Tag: rezervatia biosferei

  • Delta Dunării – 5 locuri de poveste pe care trebuie să le vizitezi

    Delta Dunării – 5 locuri de poveste pe care trebuie să le vizitezi

    Delta Dunării este atât de spectaculoasă, încât mulți turiști străini care o vizitează plâng când văd spectacolele unice oferite de natură. Este extraordinar să observi de aproape păsările în habitatul lor natural și ai impresia că ești într-un basm, când te plimbi cu barca sau caiacul pe canale, printre nuferii albi și galbeni care decorează rezervația.

    Delta Dunării, un muzeu viu al biodiversității

    Unica deltă din lume declarată rezervație a biosferei, Delta Dunării se întinde pe o suprafață de 580.000 de hectare. Este imposibil să nu te îndrăgostești de acest muzeu viu al biodiversității, care are 30 de tipuri de ecosisteme, 130 de specii de pește și 360 de specii de păsări.

    delta-dunarii-rezervatie-naturala-biorezervatie-pasari
    Pelicani, lebede, egrete, cormorani, pescăruși și multe alte specii vei surprinde în timp ce zboară sau când  își fac siesta.

    nuferi-gabeni-delta-dunariiPentru iubitorii de natură, delta este un adevărat Rai pe pământ. Ei pot admira dansul stolurilor de înaripate, dar și flora care creează peisaje de vis, pe care nici cei mai iscusiți artiști nu le pot reproduce.

    Colonie-pelicani-zbor-delta-dunariiDelta Dunării se află la o intersecție de 5 căi aeriene de migrație a păsărilor, iar anul trecut au poposit pentru prima dată 10 păsări flamingo, în zona Sacalin.

    Sulina, singurul oraș din Rezervația Biosfera Delta Dunării

    Puțini dintre cei care ajung în Delta Dunării știu că Sulina este singurul oraș din interiorul rezervației. În Sulina trăiesc în prezent 14 minorități, însă în vremurile ei de glorie, după anul 1860, se spune că a reușit să strângă între 24 și 32 de nații care au conviețuit în bună-pace și înțelegere.

    Sulina-apus-de-soare-pe-DunareCa așezare, orașul Sulina datează de aproximativ 2700 de ani, dar primele izvoare există din 950, din perioada Împăratului bizantin Constantin Porfirogenet.

    Cimitirul-multietnic-Sulina
    Un obiectiv interesant în Sulina este cimitirul multiconfesional, unde sunt înmormântați foști localnici de 7 confesiuni, din 22 de țări. Cimitirul din Sulina prezintă, practic, istoria tăcută a orașului.

    Obiective-turistice-SulinaDeși este un oraș în care nu s-au făcut investiții, mulți turiști români și străini revin în fiecare vară, pentru că se îndrăgostesc de farmecul locului, de istoria orașului, de mâncarea tradițională și de obiectivele pe care le pot vizita.

    Rasarit-de-soare-pe-plaja-SulinaPlajele din Sulina sunt curate și mai puțin aglomerate decât cele de pe litoralul românesc. Familiile preferă să meargă în vacanță la Sulina, deoarece plaja este foarte lată, cu nisip extrem de fin, iar apa mării nu se adâncește abrupt, fiind sigură pentru copii. Să nu vă mirați dacă vedeți vite pe plajă sau în apa mării, pentru că acolo este habitatul lor, dar sunt pașnice și reprezintă un motiv de amuzament pentru turiști.

    Sulina-oras-turisticSulina este port la Dunăre și la Marea Neagră, iar cei care ajung aici împușcă doi iepuri deodată. Turiștii care aleg Sulina pentru a-și petrece vacanța, au Delta Dunării aproape și pot ajunge repede în Pădurea Letea, singura pădure subtropicală așezată pe dune de nisip marin, deoarece pe locul pe care se află era marea, în urmă cu 6000 de ani.

    Pădurea Letea, povestea nemuritoare din Delta Dunării

    Pădurea Letea, împreună cu Pădurea Caraorman și Delta Dunării, reprezintă al treilea loc din lume ca număr de specii de plante, animale, păsări, insecte, amfibieni, crustacee, reptile, melci și moluște, după Arhipelagul Galapagos și Marea Barieră de Corali, a declarat pentru Discover Dobrogea ghidul de turism Mihai Călin.

    Peste 5500 de specii de plante, animale și păsări există în zonă, astfel că aceasta reprezintă raiul cercetătorilor, al biologilor marini, al botaniștilor și, în general, al iubitorilor de natură.Delta-dunarii-Padurea-LeteaPeste 5500 de specii de plante, animale și păsări există în zonă, astfel că aceasta reprezintă raiul cercetătorilor, al biologilor marini, al botaniștilor și în general, al iubitorilor de natură.

    Padurea Letea Delta DunariiFotografie realizată de ghidul de turism Mihai Călin

    Mulți dintre turiștii care ajung în Pădurea Letea vor să vadă, pe lângă dunele de nisip și copacii seculari, caii sălbatici. În cea mai veche rezervație naturală din România, există aproximativ 2000 de cai sălbăticiți.

    Padurea Letea Delta Dunarii

    Fotografie realizată de ghidul de turism Mihai Călin
    Ei au fost abandonați de localnici în perioada comunistă, fie pentru că nu mai aveau cu ce să îi hrănească, fie după ce a fost declarată ”anemia infecțioasă”, o afecțiune care i-a determinat pe mulți deținători de cai să își abandoneze animalele. Ei s-au înmulțit de-a lungul anilor, iar în prezent se estimează că există între 3000 și 5000 de cai în toată rezervația și aproape 2000 de exemplare în zona Letea.

    Padurea Letea Delta DunariiFotografie realizată de ghidul de turism Mihai Călin

    Indiferent că vorbim despre turiștii români sau străini, toți rămân impresionați de stejarii seculari din Pădurea Letea. Unul dintre ei are peste 780 de ani, alții au 400-500 de ani.

    Padurea Letea Delta Dunarii
    Sunt două trasee pentru turiști: cel cu mașina, mai lung, care merge aproape de localitatea Periprava. Acesta, însă, nu trece efectiv prin pădure, deoarece se merge pe grinduri.

    Carute-in-padurea-LeteaSpectacolul naturii ne este oferit de traseul rustic, cel cu căruța trasă de cai, care îi încântă  pe toți cei care îl aleg. Să nu uităm de lianele care ne dau impresia că ne aflăm în junglă. Ele s-au întins prin toată pădurea și sunt de mai multe feluri: vița de vie sălbatică, liana grecească și curpenul de pădure și pot avea chiar și o lungime de 25 de metri.

    Insula K, insula păsărilor din Delta Dunării

    Insula K este o zonă de habitat natural, un fel de patrie a păsărilor. Ghidul de turism Mihai Călin spune că foarte multe specii cuibăresc acolo și au deja puii mari.

    Insula-K-insula-pasarilorFotografie realizată de ghidul de turism Mihai Călin

    Insula K, este situată la 8 kilometri de orașul Sulina și reprezintă cel mai tânăr pământ din România. Practic, ea este împărțită în două, între România și Ucraina, iar granițele dintre cele două state sunt la o distanță de aproximativ 3 kilometri.

    Insula-K-insula-pasarilorFotografie realizată de Mihai Călin, ghid de turism

    Zeci de specii de păsări cuibăresc pe Insula K. De la Mihai Călin am aflat că este vorba, printre altele, de colonii de pelicani, egrete, sitari de mal și de nisip, piciorongi, ciocîntors, nagâț, prundăraș de țărm, chire de mare și de baltă, călifari, lebede, cormorani, țigănuși, lopătari, stârci, pescăruși cu capul negru, pescăruș pontic, pescăruș mediteranean, asiatic, râzător sau cel cu obrazul alb.

    Insula-K-insula-pasarilorFotografie realizată de Mihai Călin, ghid de turism

    Insula K sau insula păsărilor este un loc spectaculos, o limbă de pământ în apropiere de Sulina, pe care doar păsările au acces. A fost numită Insula K, pentru că, inițial, avea forma literei K, însă acum seamănă cu o paranteză.

    Insula-K-delta-dunarii-SulinaAccesul pe Insula K este interzis, deoarece este importantă protejarea noilor generații de păsări. Habitatul zburătoarelor este amenințat de prezența oamenilor care coboară pe insulă și pun mâna pe ouăle păsărilor și pe puii acestora, motiv pentru care părinții nu îi mai recunosc și îi abandonează.

    Mila 23, satul de lipoveni din inima Deltei Dunării 

    Mila 23 ne oferă imaginea arhaică a unui sat tradițional pescăresc, simplu și fără pretenții, așa cum doar în Delta Dunării mai putem găsi. Mulți români nu au ajuns acolo, dar au auzit despre localitatea în care s-a născut campionul olimpic și mondial Ivan Patzaichin, dar și alți sportivi care au obținut numeroase medalii olimpice la caiac și canoe.

    mila-23-delta-dunarii-sat-pescaresc-case-traditionale-lipovenestiLocalitatea a fost denumită ”Mila 23”, deoarece așa se numea mila marină din zonă, care marca distanța până la brațul vechi Sulina. Satul reprezintă un punct de atracție pentru pescarii care ajung în Delta Dunării. Casele localnicilor sunt tradiționale, realizate din chirpici, văruite cu alb, cu acoperișul din stuf și vopsite cu renumitul albastru lipovenesc, iar la poartă îi așteaptă mândre, bărcile pescărești.

    mila-23-delta-dunarii-barci-pescariMila 23 este un sat din comuna Crișan, județul Tulcea, care are aproximativ 450 de locuitori, majoritatea ruși lipoveni, dar și români și ucraineni.

    mila-23-canale-superbe-pentru-plimbari-cu-caiaculSatul Mila 23 este înconjurat de canale cu pesiaje de basm, dar și de numeroase lacuri, printre care Ligheanca, Lighenețu, Trei Iezere, Bogdaproste, Bazila sau Obretinu Mare, care adăpostesc multe păsări.

    Sfântu Gheorghe, localitatea care și-a păstrat farmecul deltaic

    O altă localitate de pescari din Delta Dunării, cu o frumusețe aparte este Sfântu Gheorghe. Printre casele vechi și tradiționale, multe dintre ele părăsite, au apărut pensiuni, deoarece zona s-a dezvoltat turistic.

    casa-traditionala-sfantu-gheorghe-delta-dunariiUna dintre atracțiile importante de la Sfântu Gheorghe este plaja sălbatică, acoperită cu nisip foarte fin. De aici, turiștii pot observa cum Dunărea se varsă în Marea Neagră, astfel că apa nu este sărată, ca pe litoral, ci mai mult dulce, din cauza cantității mari care se revarsă din fluviu.

    mancare-traditionala-delta-dunarii-la-sfantu-gheorgheTuriștii care ajung la Sfântu Gheorghe, nu au timp să se plictisească. Localnicii din zonă organizează numeroase excursii, iar mâncărurile din pește pe care aceștia le pregătesc sunt pur și simplu delicioase.

    sfantu-gheorghe-delta-dunariiBrațul Sfântu Gheorghe este cel mai vechi dintre cele 3 brațe ale Dunării, iar navigația pe el este de interes local. Cursul său sinuos se desfășoară pe 112 kilometri și transportă 22% din debitul fluviului.

    Motivele pentru care merită vizitată Delta Dunării

    Delta Dunării este un adevărat paradis natural, care adună sute de specii de păsări sălbatice, de plante și pești. Delta reprezintă o importantă atracție pentru turiștii din toată lumea, fiind cea mai mare rezervație de ținuturi umede din Europa și singura rezervație a biosferei din lume.

    delta-dunarii-destinatie-sigura-in-timpul-pandemiei-de-covid-19-anul-2020Primăvara, fotografi din numeroase țări ajung în Delta Dunării să urmărească fenomenul migrației păsărilor din țările calde.

    Delta-Dunarii-migratie-pasariDe asemenea, Delta Dunării le oferă vizitatorilor experiențe culinare deosebite, fiind locul în care peștele se gătește în mii de feluri.

    caras-prajit-peste-traditional-delta-dunariiȘi pentru pescari, delta reprezintă un loc de poveste, în care pasionații de pescuit reușesc să facă niște capuri impresionante, atât la Mila 23, cât și pe canalul Crișan, la Holbina sau în multe alte locuri.

    Pescuit-Delta-Dunarii-ridicare-restrictii-prohibitieCuprinsă între cele trei brațe, Chilia, Sulina și Sfântul Gheorghe, Delta Dunării reprezintă o atracție unică și deosebită pentru turiștii de pe toată planeta. Nu ratați o plimbare cu barca sau cu caiacul, în compania ghidului de turism Ionuț Călin. O astfel de experiență reprezintă o adevărată plăcere, iar toți cei care vizitează minunile din deltă în compania lui Ionuț vor pleca acasă cu un bagaj impresionant de cunoștințe.

    rasarit-soare-delta-dunarii-primavaraÎn ultimii trei ani, de când este promovată de Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, Delta Dunării a devenit preferata turiștilor din România și este foarte probabil ca și în 2021 această destinație să rămână regina turismului din țara noastră, deoarece au început deja să se facă multe rezervări.

    holbina-trei-bibani-delta-dunariiCel mai important însă este faptul că vizitatorii trebuie să conștientizeze că se află într-o rezervație naturală, să aibă grijă de natură și să îi respecte regulile, astfel încât să păstrăm această zonă minunată și pentru generațiile care vor urma.

    Ne poți scrie într-un comentariu, ce ți-a plăcut în mod deosebit în Delta Dunării și ce anume te face să revii în această rezervație de poveste.

  • În Delta Dunării s-a circulat vara aceasta ca în București, nu ca într-o rezervație a biosferei

    În Delta Dunării s-a circulat vara aceasta ca în București, nu ca într-o rezervație a biosferei

    2020 a fost un an în care au ajuns în Delta Dunării mulți turiști care nu au mai fost niciodată în această zonă. Pandemia de Covid-19 i-a determinat pe români să-și redescopere țara, însă unii au ajuns în deltă doar pentru a da check-in în acest loc și nu au respectat natura. Delta Dunării are nevoie de turiști educați, care știu ce înseamnă o rezervație naturală și se bucură de natură, fără să rupă nuferii și să deranjeze păsările.

    Turismul în Delta Dunării nu este despre terase cu mici și bere, este despre natură

    Turiștii care ajung în Delta Dunării trebuie să știe că trebuie să aibă un comportament diferit într-o rezervație a biosferei, față de cel într-un resort de 4 sau 5 stele, de exemplu. Ei nu se pot plimba prin deltă ca pe faleză și să meargă de la o terasă la alta, pentru a consuma mici și bere. Turismul în biorezervație este despre liniște și natură, despre respectul pentru floră și faună.

    delta-dunarii-nuferi-galbeni-flora-deltaica”Clienții sunt foarte diferiți. Unii vin de 12 ani și știu ce trebuie să facă și cum să se comporte într-o rezervație. Anul 2020 a fost însă atipic. Unii turiști au vrut doar să bifeze că au fost și în Delta Dunării, pentru că le-a oferit izolare, dar au venit total nepregătiți.

    Ei sunt, în general, clienții de resorturi de Bulgaria, Grecia sau Turcia, iar așteptările lor au fost similare cu ceea ce găsesc acolo. Unii au pus întrebări de genul: ”Unde găsim o terasă să mâncăm mititei?”.

    Noi avem poze făcute cu drona, tocmai pentru ca turiștii să poată vedea că locul este extrem de izolat. Rămâi uimit când vezi că turiști care vin în deltă te întreabă: ”Unde este candy-barul?”. Am crezut că putem să satisfacem toată plaja aceasta de întrebări, dar românul are o imaginație teribilă”, a declarat pentru Discover Dobrogea, administratorul pensiunii ”Eden” din Crișan, Ileana Vasilief.

    Aproape 50% dintre turiștii din această vară nu au mai fost în deltă

    Mai bine de jumătate dintre turiștii care au ajuns anul acesta în Delta Dunării nu au mai fost niciodată în deltă și nu au citit despre zona în care urmează să meargă.

    ”Mulți dintre turiștii care au ajuns vara aceasta în biorezervație nu și-au setat așteptările pe ceea ce puteau găsi în deltă. Vorbim de turiști cu posibilități financiare mari, obișnuiți cu altfel de turism decât ce putem oferi noi în deltă.

    delta-dunarii-rezervatie-biosferaEi nu știu că noi suntem la o distanță de minim o oră cu barca de orice punct de pe uscat și că nu putem să facem turismul de la mare sau de la munte, unde îți vine distribuitorul la poartă cu orice dorești.

    Delta Dunării nu are logistica necesară, pentru că nu e atât de dezvoltată încât să le rezervi, de exemplu, parcare în Murighiol, în condițiile în care nici proprietarii parcării nu știu câte locuri disponibile au în ziua în care urmează să vină turiștii”, a precizat pentru Discover Dobrogea, Denisa Mocanu, administratorul pensiunii ”Doi Căpitani”.

    Delta Dunării înseamnă natură, tradiții și gastronomie locală

    Este o diferență foarte mare între turiștii care ajung în Delta Dunării pentru a se bucura de natură și cei care se comportă ca pe un bulevard din București și nu respectă mediul. Există vizitatori care vin informați, admiră delta, apreciază tradițiile și gastronomia locală și afirmă că localnicii de aici ”Trăiesc în Paradis”. Alții însă, din fericire nu toți, nu respectă natura. Ei merg cu viteză pe canale, rup nuferii și pescuiesc chiar și peștii mici, care, în mod normal, trebuie aruncați înapoi în apă.

    delta-dunarii-regim-viteza-canale”Turismul deltaic, ca orice altă formă de turism are anumite specificități. Dacă vorbim despre Delta Dunării, o rezervație a biosferei, trebuie să fim atenți la ceea ce înseamnă modul de vizitare și de respectare a naturii.

    Trebuie să conștientizăm că delta în sine presupune o altfel de vizitare. În Delta Dunării nu putem merge nu pe repede înainte. Aici, turismul presupune o vizitare lentă, responsabilă, care să permită cunoașterea deltei în integralitatea ei, pentru a-i permite turistului să afle ce înseamnă natura și o rezervație a biosferei.

    delta-dunarii-pelicaniOaspeții care ajung în Delta Dunării trebuie să înțeleagă că turismul deltaic presupune un alt mod de vizitare, un alt tip de vacanță. Aici, vizitatorii vin informați, se bucură de natură, de tradiții și de gastronomia locală”, a afirmat pentru Discover Dobrogea Cătălin Țibuleac, președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării.

    Mulți turiști vor să facă o ”cură de pește” în Delta Dunării

    Când spui Delta Dunării te gândești la pește, icre, liniște și natură cât vezi cu ochii. Este un loc în care imaginația bucătarilor nu are limite atunci când vine vorba despre gastronomia locală, bazată în special pe produse din pește.

    Peste Delta Dunarii”Mare parte din turiștii care ajung în deltă caută produse tradiționale pe bază de pește. Sunt oameni care, dacă stau 7 zile în deltă, vor să consume toată vacanța numai pește. Ei ar mânca tot timpul borș de pește și storceag sau ciorbă din perișoare de pește.

    Storceag Delta DunariiȘi ciorba tradițională rusească, cu foarte legume și carne de porc sau de vită, pe care localnicii o fac foarte bună, este apreciată de turiști. Saramura este și ea foarte căutată.

    Localnicii spun că saramura tradițională este făcută din biban și din știucă, că are mirosul de fum, pentru că acești pești nu au o carne grasă. Mulți turiști vor însă pește fără oase, iar somnul este singurul de acest fel, din deltă.

    caras-prajit-peste-traditional-delta-dunariiCarasul are succes, pentru că este cel mai dulce pește. Dacă este crestat și prăjit corect, pentru că și aici este un secret, este extraordinar de bun, alături de mămăligă și mujdei.

    Știuca este și ea apreciată, însă anul acesta nu a fost știucă mai deloc în deltă. Sunt turiști care fac o adevărată cură de pește când vin în Delta Dunării, lucru foarte normal, dealtfel. Dar avem și părinți care, când vin în deltă le dau copiilor numai cartofi prăjiți”, a povestit administratorul pensiunii ”Eden” din Crișan, Ileana Vasilief.

    Vizitarea Deltei Dunăriii trebuie să devină o formă distinctă de turism

    Turismul deltaic nu a fost definit niciodată ca o formă de turism distinctă, iar acest lucru ar trebui să se întâmple foarte repede. Și aceasta, pentru că turiștii trebuie să știe exact care sunt regulile de vizitare într-o biorezervație, deoarece anul 2020 ne-a demonstrat că mulți vizitatori nu au venit informați, iar în Delta Dunării s-a circulat ca pe bulevardul Unirii din București.

    delta-dunarii-turism-lent-turism-responsabil”Turismul deltaic trebuie să devină o formă distinctă, care să se alăture turismului montan, a celui de pe litoral sau balneoclimateric. Turismul deltaic are un specific al lui, peste care nu putem trece. El nu presupune o vizitare de masă.

    caiac-in-delta-dunarii-turism-lent-turism-responsabilDelta necesită o vizitare lentă și responsabilă, iar ecoturismul trebuie să reprezinte pilonul principal a ceea ce înseamnă turismul în Delta Dunării, altfel nu vom avea o deltă pe care să o lăsăm moștenire și celor care vin după noi”, a afirmat președintele Asociației Delta Dunării, Cătălin Țibuleac.

    De ce este scumpă o vacanță în Delta Dunării?

    Muți români se plâng de faptul că o vacanță în Delta Dunării este prea scumpă, iar unii spun că nu-și permit luxul de a merge în deltă. Ei nu înțeleg de ce sunt prețurile sunt mai mari în deltă decât la munte sau la mare. Răspunsul la această întrebare l-am aflat de la Ileana Vasilief.

    delta-dunarii”Turiștii trebuie să fie conștienți că în Delta Dunării vor vedea un loc unic și că, la fel ca orice loc unic din toată lumea aceasta, el nu poate să fie gratuit. Când vizitatorii își fac un calcul pentru toată deplasarea în Delta Dunării, ei să se gândească la fel ca la o vacanță în alte țări, pentru care includ transferul, biletul de avion, deplasarea cu taxiuri și orice altceva.

    delta-dunariiPe noi, totul ne costă de 11 ori mai mult în Delta Dunării, de aceea prețurile sunt mai mari. Să vă dau un exemplu simplu. Dacă se strică o piesă de 100 de lei, pe noi ne costă 1100 de lei să aducem pe cineva care să o înlocuiască, spre deosebire de cei care au acces pe uscat. Plus tot ce înseamnă utilitățile și investițiile pe care nimeni nu ni le asigură. Mentenanța clădirilor și a instalațiilor în deltă este de 10 ori mai mare decât pe uscat”, a precizat administratorul pensiunii ”Eden” din Crișan, Ileana Vasilief.

    Vizitele de o zi în Delta Dunării sunt un produs toxic pentru rezervația biosferei

    2020 a venit la pachet cu foarte multe probleme în Delta Dunării, deoarece turismul s-a făcut în mod haotic. Despre redefinirea modului în care poate fi vizitată delta se vorbește de mult timp, însă anul acesta, reprezentanții Asociației Delta Dunării au pus punctul pe i și au atras atenția asupra faptului că trebuie luate măsuri în regim de urgență.

    delta-dunarii”Vreau să transmit un semnal de alarmă, vizavi de produsele turistice toxice pentru Delta Dunării. Mă refer la acele oferte turistice de vizitare a deltei într-o zi.

    Din fericire, tot 2020 ne-a adus la situația în care să nu mai avem 1,5 înnoptări în deltă, ci 3, în medie. Acest lucru înseamnă că turiștii au ales să își petreacă vacanțe mult mai lungi în Delta Dunării.

    delta-dunarii-plimbari-caiacDelta nu poate fi vizitată în 4 ore. Au apărut numeroase oferte și mulți locuitori din România nu știu că acest lucru nu este posibil. O astfel de excursie este toxică. Ne propunem să dezvoltăm o cooperare constantă cu hotelierii din Constanța, pentru a integra în pachetul turistic și o noapte sau două de cazare în deltă. Ce ar fi mai frumos, decât să meargă pe litoral pentru 3-4 nopți, iar ultimele două zile din concediu să le petreacă la o unitate de cazare din Delta Dunării. Asta înseamnă turism responsabil”, a declarat președintele Asociației Delta Dunării, Cătălin Țibuleac.

    delta-dunariiCei care iubesc Delta Dunării și doresc să se reîntoarcă într-un loc curat și primitor, trebuie să se informeze, să știe exact unde vor ajunge și ce pretenții să aibă. Este important să fim responsabili cu mediul înconjurător, să reducem la minimum impactul negativ asupra mediului înconjurător și să contribuim la conservarea patrimoniului natural, astfel încât și copiii sau nepoții noștri să se bucure de rezervația biosferei.