Discover Dobrogea

Tag: rit vechi

  • Crăciunul pe stil vechi la rușii lipoveni și la ucraineni

    Crăciunul pe stil vechi la rușii lipoveni și la ucraineni

    Astăzi, comunitățile de ruși lipoveni și ucraineni se pregătesc să vestească Nașterea Domnului. Credincioşii de rit vechi, lipovenii sau staroverii cum li se mai spune, dar și cei de stil vechi, ucrainenii ori haholii celebrează Crăciunul pe 7 și 8 pe ianuarie, după calendarul iulian. În Ajunul Crăciunului gospodinele fac ultimele pregătiri în casă, iar seara merg la slujba de la biserică, după care așteaptă colindătorii. Cea mai mare comunitate de ruși lipoveni este concentrată în Dobrogea, în special în județul Tulcea, unde se înregistrează peste 16.000 de locuitori care fac parte din această minoritate.

    Crăciunul pe stil vechi la rușii lipoveni

    Pentru rușii lipoveni, Crăciunul, care este sărbătorit în fiecare an pe 7 ianuarie, nu este privit din punct de vedere comercial, așa cum mulți dintre noi îl percepem. Fostul președinte al Comunității Rușilor Lipoveni, Vasile Dolghin a declarat pentru Discover Dobrogea că la staroveri, aceasta este o sărbătoare austeră, legată de Nașterea Domnului Isus Hristos.

    craciunul-pe-stil-vechi-rusi-lipoveni-si-ucraineniFotograf: Marian Sterea

    Ea este petrecută cu un post mai lejer, când se poate mânca pește până la Sf. Nicolae, apoi se ține un post mai strict.

    Craciun pe stil vechi, lipoveniFotograf: Marian Sterea

    Nimic din spiritul comercial de astăzi al sărbătorilor de iarnă nu are legătură cu modul în care petrec lipovenii de Crăciun. Gentilia Zenovrei-Balaban de la Jurilovca ne-a spus că aceasta este o sărbătoare de familie, pe care rușii lipoveni nu concep să o petreacă fără să participe la slujba religioasă, o celebrare în care bucuria este reținută, pentru că este dictată de ritualuri care se leagă de biserică.

    Biserica de rit vechi a rămas ancorată în sec al XVIII-lea

    Profesorul Vasile Dolghin, care locuiește în Sarichioi, comunitatea cu cei mulți etnici ruși din România, spune că Biserica creștin-ortodoxă de rit vechi a rămas ancorată la mijlocul secolului al XVII-lea.

    Sarichioi Old Rite Church El mi-a povestit că în copilăria sa, când se tăia porcul de Crăciun, iar cei mici îi ajutau pe părinți, nu gustau nici măcar șorici, deși mirosul era îmbietor. Se respecta cu sfințenie tradiția și toată lumea ținea post.

    Mâncăruri tradiționale lipovenești de Crăciun

    Tot de la profesorul Dolghin am aflat că în Ajunul Crăciunului se face kuteaua, un preparat din grâu fiert amestecat cu miere de albine. De asemenea, gospodinele pregătesc orez fiert cu prune afumate, un colac făcut în casă, biscuiți și bomboane. Toate preparatele le sunt oferite rudelor apropiate, iar acestea, la rândul lor, își tratează oaspeții cu aceleași produse.

    Sarichioi happy people Astăzi, în ajunul Crăciunului, femeile gătesc răcitură cu hrean, nelipsitele pateuri cu măruntaie de porc coapte la cuptor, cârnații tocați la toporișcă, borșul rusesc cu sfeclă roșie și smântână și în funcție de preferințe, friptură la cuptor sau sarmale, tot cu hrean. Preparatele care se regăsesc obligatoriu pe masa de Crăciun a staroverilor sunt plăcinta și colțunașii cu brânză proaspătă de vaci, pe care ei îi numesc vareniki.Craciun pe stil vechi, lipoveniFoto: Marian Sterea

    Gentilia Zenovrei-Balaban, responsabil comunicare în cadrul Primăriei Jurilovca a declarat pentru Discover Dobrogea, că, fiind în zona Deltei Dunării, nu lipsesc preparatele din pește de pe masa de Crăciun. Astfel, platoul cu aperitive include în mod aproape obligatoriu peștele afumat sau marinat și salata de icre de știucă ori de crap. Craciun pe stil vechi, lipoveniFotograf: Marian Sterea

    Gentilia spune că masa de Crăciun se umple cu bunătăți pregătite de gospodine, de obicei pe bază de carne de porc, precum sarmale, răcitura ”haladeț”, cârnații făcuți în casă, caltaboș sau friptură. Ea a precizat că desertul înseamnă, de cele mai multe ori, cozonacul cu nucă și stafide, colțunași și diferite prăjituri pregătite în casă.

    Colindul rușilor lipoveni

    După liturghia de Crăciun și după masă, niciodată înainte de sărbătoare, rușii staroveri slăvesc nașterea lui Isus Hristos, printr-un singur colind, care este, de fapt, o cântare bisericească. Este un imn religios al lipovenilor pe care îl cântă colindătorii, cărora ei le spun hristoslavciki. Ei fredonează ”Se naște Hristos”, “Hristos rajdaetsja”, o cântare preluată din slujba bisericească. Aceasta este o dovadă în plus, spune profesorul Vasile Dolghin, că lipovenii au părăsit Rusia în secolul al XVII-lea, înaintea colindelor de factură ucrainean-catolică.

    Foto: Marian StereaFotograf: Marian Sterea

    Colindătorii merg să anunțe Nașterea lui Isus la casele credincioșilor aproape de miezul nopții, după terminarea slujbei de la biserică. Gentilia Zenovrei-Balaban ne-a precizat că minorii învață colindul la biserică. Ea spune că acel cor de copii este acompaniat de toți membrii familiei, iar religia impune ca toată lumea să îl cunoască și să îl cânte în ziua de Crăciun.

    Ajunul Crăciunului la ucrainenii din Dobrogea

    Principala sărbătoare a ucrainenilor este Crăciunul. Pentru sfânta seară de Ajun, gospodinele pregătesc 12 preparate tradiţionale de post. Dintre acestea, nu lipsesc ”ozvarul”, un compot preparat din diferite fructe uscate și ”kuteaua”, o fiertură de grâu îndulcită cu miere de albine, peste care se presară nuci sau semințe de mac.

    Ucraineni Dobrogea Președintele Uniunii Ucrainenilor din România filiala Tulcea, Dumitru Cernencu a declarat pentru Discover Dobrogea că în această seară, copiii merg la părinți și la nași cu Vecera. Ei le spun gazdelor: „Dobrei vecer, sfatei vecer, preimaite muiu veceru?“, ”Bună seara, sfântă seara, primiți iertarea mea?” Rudele mulțumesc pentru „vecera“ şi îi poftesc la masa de post, de pe care nu lipsesc cucheaua, ozvarul și pirijecichi și astfel le iartă toate greșelile. Vecerna este o veche tradiție ucraineană, potrivit căreia cei mici merg la cei mari cu colaci, batiste și cu daruri simbolice și sunt tratați de către gazde cu cele 12 produse de post. Oaspeții pleacă abia după miezul nopții, pentru ca gazdele să prindă Crăciunul cu musafiri. La plecare, tinerii primesc bani și cadouri simbolice.

    Preparatele tradiționale ale haholilor

    Nelipsite de pe masa de Crăciun a ucrainenilor sunt produsele din carne de porc, vită și pasăre. Fiind mari ciorbari, ei consumă chiar și în zi de sărbătoare tradiționala ciorbă ucraineană. Președintele Uniunii Ucrainenilor din România filiala Tulcea, Dumitru Cernencu ne-a dezvăluit cum se prepară această ciorbă iubită de haholi. El ne-a spus că se folosește foarte mult zarzavat, se adaugă sfeclă și varză, iar la final este acrită cu zeamă de varză și se consumă cu smântână și cu ardei iute, dar și cu pâine făcută acasă, la cuptor.

    Festivalul Bujorului Fantana Mare Tulcea Dumitru Cernencu a precizat că nu lipsesc de pe masa de Crăciun a ucrainenilor sarmelele cu viță, care se servesc cu smântână sau iaurt, iar sarmalele cu varză sunt mâncate cu hrean. Și răcitura este un produs preferat de ucraineni, însă ei nu o consumă cu usturoi, ci cu hrean. La capitolul dulciuri, gospodinele pregătesc plăcinte și cozonac. Tot în ajunul Crăciunului se coc colaci în toate casele și se pregătesc bunătățile pentru masa din ziua de sărbătoare. Pe vremuri era obligatorie respectarea anumitor reguli. Una dintre ele a fost adusă din țara de origine, astfel că pe masa de sub icoană se punea fân, pe care erau aşezaţi colacii şi toate celelalte preparate.

    Colindele ucrainenilor din Dobrogea

    Ucrainenii din Dobrogea nu colindă în Ajun, ci de Crăciun. Ei merg din casă în casă să vestească Nașterea Domnului Isus Hristos.

    Ucraineni Dobrogea Haholii, spre deosebire de rușii lipoveni au mai multe colinde și sunt așteptați de gospodari în ziua de Crăciun să le ureze  bunăstare, sănătate și spor în toate.

    Sărbători binecuvântate!

  • Crăciunul pe stil vechi, la lipovenii și ucrainenii din Dobrogea

    Crăciunul pe stil vechi, la lipovenii și ucrainenii din Dobrogea

    Crăciunul este una dintre cele mai importante sărbători creștine, iar comunitățile de lipoveni și ucraineni se pregătesc să vestească Nașterea Domnului. Dacă armenii o sărbătoresc astăzi, credincioșii de rit vechi, lipovenii sau staroverii cum li se mai zice și cei de stil vechi, ucrainenii ori haholii celebrează Crăciunul pe 7 și 8 ianuarie, după calendarul iulian. Majoritatea rușilor lipoveni este concentrată în regiunea Dobrogea, în special în județul Tulcea, unde se înregistrează peste 16.000 de locuitori care fac parte din această minoritate.

    Crăciunul pe stil vechi, la rușii lipoveni

    Pentru credincioșii staroveri, Crăciunul, sărbătorit în fiecare an pe 7 ianuarie, nu este privit din punct de vedere comercial, așa cum mulți dintre noi îl percepem. Fostul președinte al Comunității Rușilor Lipoveni, Vasile Dolghin, mi-a declarat că la staroveri, aceasta este o sărbătoare austeră, legată de Nașterea Domnului Isus Hristos. Ea este petrecută cu un post mai lejer, când se poate mânca pește până la Sf. Nicolae, apoi se ține un post mai strict. Nimic din spiritul comercial de astăzi al sărbătorilor de iarnă nu are legătură cu modul în care petrec lipovenii de Crăciun.

    Profesorul Vasile Dolghin, care locuiește în Sarichioi,  comunitatea cu cei mulți etnici ruși din România, spune că Biserica creștin-ortodoxă de rit vechi a rămas ancorată la mijlocul secolului al XVII-lea. El mi-a povestit că în copilăria sa, când se tăia porcul de Crăciun, iar cei mici îi ajutau pe părinți, nu gustau nici măcar șorici, deși mirosul era îmbietor. Se respecta cu sfințenie tradiția și toată lumea ținea post.

    Mâncăruri tradiționale lipovenești de Crăciun

    Tot de la profesorul Dolghin am aflat că în Ajunul Crăciunului se face kuteaua, un preparat din grâu fiert amestecat cu miere de albine. De asemenea, gospodinele pregătesc orez fiert cu prune afumate, un colac făcut în casă, biscuiți și bomboane. Toate aceste preparate se duc rudelor apropiate, iar acestea, la rândul lor, le oferă aceleași bucate oaspeților.

    Astăzi, în ajunul Crăciunului, femeile gătesc răcitură cu hrean, nelipsitele pateuri cu măruntaie de porc, coapte la cuptor, cârnații tocați la toporișcă, borșul rusesc cu sfeclă roșie și smântână și în funcție de preferințe, friptură la cuptor sau sarmale, tot cu hrean.

    Preparatele care se regăsesc obligatoriu pe masa de Crăciun a staroverilor sunt plăcinta sau colțunașii cu brânză proaspătă de vaci, pe care ei îi numesc vareniki.

    Colindul rușilor lipoveni

    După liturghia de Crăciun și după masă, niciodată înainte de sărbătoare, rușii staroveri slăvesc nașterea lui Isus Hristos, printr-un singur colind, care este, de fapt, o cântare bisericească. Este un imn religios al lipovenilor pe care îl cîntă colindătorii, cărora ei le spun hristoslavciki.

    Craciunul pe stil vechi, lipoveniEi fredonează ”Se naște Hristos”, “Hristos rajdaetsja”, o cântare preluată din slujba bisericească. Aceasta este o dovadă în plus, spune profesorul Vasile Dolghin, că lipovenii au părăsit Rusia în secolul al XVII-lea, înaintea colindelor de factură ucrainean-catolică.

    Ajunul Crăciunului, la ucrainenii din Dobrogea

    În această seară, ucrainenii sărbătoresc Ajunul Crăciunului și merg cu Vecera la părinți și la toate rudele mai vârstnice. Ghidul de turism Eduard Acsente, care a copilărit la Sfântu Gheorghe, spune că Vecera este o tradiție potrivit căreia, haholii merg cu colaci și cadouri simbolice la neamuri, să își ceară iertare pentru toate greșelile pe care le-au făcut în anul respectiv. Ei le spun gazdelor: „Dobrei vecer, sfatei vecer, preimaite muiu veceru?“, ”Bună seara, sfântă seara, primiți iertarea mea?” Rudele mulțumesc pentru „vecera“ şi îi poftesc la masa de post, de pe care nu lipsesc cucheaua, ozvarul și pirijecichi și astfel le iartă toate greșelile. Cucheaua este o fiertură de grâu, asezonată cu nucă și miere, iar ozvarul este un compot din fructe uscate din care nu lipsesc prunele, care îi dau preparatului un gust ușor afumat. Oaspeții pleacă abia după miezul nopții, pentru ca gazdele să prindă Crăciunul cu musafiri.

    ”În Sf. Gheorghe, Ajunul Crăciunului era o seară sfântă, chiar simțeam că Dumnezeu este între noi. Nu făceam brad, nu aveam această tradiție, dar ne simțeam foarte bine”, își amintește Eduard Acsente.

    Pirijecichi, delicatesele ucrainenilor din Dobrogea

    Pirijecichi sunt niște pâinici tradiționale umplute cu varză călită sau cu cartofi, coapte în cuptor. Eduard Acsente spune că în vremurile în care nu era prohibiție la pescuit sturion, aceste pirijecichi erau umplute cu placenta pe care se formează icrele negre sau cu măduva de la șira spinării sturionului. Aceasta se aduna tot anul și se usca, iar de Crăciun se punea în apă la înmuiat, se fierbea și se toca mărunt. Cu ea, gospodinele făceau pirojki, care erau fantastice. Acum, dacă nu se mai pescuiește sturion, tradiția acestor plăcinte nu mai este păstrată. Eddy își amintește că în Sf Gheorge nu se arunca nimic de la sturion în afară de oase. Gospodinele preparau inclusiv prăjituri din sturion. El afirmă că atunci când era copil, mama lui făcea o plăcintă din ficat de morun, care era extrem de gustoasă.

    Colindele ucrainenilor din Dobrogea

    Haholii din Sfântu Gheorghe nu colindă în Ajun, ci de Crăciun. Ei pleacă din casă în casă să vestească Nașterea Domnului Isus Hristos. ”Colindele ucrainene sunt foarte melodioase și frumoase. Haholii se bucură de colindători și de obiceiurile de sărbători, pentru că iarna, locuitorii din Delta Dunării nu prea au cu ce să se îndeletnicească. Viața cazacilor a fost grea. Ei plecau la luptă, femeile rămâneau acasă și se descurcau singure în condiții grele și își apărau gospodăriile. Și atunci, în sărbători ele găseau toată bucuria.”, a precizat Eddy.

    Sărbători binecuvântate!

  • Ucrainenii din Dobrogea sărbătoresc Sfântul Andrei pe stil vechi

    Ucrainenii din Dobrogea sărbătoresc Sfântul Andrei pe stil vechi

    Noaptea de Sfântul Andrei este magică, iar ucrainenii din Dobrogea o sărbătoresc cu un decalaj de 13 zile față de creștinii-ortodocși. Haholii nu au o biserică specială, ei sunt ortodocși, dar respectă calendarul Iulian. Au ritualuri foarte frumoase și se distrează mult în această noapte din ajunul Sfântului Andrei. Ele sunt legate atât de măritișul fetelor cât și de gonirea spiritelor rele, atât prin folosirea usturoiului, cât și printr-o stare generală de veselie. Sunt obiceiuri păgâne, iar multe dintre ele au dispărut cu timpul. Eduard Acsente, un ucrainean veritabil, ai cărui strămoși s-au stabilit în localitatea Sfântu Gheorghe din anul 1775, dorește să reînvie toate aceste tradiții străvechi.

    Turta, cenușa și vătraiul fac parte din ritualul de gonire a strigoilor

    Fiind postul Crăciunului, în această seară se coace în casele ucrainenilor din frumosul sat Sfântu Gheorghe din Delta Dunării, o turtă de post. Este un fel de colac din aluat de pâine cu zahăr, împodobit foarte frumos cu rahat, bomboane și nelipsitele flori, pe care ucrainencele le iubesc. Această turtă se coace în cuptor și la final arată precum coronițele pe care noi le punem la ușă de Crăciun. Prietenii și vecinii se strâng în casa unuia dintre săteni. Gazda agață turta de tocul ușii și murdărește cu funingine o bucată de material. Toți invitații trebuie să participe la acest joc, ce se lungește până târziu în noapte. Musafirii încalecă pe rînd pe un vătrai (cuciuba la ucraineni), fiind un ritual în cadrul căruia se spun anumite cuvinte. Toți participanții îl fac să râdă, dar cel care este pe vătrai trebuie să rămână serios și să muște din acea turtă agățată de tocul ușii. De obicei nu reușește, chiar dacă încearcă de 5-6 ori și inevitabil râde, moment în care este mâzgălit cu funingine. Se spune că persoanele care râd, sunt posedate și îl aduc în casă pe necurat. De regulă, la finalul jocului, toți sunt murdari de funingine și fac o burtă zdravănă de râs, mi-a povestit Eduard Acsente. Cei care se amuză și nu rămân serioși, au posibilitatea să se căiască după ce sunt mânjiți cu funingine, apoi merg la masă și se distrează. În seara aceasta, este obligatoriu ca ucrainenii să fie bucuroși, pentru a goni răul. Tot în ajunul Sfântului Andrei, ei pun grâu la încolțit și îl stropesc timp de 10 zile cu gura, cu apă neîncepută.

    Fetele nemăritate fac turte cu apă din Dunăre

    Tot în ajunul de Sf Andrei, ucrainencele necăsătorite află cu cine se mărită sau din ce zonă este băiatul. Eduard Acsente spune că, pe vremuri, ele făceau niște turte din făină de mălai. Era un procedeu foarte distractiv pentru domnișoare și îl repetau până când reușeau să facă turtele. Ele luau apă din Dunăre direct cu gura, iar când ajungeau acasă, turnau puțin mălai în gură pentru a prepara turtele chiar în cavitatea bucală. Deoarece nu este un procedeu foarte simplu, iar domnișoarele aveau chef de distracție, ajungeau să facă drumul pînă la Dunăre chiar și de 20 de ori, deoarece râdeau și înghițeau apa sau o scăpau din gură. Fetele făceau un fel de turte (balabuște le spun ucrainenii) și le așezau pe toate pe un băț. Îi dădeau drumul câinelui în curte și îl urmăreau pentru a observa ce turtă mănâncă prima dată. Fata a cărei turtă era mâncată prima de către câine, se mărita în acel an, iar direcția în care se îndrepta apoi animalul arăta zona în care stătea ursitul. Eddy spune că, în proporție de 80% aceste lucruri se potriveau. Oricum, fetele de 17, 18 ani se gândeau deja la măritiș și aveau pe cineva în minte, așa că lucurile se realizau cu puterea gândului.

    Baticul care prevestea căsătoria

    Ucrainencele necăsătorite aveau mai multe metode prin care aflau dacă se căsătoresc sau nu, foarte repede. Tot de la Eduard Acsente am aflat că un alt obicei pe care îl foloseau domnișoarele în ajunul Sfîntului Andrei era cel al vaselor întinse pe masă. Ele puneau diferite lucruri sau obiecte, fiecare în câte un vas, printre care și un batic. Fetele intrau pe rând și alegeau câte un vas. Fata care nimerea vasul în care se afla baticul, se căsătorea în anul următor, iar celelalte mai aveau de așteptat.

    Geamurile și ușile se ung cu usturoi în această seară

    De la Bianca Folescu, reprezentantul Asociației Suvenir din Dobrogea, am aflat că la ucraineni există ritualul de a pune usturoi la geamuri și pe tocurile ușilor, pentru a ține răul la distanță și a fi apărați de spiritele rele. De asemenea, ei tămâiază grajdurile și bat un cui în mijlocul locului în care stau animalele, în care agață un craniu de vită, care se consideră a fi o protecție pentru ele. Haholii cred că în noaptea Sf Andrei spiritele rele vin să ia laptele vacilor și doresc să îndepărteze primejdia prin acest obicei. Bianca mi-a povestit și despre ritualurile și superstițiile creștinilor-ortodocși din Dobrogea cu ocazia sărbătorii de Sf. Andrei, despre care am scris aici.

    Lipovenii nu sărbătoresc într-un fel anume Sfântul Andrei

    Rușii lipoveni nu au tradiții și obiceiuri de Sf. Andrei. Mai mult decât atât, sărbătoarea nu este consemnată în mod deosebit în calendarul Iulian și nu are loc o slujbă specială. În timp ce Biserica, în general, ca instituție a evoluat în permanență și s-a modernizat, Biserica de rit vechi a rămas ancorată la mijlocul secolului al XVII-lea. Fostul președinte al Comunității Rușilor Lipoveni din Sarichioi, Vasile Dolghin, mi-a spus că în religia rușilor lipoveni, nu se pomenește nimic de creștinarea românilor, cu atât mai mult a rușilor, de către Sfântul Andrei, întâiul chemat, fratele apostolului Petru. El spune că aceste lucruri sunt precizate abia în scrierile târzii ale rușilor din secolele al X-lea și al XI-lea. Fostul profesor de limba și literatura română, Vasile Dolghin, apreciază că este îndoielnică legenda Sfântului Andrei în Dobrogea, deoarece creștinismul s-a răspândit în antichitate în orașe mari, nu în sate care au rămas păgâne până târziu. El spune că inclusiv Pestera Sf. Andrei, care atrage mii de vizitatori astăzi, nu-și explică influența în pustietate, ținând cont de numărul locuitorilor de atunci. Profesorul Dolghin consideră că în prezent avem un ”amalgam aiuristic-comercial al globalizării în toată ortodoxia”, ceea ce nu reprezintă un lucru bun pentru religie.