, Sibiu), Moldova, Oltenia și Muntenia.

    Considerat cel mai mare praznic al creștinătății, Paștele sau Învierea Domnului era întâmpinat de țăranul din satul tradițional românesc, cu masa încărcată de preparate tradiționale (ouă, cozonac, pască, drob), dar și cu locuința curată.

    Pregătirea spațiului de locuit începea din gospodărie și culmina în „camera bună” sau „camera curată”, unde erau etalate cele mai frumoase țesături lucrate de stăpâna casei și de fetele de măritat, precum și hainele de sărbătoare cu care se mergea la biserică, păstrate cu grijă în lada de zestre. Acesta era spațiul cu cea mai mare încărcătură simbolică din casă, aici aflându-se și masa încărcată cu preparatele pascale.

    Interiorul de sărbătoare din expoziția temporară a muzeului este reconstituit prin intermediul textilelor pentru decorul interiorului (scoarțe, ștergare, fețe de masă, cearceafuri, fețe de pernă), dar și cu ceramică meșteșugit ornamentată în centre vestite de olari (Biniș, Vadu Crișului, Vama, Kuty, Vlădești, Oboga, Horezu, Târgu Jiu, Pucheni, Pisc).

    Nota de spiritualitate este dată de icoane transilvănene pictate pe sticlă și icoane pe lemn cu tematică pascală („Cina cea de taină”, „Maica Domnului Jalnică”, „Plângerea lui Iisus”, „Răstignirea”).

    Expoziția „Sărbătoarea Paștelui în satul tradițional românesc” poate fi vizitată în perioada 3 aprilie – 15 mai, aflăm de la reprezentanții Muzeului de Artă Populară Constanța.