Discover Dobrogea

Tag: Remus Negoi

Cetatea bizantină Vicina de la Păcuiul lui Soare ar putea fi pusă în valoare

Cetatea bizantină care se presupune că ar fi Vicina a fost descoperită în anul 1898 de arheologul Pamfil Polonic. Cercetarea ei a început din anul 1956 și, de-a lungul timpului, cetatea s-a degradat constant. Fortăreața este situată în județul Constanța, la Ostrov, pe insula Păcuiul lui Soare, până la care se ajunge cu barca. Traversezi Dunărea Veche și brațul Ostrov și ajungi la vechea cetate bizantină Vicina, care a fost înghițită de apele Dunării în proporție de 90%. Când a început să fie cercetată de arheologi, aproximativ 25% din fortăreață mai era la suprafață.

Cetatea bizantină Vicina are o poveste veche de peste 1000 de ani

Cetatea bizantină Vicina a fost întemeiată de împăratul Ioan Tzimiskes în anii 971-972, pe o suprafață de 3-5 hectare, ca bază navală și fort de apărare al imperiului. Flota de la Păcuiul lui Soare avea rolul de a împiedica invaziile celor care ar fi venit de la gurile Dunării pentru a ataca orașul Dorostolon, capitala themei bizantine din această zonă a imperiului.

La începutul secolului al XI-lea, cetatea bizantină de la Păcuiul lui Soare și-a pierdut caracterul de bază navală, iar în interiorul ei s-a desfășurat o intensă viețuire, care a durat până în prima jumătate a secolului al XV-lea, în momentul ocupării Dobrogei de către turci, cu o întrerupere în secolul XII.

În cadrul cercetărilor efectuate în 1956 s-a descoperit că porțiunea păstrată din cetatea insulară este mărginită în partea de nord-est de un zid lung de 42 de metri, iar spre sud-est de un alt zid a cărui lungime măsura 240 de metri și avea o înălțime de 5-6 metri.

Cetatea de la Păcuiul lui Soare este în mare parte acoperită de apele Dunării

Situl arheologic este localizat în partea de nord-est a insulei Păcuiul lui Soare, în dreptul dealului Dervent, la granița dintre județele Constanța și Călărași. Insula se află la aproape 12 kilometri de Ostrov și la 9 km de Sucidava sau Pârjoaia cum i se spunea inițial localității.

Poarta și portul cetății sunt acum în pădurea de pe insula Păcuiul lui Soare, însă, când este multă vegetație ele nu pot fi văzute prea ușor. În anul 2017 a fost organizată ultima campanie de cercetare, iar de atunci vegetația a acoperit ruinele cetății.

Doar aproximativ 10% din fosta fortăreață mai poate fi văzută. Ea a fost ruptă și acoperită de apele Dunării.

”Noi când eram mici erau zidurile la suprafață. Ne urcam pe Cetatea bizantină Vicina și ne jucam”, a afirmat un localnic.

”Atunci nu era pădurea crescută pe insulă, erau doar pietrele curate. Cetatea nu a fost niciodată restaurată. Doar în zona portului s-a pus niște ciment, însă nici aceasta nu este o soluție bună, deoarece bizantinii lucrau cu alt liant. Foloseau var cu nisip pentru rosturile de la zid și materialul se petrifica. Zidul de incintă se poate observa mai bine în general toamna, când apele Dunării sunt mai scăzute. Pietrele au fost aduse, cel mai probabil, de pe marginea Lacului Bugeac, de la Oltina și de la Canaraua Fetii, din Băneasa. Erau tăiate acolo și aduse pe Dunăre. Multe pietre din cetate au fost luate de turci, atunci când și-au făcut alte cetăți, dar și localnicii au folosit pietre din zid pentru casele pe care și le-au construit”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Ion Păunescu, administratorul bazei arheologice Vicina – Păcuiul lui Soare.

Senatorul Remus Negoi: ”Cetatea bizantină de la Ostrov trebuie conservată și pusă în valoare, pentru a nu fi distrusă complet”

Insula Păcuiul lui Soare este un loc sălbatic, cu un peisaj spectaculos, în care nu ajung foarte mulți turiști, deoarece este nevoie de transport cu barca. Pe an ce trece, ruinele cetății bizantine sunt tot mai puțin vizibile și acaparate de natură, fie că este vorba despre vegetația care s-a dezvoltat pe insulă, fie de apele Dunării, care au înghițit mare parte a fortăreței.

”Cetatea bizantină Vicina de la Ostrov este un sit important al patrimoniului cultural românesc, însă, din păcate, ar putea să dispară în câțiva ani, dacă nu luăm măsuri. Sunt sigur că nu este posibil să fie schimbat cursul Dunării pentru a scoate la suprafață zidurile cetății, dar, măcar pentru 10% din ce a mai rămas din fortăreață trebuie realizate lucrări de conservare și punere în valoare, deoarece degradarea este permanentă.

Localitatea Ostrov are un potențial foarte mare, însă, din păcate, nu este valorificată cultural și turistic. Acolo ar putea fi amenajat și un muzeu, astfel încât vizitatorii să fie atrași în zonă. La Păcuiul lui Soare, cetatea bizantină trebuie protejată, iar deasupra zidului de incintă poate fi construită o platformă suspendată, pentru a fi amenajat un traseu turistic.

Situl arheologic de la Păcuiul lui Soare este clasat monument istoric de grupă valorică A și se întinde pe o suprafață de aproximativ 1,5-2 hectare.

Voi discuta cu reprezentanții Institutului de Arheologie ”Vasile Pârvan” și cu cei ai Consiliului Județean Constanța și le asigur tot sprijinul necesar, astfel încât să realizeze un proiect și să obțină fonduri europene pentru conservarea și punerea în valoare a fortăreței bizantine.

Păcuiul lui Soare este un loc minunat din Dobrogea, o insulă pe care sunt plaje cu nisip fin și vegetație, însă trebuie asigurat un turism civilizat în zonă, cu platforme de circulație, pentru a nu fi afectate ruinele cetății bizantine”, a declarat pentru Discover Dobrogea, vicepreședintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, senatorul Remus Negoi.

Prima cetate pe insula Păcuiul lui Soare a fost construită de romani

Insula Păcuiul lui Soare, prin poziționarea sa în dreptul văii Bugeacului a fost folosită prima dată de romani, care au construit acolo o cetate. Astfel, ei aveau posibilitatea să controleze firul Dunării și să domine una dintre cele mai bune rute de intrare în Dobrogea de Sud, valea Bugeacului.

Arheologul Petre Diaconu a realizat numeroase campanii de cercetare la cetatea bizantină de la Ostrov.

”Cele mai vechi urme arheologice identificate sunt reprezentate de resturile unui zid din piatră, care au apărut la adâncimea de 1,70 m față de nivelul actual al solului. Zidul, făcut din blocuri de piatră paralelipipedice, bine fasonate, are o grosime de 2,10 m.

Arheologii au descoperit în depunerile ce cuprind dărâmăturile incintei, material ceramic, fragmente din țigle și de cărămizi, toate de factură romană, care poate fi datată în sec. III-IV e.n.

Ruinele cetății romane au fost acoperite de un strat de inundație datorat revărsării apelor Dunării, gros de un metru”, scria arheologul Petre Diaconu.

Bizantinii au construit a doua cetate pe insula Păcuiul lui Soare

În secolul X, bizantinii, care în vara anului 971 au pus stăpânire pe regiunile de la Dunărea de Jos și-au organizat o unitate administrativ-teritorială în zonă. Ei au construit o altă cetate la Păcuiul lui Soare, al cărei zid de incintă avea o grosime de 4,20 m și înălțimea de aproximativ 3,45 m.

”Bizantinii au zidit peste ruinele vechii cetăți romane o altă cetate, înăuntrul căreia s-a desfășurat și o puternică viață economică.

Construirea aici a unei cetăți din piatră, în secolul X, în mod necesar era legată de apărarea liniei dunărene de către flota bizantină. Nu este exclus ca cetatea de la Păcuiul lui Soare, servind ca bază navală, să fie strâns legată de apărarea directă a Durostorului bizantin, capitala katepanatului Paradunavon.

Zidul se sprijină de o parte și de alta a fețelor sale pe câte două rânduri de praguri și este alcătuit din blocuri fasonate de dimensiuni variabile, legate puternic cu mortar special, intercalat de obicei în straturi groase. Soclul de fundație este așezat pe pari de stejar înfipți în pământ. O asemenea tehnică de construcție a fost necesară deoarece solul nisipos la această adâncime era destul de instabil.

Paralel cu aceasta, înăuntrul zidurilor cetății, în sec. X-XII, s-a desfășurat și o intensă viețuire. S-au găsit numeroase fragmente ceramice, de la oale și amfore, la farfurii și străchini smălțuite, cărămidă, monede de bronz, dintre care una din prima jumătate a sec. XI.

Încetarea viețuirii în sec. XII din motive pe care nu le-am putut stabili încă, coincide cu ruinarea, în bună măsură, a zidului de incintă.

A doua jumătate a sec. XIV și începutul sec. XV sunt mult mai bine documentate. În capătul de nord-vest al secțiunii au fost dezvelite resturile unui colț de locuință din această epocă, pe podeaua căreia s-au găsit câteva fragmente de vase și un clopoțel de bronz, dar și 14 morminte ce aparțin unui cimitir creștin.

Începând cu prima jumătate a sec. XV încetează orice urmă de viețuire înăuntrul vechilor ziduri din epoca bizantină. Acestea, atât cât mai rămăseseră în picioare, au fost demantelate într-o mare măsură, în mod organizat, pe toată lungimea lor, în sec. al XIX-lea, probabil de către turci” scria arheologul Petre Diaconu denumit și părintele arheologiei din România.

Cetatea de la Ostrov este, cel mai probabil, Cetatea Vicina

Arheologul Petre Diaconu susține și argumentează ideea potrivit căreia, cetatea bizantină de la Păcuiul lui Soare se numește Vicina. De-a lungul timpului, istoricii au emis mai multe ipoteze privind localizarea cetății Vicina, însă niciuna nu a fost dovedită științific.

”Cea mai veche ştire despre Vicina se păstrează în ”Alexiada” Annei Comnea, din anul 1943, dar nu preciza unde este localizat orașul.

Câțiva istorici au pledat pentru existența unei localități cu numele Vicina sau Ditzina, în regiunile răsăritene ale Pontului. Încercările de a vedea în localitatea Laviza (Viza) de la gura râului Kamea o a doua Vicina (Ditzina) balcanică nu se întemeiază pe vreo dovadă istorică.

Ultimele menţiuni despre Vicina datează din prima jumătate a secolului al XV-lea. Din cercetarea izvoarelor literare rezultă că Vicina era un oraş dunărean şi că maxima ei perioadă de dezvoltare se plasează în a doua jumătate a veacului al XIII-lea şi în primele 2-3 decade ale veacului următor. În aceste vremuri, Vicina a fost cel mai important centru comercial de la Dunărea de jos, până în prima jumătate a secolului al XV-lea, când își încetează existența.

Încercând să localizeze Vicina, unii istorici au identificat-o cu vechiul Măcin. Nicolae Iorga plasa oraşul undeva “între Isaccea şi Tulcea”, iar Constantin Brătescu socotea că ar fi putut exista acolo unde se află, în prezent, satul Niculiţel. Alți istorici au propus identificarea Vicinei cu Isaccea sau pe ostrovul dunărean din fața localității Isaccea, ori că s-ar fi aflat pe locul Mahmudiei”, scrie arheologul Petre Diaconu.

Istoricul Petre Diaconu a identificat cetatea Vicina pe insula Păcuiul lui Soare, încă din 1957 și a susținut că există o perfectă concordanță cronologică între etapele de dezvoltare ale cetății Vicina și cele ale așezării de pe insula de la Ostrov, lucru care nu poate fi susținut în cazul celorlalte propuneri.

Cetatea bizantină Vicina sau Cetatea scufundată de pe insula Păcuiul lui Soare este un sit arheologic important, care, pe de o parte, trebuie să fie mai bine promovat și pus în valoare, dar, pe de altă parte este nevoie să fie conservat și amenajat, astfel încât să nu se degradeze mai mult decât până acum.

October 29, 2021
Ansamblul rupestru de la Murfatlar intră în atenția Comisiei UNESCO

Ansamblul rupestru de la Murfatlar va intra în atenția Comisiei UNESCO din Parlamentul României și se dorește includerea monumentului în Patrimoniul Mondial. Din 1991 situl a fost inclus pe lista indicativă UNESCO, însă de atunci au eșuat toate măsurile pentru conservarea și consolidarea acestui obiectiv, care ar putea deveni cea mai importantă atracție turistică din județul Constanța. Vestea bună este că, pentru prima oară în istoria post-decembristă s-au alocat 500.000 de euro pentru un proiect de conservare, protejare și punere în valoare a Ansamblului rupestru de la Murfatlar, iar ulterior va fi realizat și un plan, mult mai costisitor, pentru execuția lucrărilor.

Ansamblul rupestru de la Murfatlar cuprinde biserici și chilii sculptate în cretă

Bisericile din cretă situate la baza dealurilor din Murfatlar sunt impresionante, însă ele nu au putut fi vizitate niciodată de publicul larg. Ansamblul Rupestru de la Murfatlar, un labirint cu biserici vechi și chilii sculptate în cretă a fost descoperit întâmplător, în urmă cu 64 de ani, în timpul unor lucrări de extindere a zonelor de exploatare a cretei lângă cariera antică de la Murfatlar.

”Estimarea perioadei în care s-au întemeiat așezările s-a făcut pe baza unei scrieri din naosul bisericii B4, unde era inscripționat ”leat 6500”, respectiv anul 992. Ele nu au funcționat în același timp, dar au fost locuite atât de călugări, cât și de persoanele care lucrau în acea vreme la carieră.

Arheologii au solicitat oprirea exploatării în zonă și în cadrul cercetărilor au descoperit mai multe chilii, locuințe și galerii,toate săpate în pereții din cretă.

Săpăturile la ansamblul rupestru de la Murfatlar s-au desfășurat până în anul 1962, fiind realizate în acest timp, 5 campanii de cercetare. În cadrul acestora, au început să fie restaurate anumite părți din complexul rupestru și s-au luat măsuri pentru izolarea sitului arheologic de restul carierei.

Lucrările de consolidare și conservare au fost întrerupte în 1962, din cauza lipsei de fonduri”, a declarat pentru Discover Dobrogea, dr. în istorie Gabriel Custurea, din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Senatorul Remus Negoi: ”Ansamblul Rupestru de la Murfatlar ar putea intra în Patrimoniul UNESCO”

Monumentul arheologic de la Murfatlar are o valoare inestimabilă, atât datorită unicității și vechimii sale, dar și a inscripțiilor cu caractere gotice, germanice, grecești și slavone din interior, care atestă prezența creștinismului și a unei vieți monahale autentice pe pământurile Dobrogei, încă de la sfârșitul secolului X.

”Demararea proiectului de conservare, protejare și punere în valoare a monumentului de la Murfatlar este un lucru extraordinar. Mai departe, însă, îmi doresc să intre de pe lista indicativă, în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Criteriile cele mai importante pentru a se întâmpla acest lucru sunt unicitatea și punerea sitului în valoare. Deși Ansamblul Rupestru de la Murfatlar este foarte fragil și, probabil, nu va putea intra niciodată în circuitul turistic pentru a fi vizitat, totuși există mai multe opțiuni pentru ca el să fie văzut și protejat.

Protecția monumentului istoric poate fi realizată din sticlă, astfel încât el să fie admirat de către vizitatori, iar alături, există posibilitatea realizării unui muzeu, cu replici ale bisericuțelor și chiliilor sculptate în cretă.

Am discutat deja cu președintele Comisiei UNESCO din Camerele Reunite ale Parlamentului și i-am propus să facem o dezbatere foarte largă despre Ansamblul Rupestru de la Murfatlar, dar și despre celelalte obiectivele din Dobrogea aflate pe lista indicativă, inclusiv cetățile de pe linia Limes, până pe 16 noiembrie, când marcăm 65 de ani de UNESCO.

Parlamentarii trebuie să înțeleagă specificitatea acestui loc și faptul că Ansamblul rupestru de la Murfatlar, care este unic, motiv pentru care este și pe lista indicativă UNESCO, este foarte fragil. Inclusiv intervențiile pentru consolidarea malului de cretă au fost făcute pentru a prezerva întregul sit.

Există disponibilitate și interes din partea Consiliului Județean Constanța, a Primăriei Murfatlar, dar și a Comisiei UNESCO, pentru punerea în valoare a acestui monument și fac toate demersurile să fie inclus în Patrimoniul Mondial”, a declarat pentru Discover Dobrogea, senatorul Remus Negoi, vicepreședinte în Comisia Camerelor reunite ale Parlamentului în relația cu UNESCO.

Pentru salvarea bisericilor din cretă de la Murfatlar, politicienii își unesc forțele

De-a lungul anilor au fost multe încercări pentru punerea în valoare a Ansamblului Rupestru de la Murfatlar, însă niciuna nu a fost finalizată. Acum însă, pentru prima oară după 1990, au fost obținute fonduri pentru începerea lucrărilor de punere în valoare a monumentului.

Politicienii din Constanța au decis că este bine să își unească forțele pentru a realiza în echipă acest proiect care va atrage mulți turiști în județ.

”Important este că s-a dat jumătate de milion de euro pentru acest obiectiv, ceea ce reprezintă un început. La fel de important este că se poate construi o clădire, un muzeu care să pună în valoare monumentul. Părerea mea este că dacă s-au obținut banii aceștia pentru proiectare va fi un punctaj în plus când vor fi solicitate fonduri pentru finanțarea realizării lucrărilor.

Noi facem acum documentația tehnică și ulterior se va face investiția pentru conservarea sitului și punerea lui în valoare. Abia după ce vor fi terminate lucrările și monumentul va putea fi vizitat, într-un fel sau altul, o să poată fi inclus pe lista UNESCO.

Crucea malteză de la Ansamblul Rupestru am pus-o și în stema orașului. Ea este reprezentativă, se află pe inscripțiile de la Bisericile din cretă de pe teritoriul orașului nostru și are o vechime de peste 1000 de ani.

Există însă și multe nereguli. La un kilometru de Ansamblul Rupestru este un poligon de tragere care nu mai este folosit în acest scop, pentru că la 500 de metri trece autostrada. Acest teren de 225 de hectare este folosit pentru distrugere de muniții.

În oraș, geamurile locuințelor se mișcă de la vibrații și am făcut nenumărate adrese. Am înregistrări în care se vede că se încarcă tehnică militară de 80 de tone, iar vibrațiile sunt atât de mari, încât la Ansamblul Rupestru s-au prăbușit câteva galerii. Din 2008 încerc să opresc funcționarea acestui poligon, care îi deranjează pe localnici.

Ansamblul Rupestru de la Murfatlar poate fi cea mai importantă atracție turistică din județul Constanța, datorită vechimii și a unicității sale și merită să fie pus în valoare”, a declarat pentru Discover Dobrogea, primarul orașului Murfatlar, George Cojocaru.

Pe 6 septembrie, reprezentanții Consiliului Județean Constanța au semnat contractul de proiectare pentru conservarea, protejarea și punerea în valoare a Ansamblului Rupestru de la Murfatlar.

Contractul vizează proiectarea la fazele SF/DALI și Proiect Tehnic și este în valoare de 2.300.000 de lei fără TVA, suma fiind finanțată prin fonduri europene prin Programul Operațional Asistență Tehnică 5D.

Execuția lucrărilor este estimată la 15 milioane de Euro și ar urma să fie finanțată prin Programul Operațional Regional 2021- 2027.

Proiectul vizează conservarea și restaurarea monumentului istoric, stabilizarea versantului, captarea și dirijarea apelor freatice, realizarea unor acoperiri de protecție cu menținerea sau eliminarea structurii din beton construită în anii ’70, dar și realizarea unor circuite de vizitare, amenajări peisagistice și a unui muzeu de sit, un centru de primire a vizitatorilor, în care vor fi organizate și expoziții.

September 18, 2021
Cetatea Capidava, fortăreața cu o istorie fabuloasă, va reintra în circuitul turistic

Cetatea Capidava, monument istoric de categoria A, este una dintre cele mai reprezentative fortărețe de la frontiera Dunării de Jos. Castrul roman a fost reabilitat și va intra în circuitul turistic, din data de 15 iunie 2021. Cetatea Capidava face parte dintre cele 24 de situri arheologice din Dobrogea, identificate în cadrul proiectului ”Limes, frontierele Imperiului Roman”, care vor fi înscrise anul acesta pe lista indicativă UNESCO.

Cetatea Capidava, fortăreață importantă în sistemul roman de apărare

Cetatea Capidava a ocupat un loc important în sistemul defensiv al Imperiului Roman. Fortificația a fost construită de soldații din Legiunea V Macedonica și Legiunea XI Claudia, în timpul Împăratului Traian, la începutul secolului al II-lea. În același timp au fost ridicate alte fortărețe și castre, care au format vechea graniță a Imperiului Roman de pe Dunăre, cunoscută sub denumirea de limes dunărean.

Locul ales pentru construirea cetății avea o importanță strategică și oferea o vizibilitate foarte bună, pe o zonă largă de supraveghere. Situată pe un masiv stâncos, pe malul drept al Dunării, între Hârșova și Cernavodă, fortificația are forma unui patrulater, cu ziduri de peste 2 metri grosime și aproximativ 6 metri înălțime. Castrul avea cel puțin 9 turnuri de peste 10 metri, o poartă de doi metri și jumătate lățime și o ieșire strategică în zona turnului dinspre Dunăre, unde exista portul.

Cetatea Capidava va reintra în circuitul turistic

Lucrările de conservare, restaurare și punere în valoare de la Cetatea Capidava s-au încheiat, iar de la jumătatea lunii iunie turiștii și localnicii vor putea vizita din nou castrul roman.

”Începând cu 15 iunie Consiliul Județean Constanța va redeschide Cetatea Capidava pentru vizitare. Momentan, conducerea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța se ocupă cu amenajarea sitului și vor fi amplasate indicatoare de ghidare cu informații pentru turiști.

În momentul în care vom avea toate dotările va avea loc și o inaugurare oficială a sitului Capidava. Sper ca în această vară, totul să fie gata”, a declarat pentru Discover Dobrogea, vicepreședintele Consilului Județean Constanța, Petre Enciu.

Capidava, cetatea de la cotitura Dunării

Înainte să fie identificată și cercetată fortificația, la Capidava exista o exploatare de piatră a unor antreprenori din Brăila, care au dinamitat toată zona. Aproximativ un sfert din cetate este pierdută pentru totdeauna, din această cauză.

Cetatea a fost descoperită la sfârșitul sec al XIX-lea, de către primii exploratori științifici ai Dobrogei, Marin Ionescu-Dobrogianu și Grigore Tocilescu și a fost identificată de Vasile Pârvan. Ei au semnalat fortificația și au adunat antichități din zonă și atunci s-a dispus stoparea dinamitărilor. Denumirea fortificației este getică și se traduce prin “cetatea de la cotitură”. În zona castrului, Dunărea face o cotitură și, cel mai probabil, de aceea se numește astfel.

”Proveniența denumirii localității este de origine getică și înseamnă ”cetatea de la cotitură”, însă noi nu avem până acum documentată o așezare getică în zonă.

Există câteva dovezi arheologice privind o locuire preromană în acest loc important din punct de vedere strategic pentru contactele dintre geții din Dobrogea și cei din Câmpia Română.

În general, romanii păstrau toponimia după ce făceau cuceriri, iar numele Capidava, este folosit și astăzi. În perioada romano-bizantină, castrul apare menționat și cu denumirea Capidana, iar istoria modernă amintește că localitatea, în perioada de dominație turcească a Dobrogei a fost cunoscută sub numele de Capuchioi și Kale-köy, care înseamnă ”satul cetății”, a declarat pentru Discover Dobrogea, muzeograful Tiberiu Potârniche de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Cetatea Capidava, un centru exclusiv militar

Cetatea Capidava a funcționat ca un centru militar timp de câteva secole. Ea a fost părăsită de romani pe la începutul secolului al VII-lea.

”Cercetările arheologice au oferit date și despre perioada de început a cetății, din timpul împăratului Traian. Din acea perioadă sunt conservate o parte a porții castrului inițial și câteva dintre barăcile incipiente, care au fost construite aici de militarii care au început să supravegheze zona.

Faptul că găsim obiecte în teren, într-o poziție firească, de abandon sau de distrugere, care nu au fost lucrate și produse aici, ci aduse, ne oferă dovezi suficiente pentru a proba comerțul, căile comerciale, modul în care funcționa axa imperială de aprovizionare, Annona militaris, practic, rația militară care era trimisă din centrul imperiului, pentru soldații de aici”, a declarat pentru Discover Dobrogea, muzeograful Tiberiu Potârniche din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

La Capidava, arheologii au descoperit, printre altele, o bazilică și peste 1000 de bordeie

În zona de nord a castrului este amplasat un turn masiv, rectacngular, de ”artilerie”, care are și o ieșire de urgență numită ”poterna”. Aceasta era folosită în mod strategic, în situația în care erau sub asediu și trebuia să își trimită ștafetele către fortificațiile din nordul Dobrogei.

”Cetatea este eminamente militară, lucru dovedit chiar de arhitectura ei. În fază incipientă au fost, cu siguranță, doar militari în cetate, iar apoi au stat și familii.

Castrul are aproximativ un hectar și există inclusiv o incintă medievală, aflată parțial în cercetare, care înregistrează o diferență de nivel către sud.

În apropierea turnului numărul 1, pe latura de nord a castrului era o zonă de locuire, în capătul căreia se află singura bazilică descoperită până acum în Cetatea Capidava.

O parte a podelei a fost refăcută, așa cum a fost descoperită în timpul cercetărilor din anii 70-80, iar dalele existente acum imită pavajul din cărămidă pe care l-a avut basilica. Lăcașul de cult era de dimensiuni mici, dar avea o criptă (loculus), în care era suficient spațiu pentru două cutii în care se puteau depune moaște.

În Cetatea Capidava au fost descoperite peste 1000 de bordeie, din ultimele niveluri de ocupație ale fortificației, iar unele dintre ele sunt plasate în exteriorul incintei. Ele erau de dimensiuni reduse, dar aveau o vatră sau un cuptor și o capacitate de 3 până la 6 persoane.

Ele au apărut în jurul anului 1000, când împăratul Ioan Tzimiskes a preluat controlul asupra frontierei dunărene. Atunci, zona a fost locuită de ţărani grăniceri numiți stratioţi, care, în schimbul serviciului militar erau scutiți de plata impozitelor și aveau dreptul de rezidență aici, astfel că au apărut și foarte multe bordeie.

Imperiul avea nevoie de prezență și control la Dunăre. Strategia s-a schimbat, rolul infanteriei fiind diminuat în favoarea efectivelor de cavalerie, pentru a contracara raidurile migratoare”, am aflat de la muzeograful Tiberiu Potârniche.

Cercetările continuă la Cetatea Capidava

În cadrul cercetărilor, care se fac din anul 1924 și nu se vor termina prea curând, au fost descoperite foarte multe obiecte, care îi ajută pe cercetători să dovedească și să documenteze informațiile pe care le avem din izvoarele antice.

În timpul cercetărior au fost găsite multe monede, inscripții, amfore în care erau depozitate grâne și semințe, dar și obiecte de bucătărie, de uz personal, obiecte de podoabă, de toaletă, piepteni și catarame.

Am găsit chiar și piese de joc, din secolul IV. Este un joc roman de strategie numit ”Ludus Latrunculorum”, un joc de tablă, pe care militarii îl jucau fie în perioada de repaus la terme sau chiar în baraca în care se odihneau timpul liber.

Am descoperit și o groapă de dimensiuni mari, un puț săpat în stâncă naturală pe care n-am reușit să îl epuizăm, dar vom continua cercetările. Edificiul este încă în cercetare, iar ipotezele actuale sunt multiple. Există posibilitatea, fie a unui puț strategic de apă sau chiar a unui edificiu de cult amenajat subteran.

Arcul din cărămidă care era zidit de la început demonstrează că cei care l-au construit știau de groapa respectivă. Este un arc de descărcare, care are rolul de a prelua greutatea clădirii și lonjează de o parte și de alta a gropii.

De asemenea, au fost descoperite și 5 vase de provizii (chiupuri sau dolia), în care erau depozitate cereale și semințe, iar unul dintre ele este intact.

Acesta ar putea fi expusă în muzeul sitului arheologic, în cadrul Centrului de informare”, am aflat de la muzeograful Tiberiu Potârniche.

Pe Via Principalis există un fragment de poartă din vremea lui Traian

Odată intrați pe poarta sudică a cetății pășim pe Via Principalis, delimitată de câte un trotuar, astăzi, parțial restaurat.

”În turnul numărul 7 poate fi văzut un fragment de poartă din perioada castrului edificat sub Împăratul Traian. O parte din aceasta se află sub zidurile actuale, pentru că extinderile ulterioare ale cetății au înglobat această fază inițială. Totuși, astăzi, se mai păstrează piatra originală. Acolo era și un turn ofensiv de mici dimensiuni.

El este de tip ”Matrioska”, adică turn în turn, în turn, în turn. Sunt 4 turnuri în faze diferite, pentru că s-au tot extins. Completările actuale survenite în cadrul proiectului recent restaurat au fost marcate cu rostuială roșie, pentru a departaja cu ușurință în ochii vizitatorilor, intervențiile moderne adăugate zidurilor originale.

La poarta principală erau atât clăridirile militare, cât și cele economice. În partea opusă exista basilica, un centru ecleziastic, cetatea fiind atestată ca un important centru episcopal la acea vreme.

Cea mai mare clădire cunoscută până astăzi este corpul de gardă, o clădire dreptunghiulară de dimensiuni însemnate, ce păstrează încă pilele pătrate și un portic regăsit astăzi doar la nivel de fundație”, a afirmat muzeograful Tiberiu Potârniche.

Portul de la Capidava a fost construit în secolul II

Fiind poziționată pe malul Dunării, Cetatea Capidava a avut și un port, care a fost construit în perioada romană timpurie.

Portul Capidava a fost ridicat, cel mai probabil la începutul secolului al II-lea, fiind amenajat în terase, spre Dunăre. Structura lui este impresionantă, fiind cioplit în piatră adusă de la carierele din zonă, motiv pentru care el nu s-a degradat complet.

Termele de la Cetatea Capidava au fost construite în secolul al II-lea

În incinta Cetății Capidava a fost descoperită și o instalație termală, realizată în secolele II-III, cu detașamente din Legiunile V Macedonica și XI Claudia.

”Edificiul termal folosit de militari a fost descoperit în anii 80. Avem documentate ștampilele acestor unități, în țiglele și cărămizile utilizate. Sunt cunoscute până acum, bazinele cu apă caldă, bazinul cu apă rece și două focare. Pot fi observați și stâlpii de cărămidă care susțineau podeaua, iar dedesubt circula aerul cald ce încălzea bazinul.

Cu siguranță trebuie să mai fi existat și alte încăperi, dar nu au rezistat în timp. Este o zonă de alunecare și a fost perforată ulterior de necropola ale cărei morminte datează din sec. X-XI, existând și câteva înmormântări mai timpurii databile în secolul al VI-lea p.Chr.

Tot platoul acesta, inclusiv locul în care s-a executat fundația Centrului de informare a fost cercetat, fiind descoperite peste 200 de morminte și complexe din perioada medieval-timpurie, perioada bizantină și romană târzie”, am aflat de la muzeograful Tiberiu Potârniche.

Cetatea Capidava ar putea fi inclusă în Patrimoniul UNESCO

Cetatea Capidava se află, alături de alte 23 de situri arheologice din Dobrogea, pe lista indicativă UNESCO și ar putea intra în Patrimoniul Mondial.

”Lăsând deoparte controversele care au planat asupra reabilitării Cetății Capidava, punerea ei în valoare un exemplu de bune practici. Principiile UNESCO, cele de unicitate și de accesibilitate sunt îndeplinite. În plus, toate aceste monumente istorice trebuie să fie și obiective turistice, pentru că ne face plăcere să le vizităm, să respirăm istorie din ele.

Ne dorim ca și celelalte cetăți din lanțul de apărare roman de-a lungul Dunării să intre în circuitul turistic, măcar din punct de vedere al marcajelor și al minimei întrețineri. Este important ca ele să fie puse în valoare și promovate, deoarece fac parte din istorie.

2021 este an aniversar, pentru că se împlinesc 65 de ani de la înființarea UNESCO, iar Comisia reunită UNESCO din Parlamentul României organizează mai multe evenimente și dezbateri zilele acestea.

O parte a comisiei s-a reunit la Crișan, iar o parte din dezbatere este despre Delta Dunării, primul sit natural din România înscris, din anul 1991, pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO și singurul din Dobrogea.

Se va mai discuta și despre alte cetăți de pe linia Limes, dar și despre arheologia subacvatică, pentru că este un subiect destul de sensibil în această perioadă, pentru că trebuie reglementată situația.

În prezent este blocată activitatea arheologilor subacvatici și a cercetătorilor științifici subacvatici și trebuie să găsim o modalitate prin care să deblocăm situația. S-a tot discutat în Comisia de Apărare, în Guvern despre soluțiile care trebuie găsite și sper să se ajungă în cel mai scurt timp la o rezolvare convenabilă pentru toate părțile”, a declarat pentru Discover Dobrogea, vicepreședintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, senatorul Remus Negoi.

May 19, 2021
O Românie fără hoție, promisiunea USR PLUS care îi scoate pe români la vot

O Românie fără hoție este visul multor oameni, dar în același timp este un ideal care pe unii îi sperie. Corupția din România ultimilor 30 ani a făcut nenumărate victime și ne-a gonit copiii din țară, pentru un dram de trai decent. După 30 de ani, USR PLUS ne arată luminița de la capătul tunelului: promisiunea de a trăi într-o Românie fără hoție, în care accentul va fi pus pe populație, nu pe politicieni.

O Românie fără hoție, proiectul care va elimina corupția din țară

Oameni bolnavi, umiliți și puși pe drumuri, copii care abandonează școala din cauza sărăciei, lipsa de sprijin pentru mediul de afaceri, sate întregi depopulate, o țară cu prea puține autostrăzi și cu o infrastructură precară, aceasta este imaginea României în anul 2020.

”Unul dintre motivele principale pentru care noi am fost determinați să intrăm în politică, este pentru că dorim să schimbăm ceva în țara noastră, deoarece vedem că în toate domeniile că se întâmplă lucruri nefirești.

Atâta vreme cât de 30 de ani asistăm la degradarea României, ne dorim foarte tare, inclusiv prin implicarea noastră și prin programul cu care venim la guvernare, să eliminăm acest flagel, acest cancer al societății românești, hoția.

Și nu ne referim numai la acel furt al banului public, vorbim și de furtul viitorului copiilor noștri, prin modul în care țara a fost condusă până acum, ne referim la exodul românilor în afara țării și la dezinteresul politicienilor de a-i atrage înapoi în țară pe acești oameni care au plecat pentru un trai mai bun și o viață mai demnă.

Cauza pentru care toate acestea au fost posibile este hoția, pe care vrem să o oprim”, a declarat pentru Discover Dobrogea, candidatul Alianței USR PLUS Constanța pentru Senatul României, Remus Negoi.

USR PLUS promite schimbarea la față a României și ne cheamă la vot pe 6 decembrie

”Miza acestor alegeri parlamentare este foarte importantă, pentru că este timpul ca românii să trăiască bine în țara lor. Pentru ca acest lucru să se întâmple, este nevoie ca ei să meargă pe 6 decembrie la vot, astfel încât să nu mai ieșim în stradă să protestăm, să ne consumăm timpul și energia pentru drepturile noastre.

Faptul că mulți oameni nu și-au exercitat dreptul la vot, a făcut ca perioada 2016-2019 să fie una dintre cele mai negre din istoria post-decembristă.

Alianța USR PLUS nu s-a aflat până acum la guvernare, dar își dorește implementarea normalității în politica românească. Acest lucru ar trebui să ne dea un credit în fața alegătorilor, astfel încât aceștia să ne voteze pentru a le putea demonstra ce putem face.

Cu alte cuvinte, noi avem o mare responsabilitate și o dorință uriașă de schimbare. Vrem ca românii să trăiască bine în țara lor, iar acest lucru se va întâmpla când vom ajunge în Parlamentul și în Guvernul României, deoarece, din opoziție nu putem stopa hoția din România, hoție care ne-a sărăcit populația și țara ani de-a rândul.

Dorim să obținem cât mai multe voturi. Vrem ca românii să ne ofere creditul și încrederea prin votul din 6 decembrie, astfel încât, peste 4 ani, asumându-ne aceste responsabilități, să arătăm că am vrut și am putut să facem, să schimbăm România în bine”, a afirmat candidatul Alianței USR PLUS Constanța pentru Senatul României, Remus Negoi.

40 de angajamente USR PLUS pentru o Românie decentă

”Alianța USR PLUS vine cu 40 de angajamente, care fac trimitere la bunul simț și la o Românie decentă. Încercăm, cu soluții foarte simple, să rezolvăm problemele care s-au acumulat de 30 de ani în România.

Una dintre măsurile cele mai importante pe care trebuie să le luăm este stoparea risipirii banului public.

Voi susține o legislație care să permită confiscarea averilor extinse ale celor condamnați pentru fapte de corupție, eliminarea pensiilor speciale și egalitatea tuturor românilor în materie de pensii, dar și eliminarea privilegiilor parlamentarilor.

USR PLUS propune proiecte și angajamente concrete, ușor de implementat. Printre acestea, se află și reducerea numărului de parlamentari la 300, alegerile în 2 tururi de scrutin și proiectul de suflet al USR PLUS „Fără penali în funcții publice”, a declarat candidatul USR PLUS Constanța pentru Senatul României, Remus Negoi.

Remus Negoi deschide lista candidaților USR PLUS Constanța la Senat

Remus Negoi are 50 de ani, este antreprenor, doctor în economie al Academiei de Studii Economice București. Problemele de care s-a lovit în mediul de afaceri l-au determinat să se implice în politică. Remus Negoi este președintele organizației județene USR Constanța și își dorește să trăiască într-o Românie mai bună, motiv pentru care a decis că este timpul să intre în politică.

El consideră că un senator USR PLUS trebuie să fie foarte bine pregătit și să aibă un extraordinar spirit de echipă și își dorește ca, în calitate de senator, să îndrepte multe din neconformitățile mediului economic privat și ale sistemului de învățământ.

Alături de colegii din Alianța USR-PLUS, va milita în Parlament pentru implementarea unei legislații care să nu mai permită persoanelor cu probleme penale să candideze pentru funcții publice, tocmai pentru a consolida încrederea cetățenilor în autoritățile publice și pentru a preîntâmpina derapajele de la principiile democrației.

Comandat de Partidul Uniunea Salvați România

Executat de Discover Dobrogea

Cod mandatar financiar 11200021

December 3, 2020
Stelian Ion și Remus Negoi: Haideți la vot! USR-PLUS va schimba profund Constanța

Stelian Ion povestește că a intrat în cursa pentru Primăria Constanța din partea USR-PLUS, nu pentru că visa de mic să devină primar, ci pentru că s-a săturat să aștepte de 30 de ani să vadă o schimbare în bine, în orașul în care s-a născut. El spune că oamenii vor să uite de toate scandalurile politice și doresc să fie ei în centrul atenției primarului, cu nevoile și cu problemele lor.

Stelian Ion: Constănțenii vor o viață mai bună și o schimbare profundă

În toată această campanie, Stelian Ion spune că a bătut tot orașul la pas, până i s-au tocit tălpile de la pantofi. El a vorbit cu mulți constănțeni, care i-au spus, fie că s-au resemnat și nu mai speră că politicienii pot să dezvolte Constanța, fie că, după alegeri își vor face bagajele și vor pleca din țară, dacă nu se schimbă ceva. În ambele cazuri, situația este foarte tristă.

”Eu simt că dorința constănțenilor este aceea de schimbare profundă în Constanța. Aceasta este starea de spirit pe care o percep vorbind cu oamenii, primind mesaje și uitându-mă la rezultatele de la europarlamentare, când constănțenii au dat un mesaj foarte clar.

Oamenii vor să uite de toate scandalurile politice și ne întreabă unde sunt ei în toată povestea asta. Unde sunt familiile și problemele lor, în toată campania pentru alegerile locale.

Nu-i mai interesează demult luptele dintre politicieni. Am tot simțit asta, pe stradă, în toată campania”, a declarat pentru Discover Dobrogea, candidatul USR-PLUS la Primăria Constanța, Stelian Ion.

Remus Negoi: Stradă cu stradă, USR-PLUS schimbă județul Constanța

”Împreună cu o echipă de profesioniști, avem misiunea de a prelua județul Constanța de la PSD, partidul care l-a îngropat în sărăcie și dezbinare. Jaful lăsat în urmă de pesediști va înceta.

Suntem USR-PLUS și din 27 septembrie vom scrie istorie pentru județul Constanța!

Avem puterea de a face, avem voință și bune intenții. Am demonstrat că suntem dedicați și că dorim schimbarea profundă a clasei politice. Avem un program clar de administrare a județului, obiectivul major fiind creșterea calității vieții oamenilor. Vrem ca tinerii să nu-și dorească să plece din județ, iar cei care au plecat, să se întoarcă acasă.

Pentru aceasta, ei au nevoie de locuri de muncă bune și bine plătite, de infrastructură adecvată, de un sistem de sănătate corect și un sistem de educație bine subvenționat”, afirmă candidatul USR-PLUS la președinția Consiliului Județean Constanța, Remus Negoi.

Stelian Ion: USR-PLUS va ajuta Constanța să renască

Mulți dintre noi au sperat de-a lungul anilor, că în Constanța va crește calitatea vieții, că obiectivele de patrimoniu vor fi refăcute, că Sănătatea, Cultura și Educația vor fi o prioritate pentru aleși. Între timp, au trecut 30 de ani, iar neîncrederea constănțenilor în politicieni este foarte mare, pentru că n-au făcut nimic din toate acestea.

”În fiecare zi care trece simt cum crește tensiunea și că, din 27 septembrie, USR-PLUS va ajuta Constanța să renască. Am avut cu toții mari așteptări în ultimii 30 de ani, însă am rămas cu speranțele pe care le aveam și după Revoluția din ’89.

Am tot crezut că o să ne fie bine, că o să avem un oraș frumos și uitați cum a trecut vremea, fără să se întâmple nimic. Avem 35 – 40 de ani, avem copii mici și lucrurile parcă s-au schimbat în mai rău în Constanța.

De aceea vrem să îi convingem pe constănțeni, pe nehotărâți și pe cei care, probabil sunt prea ocupați pentru a fi atenți la viața politică. Dorim să îi facem puțin atenți, să vadă și să simtă că putem să schimbăm Constanța, să facem orașul acesta să renască și să îi atragem alături de noi, pentru că, de la celelalte partide, vă spun sincer, nu mai pot avea așteptări.

Nici de la PSD, nici de la PNL, nici de la toți ceilalți, care au avut timp suficient să arate ce pot în toți acești ani”, spune Stelian Ion, candidatul USR-PLUS la Primăria Constanța.

Stelian Ion: Eu le promit oamenilor, în primul rând, respect și dialog

Stelian Ion povestește că a discutat cu locuitori din toate cartierele, a văzut și a aflat care sunt nevoile reale ale constănțenilor, care sunt diferite de poveștile pe care le spun unii politicieni.

”Eu le promit oamenilor, în primul rând, respect și dialog permanent cu ei. Le mai promit transparență, pentru că le vom arăta cum stăm cu bugetul, vor ști ce bani avem la dispoziție și îi vom cheltui responsabil, nu așa cum se aruncă acum banii pe fereastră, pentru niște firme de casă ale unor oameni de partid.

Pierdem în fiecare an milioane de euro din impozitele și taxele pe care le plătim noi, pentru că ajung în buzunarele unor băieți deștepți, în vreme ce Constanța a sărăcit”, afirmă Stelian Ion, candidatul USR-PLUS la Primăria Constanța.

Stelian Ion: Pentru mulți constănțeni, viața a devenit un calvar

Zeci de mii de constănțeni au plecat în ultimii ani din oraș, din județ și din țară, în speranța unui trai mai bun, iar situația politică accentuează dorința lor de a emigra. Ei spun că, până nu vor crește salariile mai mult și nu vor duce aici o viață decentă, vor continua să plece.

”Pentru mulți constănțeni, viața în Constanța a devenit un calvar. Unii și-au pus speranța în USR-PLUS și mai așteaptă alegerile locale de duminică, 27 septembrie, pentru a ști dacă merită să mai rămână în oraș. Acești oameni, încă mai speră că vor avea un primar capabil să administreze în mod responsabil Constanța”, spune Stelian Ion, candidatul USR-PLUS la Primăria Constanța.

Stelian Ion: Tinerii își fac bagajele și pleacă acolo unde pot trăi mai bine

”Este o mare provocare pentru mine și de aceea sunt atât de pornit, pentru că îmi dau seama că îi vom pierde pe tineri.

Își fac bagajele și pleacă.

Este normal, fiecare are o singură viață, o familie și suntem în căutarea unui loc de care să ne bucurăm. Nu suntem condamnați și nu trebuie să ne resemnăm și să stăm așa, în neștire, așteptând mereu să se schimbe ceva în bine.

Vă spun, acești politicieni nu au făcut nimic timp de 30 de ani, așa că a venit vremea să ne suflecăm mânecile și ne apucăm noi, cei de la USR-PLUS să facem treabă în locul lor și să demonstrăm că se poate să avem un oraș frumos”, a precizat Stelian Ion, candidatul USR-PLUS la Primăria Constanța.

Stelian Ion: Voi continua să merg pe fiecare stradă din Constanța și după ce voi fi primar

Stelian Ion spune că nu este o persoană care preferă să stea în birou și promite că va fi într-un contact permanent cu oamenii.

”Sunt un om de acțiune și îmi place să merg pe străzi și să văd lucruri. Consider că trebuie să ne simțim cu toții bine în oraș, pentru că nu există constănțeni de rangul unu, doi sau trei, iar copiii trebuie să aibă locuri de joacă în orice cartier.

Voi putea afla care sunt problemele, doar dacă o să merg pe jos prin oraș, să fiu printre oameni.

Este o promisiune pe care o fac fără nici cea mai mică ezitare. Voi fi în permanență în contact cu oamenii, nu voi fugi de locuitori și nu-i voi certa pe cei care mă vor critica.

Este mai importantă o critică sinceră, care îți aduce în față o realitate și te ajută să te trezești și să soluționezi cât mai repede o problemă, decât o laudă nemeritată.

Din principiu, nu suport laudele și sunt stânjenit când le aud, mai degrabă prefer criticile argumentate și le apreciez de 100 de ori mai mult”, am aflat de la Stelian Ion, candidatul USR-PLUS la Primăria Constanța.

Stelian Ion: Patrimoniul Constanței va fi pus în valoare de USR-PLUS

Stelian Ion a creionat un tablou al Constanței, pentru următorii 4 ani.

”Constănțenii trebuie să se aștepte la un oraș în care foarte multe proiecte vor începe să se dezvolte. Vom avea șantier în primii ani, pentru că, fără să avem o perioadă lucrări de construcții și amenajări urbanistice, nu reușim în 4 ani să facem lucruri deosebite și să lăsăm ceva în urmă.

Este un lucru care s-a întâmplat și în alte localități, care acum sunt foarte lăudate. La sfârșitul acestor lucrări, Constanța va arăta altfel. Mi-ar plăcea ca locuitorii orașului să-și imagineze toate clădirile din zona Peninsulară renovate, iar peste 4 ani vor avea surpriza să vadă că trăiesc într-un oraș mai frumos și total diferit.

Am adunat în jurul nostru specialiști și am elaborat pentru municipiul și pentru județul Constanța un program realist, nu pe bază de desene și alte bazaconii. Vrem să atragem fonduri europene, așa cum nu s-a mai făcut în toți acești ani în oraș și să ieșim din această stare de delăsare”, a declarat pentru Discover Dobrogea, candidatul USR-PLUS la Primăria Constanța, Stelian Ion.

USR-PLUS are o echipă performantă și pentru Consiliul Județean Constanța

Pentru o bună administrare a județului Constanța în următorii 4 ani, Remus Negoi spune că are o echipă de profesioniști, alături de care va demara numeroase proiecte, menite să rezolve problemele din județ și să îi atragă în țară pe cei care au plecat pentru un trai mai bun. Mai multe informații despre echipa USR-PLUS puteți găsi chiar pe pagina alianței, constanta.usr.ro.

Stelian Ion: Celor care îmi reproșează că nu știu administrație, le spun că învăț repede

”Avem în țara aceasta multe legi care ne guvernează. Toate pot fi citite pentru a fi cunoscute, aceasta nu este o problemă. În plus, voi avea specialiști în toate domeniile, nu mă voi înconjura de lachei și personaje care să mă laude. Astfel, vom reuși să facem Constanța să renască.

Consider că nu există vreun proiect care să nu poată fi făcut în acest oraș, cu oameni profesioniști. Iar eu, am alături de mine o armată de astfel de oameni și le mulțumesc pentru că au făcut pasul acesta și că au venit alături de noi.

Începutul va fi, poate, puțin mai dificil, până când vom sparge gheața și vom face auditul primăriei. Dar, după primele 6 luni vom veni cu propunerea de restructurare, iar constănțenii vor vedea cu ochii lor că putem să facem treabă, deși nu aveam experiență administrativă înainte.

Mă voi descurca la fel de bine cum am făcut și în Parlament. Pentru că nu aveam nicio experiență pe partea parlamentară, dar asta nu m-a împiedicat să fiu cel mai activ parlamentar de Constanța, față de ceilalți care au dormit timp de 4 sau mai mulți ani și nu au făcut absolut nimic.

Le mai spun constănțenilor că, pentru o bună administrare a orașului, mai contează buna-credință, inteligența și dorința de a schimba lucrurile în bine. Și ar mai fi un aspect important, acela că nu suntem prinși cu diferite firicele nevăzute, de firmele mafiei care era înainte, de firmele oligarhilor care au interese în Constanța.

Vrem să închidem robinetele prin care se scurg banii constănțenilor în buzunarele băieților deștepți, iar acești bani vor fi folosiți pentru servicii de calitate pentru constănțeni, astfel încât să ne placă efectiv să trăim în acest oraș”, spune Stelian Ion, candidatul USR-PLUS la Primăria Constanța.

Stelian Ion: Pentru mine, cele mai mari valori sunt familia și onoarea

”Pentru mine, valorile cele mai mari sunt familia și onoarea mea. Altceva nu am. Mi-aș fi dorit să fac o campanie exclusiv pozitivă, bazată pe proiectul pe care îl propun constănțenilor, ”Constanța Renaște”, pe care l-am gândit cu specialiștii din echipa USR-PLUS. Dar nu am putut să stau și să fiu călcat în picioare de susținătorii unui candidat. De fapt, în această campanie, eu nu am atacat pe nimeni, am contraatacat”, a precizat candidatul USR-PLUS, Stelian Ion.

Ne-am implicat în politică, pentru că nu mai putem sta cu mâinile-n sân

”Am mai spus și repet, nu m-am visat niciodată primar. Poate mi-aș fi dorit să fac altceva. Sincer vă spun, mi-aș fi dorit să continui pe linia aceasta pentru care am învățat foarte mult, dar care acum mă ajută. Sunt avocat, jurist și aș vrea să continui această carieră, dar, văzând că acești indivizi nu fac lucruri pentru noi și le pasă doar de propriul lor interes, am spus că nu se poate să stau cu mâinile în sân. Așa gândim toți cei de la USR-PLUS. Toți colegii mei, din cauza aceasta s-au implicat și consideră că trebuie să facă ceva, pentru că așa nu se mai poate”, afirmă Stelian Ion.

Stelian Ion: Haideți să nu irosim șansa pe care o avem acum!

Candidatul USR-PLUS la Primăria Constanța ne spune că, dacă iubim acest oraș, trebuie să mergem duminică, 27 septembrie la vot și să facem o schimbare, pentru că în 30 de ani nu am avut această ocazie.

”USR-PLUS are șansa să facă o schimbare majoră în Constanța. Haideți să fim realiști și să ne trezim, că nu mai avem timp! Trec anii, iar copiii noștri cresc fără să se bucure de un oraș frumos.

Este o mare oportunitate acum, pierdem o jumătate de oră pe 27 septembrie și mergem la vot, dar câștigăm un oraș frumos în 4 ani. Haideți să nu irosim șansa aceasta imensă pe care o avem la aceste alegeri!

La alegerile europarlamentare, PSD a fost pe locul 3 în Constanța și ați dovedit că votul vostru este important.

Le spun constănțenilor să nu creadă 100% în sondajele care apar, pentru că multe dintre ele sunt nu au cum să facă lucrul acesta. Noi am făcut o măsurătoare, dar pot să vă spun că este o poză a momentului și nici aceasta foarte fidelă, iar marja de eroare este de peste 3,4%, adică mai mare decât diferența dintre noi, cei 3 candidați de pe primele locuri.

Dacă vreți o schimbare adevărată, haideți, oameni buni, la vot!”, ne-a încurajat Stelian Ion, candidatul USR-PLUS la Primăria Constanța.

Remus Negoi: Acordați-ne încredere, puneți ștampila pe USR-PLUS!

Remus Negoi am bătut mult timp județul la pas, tocmai pentru a le transmite oamenilor că suntem alături de ei și avem proiecte frumoase pentru ei.

”Suntem foarte încrezători pentru ce se va întâmpla pe 27 septembrie.

Spun acest lucru, nu numai în calitate de candidat, ci și de cetățean care vrea să trăiască bine, decent, în județul Constanța.

Vreau, la fel ca toți constănțenii, să nu ne mai fie nevoiți copiii să plece în alte țări, să le placă să trăiască aici și să le creăm locuri de muncă bine plătite în tot județul Constanța.

Pentru ca aceste lucruri să se întâmple însă, este nevoie ca mulți oameni să vină la vot, să ne acorde încredere și să pună ștampila pe USR-PLUS”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Remus Negoi, candidatul USR-PLUS la președinția Consiliului Județean Constanța.

Comandat de USR PLUS , filiala Constanța
Executat de Discover Dobrogea – portal: www.discoverdobrogea.ro
mandatar financiar-cod AEP 21200251

September 25, 2020
Remus Negoi: USR-PLUS va dezvolta județul Constanța cu fapte, nu cu vorbe

Remus Negoi spune despre Constanța că este o poveste de județ, cu localități extrem de frumoase, în care găsești atracții turistice importante, vestigii istorice și peisaje care îți taie răsuflarea. Toate acestea însă, nu sunt suficiente pentru ca localitățile din Constanța să se dezvolte și calitatea vieții localnicilor să crească, a declarat pentru Discover Dobrogea, Remus Negoi, candidatul Alianței USR-PLUS la președinția Consiliului Județean Constanța. El spune că este nevoie de investiții și de o echipă implicată la Consiliul Județean, pentru ca fiecare sat, comună și oraș să se dezvolte la standarde europene.

Remus Negoi: localitățile constănțene de pe malul Dunării vor deveni atracții turistice

Ne-am plimbat împreună cu Remus Negoi, candidatul USR-PLUS la președinția Consiliului Județean Constanța, prin Hârșova și Ghindărești, două dintre localitățile de pe malul Dunării. Zone frumoase, cu potențial turistic și de dezvoltare, dar pentru care nu au existat proiecte și nu au fost atrase fonduri europene. Localități din care, în lipsa unor perspective pentru viitor, mulți tineri au plecat să-și găsească rostul în alte țări.

”Toată viziunea dezvoltării turistice în această zonă trebuie privită în mod integrat Hîrșova-Ghindărești. Pentru că Hârșova oferă acces pe drumul vechi, iar Ghindărești este cumva o localitate mai retrasă, un fel de punct intermediar pe traseul Dunării.

Ghindărești este o pată de culoare în tot pachetul acesta, cu o comunitate de ruși lipoveni foarte accentuată. Este o comună în care există case tradiționale, frumos colorate, însă, din păcate, multe dintre ele sunt părăsite.

Această comunitate poate fi dezvoltată și promovată, pentru că are obiceiuri extraordinar de frumoase. La Ghindărești pot fi organizate festivaluri tradiționale și gastronomice, pentru că este vorba de o comună aflată pe malul Dunării, care are o frumusețe aparte și ar fi foarte apreciată de turiști.

Pentru noi, păstrarea obiceiurilor în zonă este foarte importantă. Tocmai de aceea, Departamentul pentru Minoritățile Etnice pe care Alianța USR-PLUS vrea să îl organizeze la Consiliul Județean Constanța, va avea rolul de a păstra tradițiile fiecărei minorități în parte”, ne-a declarat candidatul USR-PLUS la președinția CJC, Remus Negoi.

Remus Negoi: Vom asigura suport fiecărei localități din Constanța, pentru atragerea de fonduri europene

Consiliul Județean Constanța are un rol determinant în perioada următoare, în asigurarea suportului pentru atragerea de fonduri europene. Sloganul USR-PLUS pentru alegerile locale 2020 este mobilizator pentru toți cei care până acum consideră că nu s-a făcut nimic în județ. ”E tipul să schimbăm Constanța” este mesajul echipei USR-PLUS.

”Întotdeauna am mers pe premisa parteneriatelor. Indiferent de la ce partid ar fi primarii din localitățile constănțene, în calitate de președinte al Consiliului Județean îi voi sprijini să acceseze fonduri, să dezvolte aceste zone, pentru a crește calitatea vieții oamenilor. O să colaborez permanent cu primăriile și voi merge des în județ, pentru a afla care sunt problemele comunităților, astfel încât să găsim soluții pentru rezolvarea lor. Dacă stai mereu în birou și aștepți să ți se aducă rapoarte, nu ai aceeași eficiență în soluționarea situațiilor care apar.

Pe lângă asta, Departamentul de Fonduri Europene din cadrul Consiliului Județean, așa cum noi, cei de la USR-PLUS îl gândim, trebuie să aibă două componente, una care să includă accesarea de fonduri europene pentru Consiliul Județean și o alta, care să acorde suport echipelor din județ și să le instruiască”, a precizat candidatul USR-PLUS la președinția Consiliului Județean Constanța, Remus Negoi.

Băile sulfuroase de la Hârșova, neamenajate de pe vremea lui Ceaușescu

Zeci de corturi și rulote sunt amplasate într-o pădure de pe malul Dunării, într-o zonă turistică neamenajată. Oamenii merg la băile sulfuroase, situate la marginea orașului Hârșova, pe drumul care merge spre stânga, paralel cu Dunărea.

Acolo este o pădure frumoasă, unde există o adevărată comunitate, în care sunt turiști din țară care își petrec timpul în natură, din primăvară până-n toamnă.

”Băile sulfuroase de la Hârșova sunt niște bazine cu apă semitermală, care au proprietăți curative. Apa vine la suprafață prin niște țevi și ajunge din straturile inferioare ale Dunării, în două bazine. În mod normal, ar trebui ca acele bazine, care au foarte mare succes și de zeci de ani sunt vizitate de românii din toată țara, să fie mai bine amenajate. Proprietățile curative ale acelei ape semitermale sunt incontestabile. Aici nu a fost niciodată o stațiune propriu-zisă. Pur și simplu sunt niște bazine în aer liber, cu margini de ciment, amenajate într-un mod foarte rudimentar. Din păcate, nu există nici măcar toalete ecologice sau un spațiu de cazare, în care să poată sta cei care doresc să petreacă acolo câteva zile. Acest loc trebuie amenajat, astfel încât să le oferim turiștilor toate facilitățile de care au nevoie”, spune Remus Negoi, candidatul USR-PLUS la președinția Consiliului Județean.

”Pentru că nu există locuri de cazare, noi venim dimineața și plecăm seara. Sunt băi sulfuroase și vin aici pentru tratament, de pe timpul lui Ceaușescu. Ar fi nemaipomenit dacă s-ar face și o pensiune în care să ne putem caza, pentru a sta mai mult aici. Noi venim de la Vălenii de Munte doar pentru o zi, facem băile și plecăm”, a declarat un domn de vârsta a treia, pentru Discover Dobrogea.

”Vin de doi ani aici, pentru dureri de oase și toate cele. Sunt din Ploiești și am venit la băile de la Hârșova doar pentru o zi, apoi plec acasă. Nu rămânem mai mult, pentru că nu avem condiții. Mi-aș dori să fie mai curat, să existe toalete și ar fi bine să fie amenajat un loc de cazare. Apa este foarte bună în bazine, însă lumea nu păstrează curățenia”, a spus o pensionară.

”Întâmplător am aflat de acest loc anul trecut și venim aici de două ori pe an, pentru a petrece în natură sfârșitul de săptămână. Din păcate nu sunt toalete publice și nu toți cei care vin respectă natura și aruncă totul de jur împrejur. Dacă am fi puțin mai civilizați, cred că ar fi un pic mai bine. Noi am venit cu cortul Ar fi un lucru bun dacă ar exista niște toalete ecologice și dușuri amenajate. Aici facem baie în aceste ape termale sau în Dunăre, pescuim și ne relaxăm. Mulți dintre oamenii care vin aici, ajung pentru tratament. Apa se schimbă în mod natural, este o țeavă care împrospătează în permanență apa. Sunt două bazine, unul cu apă puțin mai rece și altul cu apă ceva mai fierbinte. Aici este o comunitate. Sunt oameni care stau câte două, trei luni și își petrec vacanța de vară aici, pe malul Dunării”, a declarat pentru Discover Dobrogea un domn sosit din București, împreună cu soția și copiii.

Investițiile în Hârșova ar putea atrage turiștii

Hârșova, pe lângă băile sulfuroase pentru care este vizitată, e situată într-o zonă foarte frumoasă, pe malul Dunării.

”Echipa USR-PLUS a gândit un proiect integrat, care să cuprindă Hârșova și localitatea Ghindărești, care este foarte aproape, pentru a fi dezvoltată zona din punct de vedere turistic.

De exemplu, la Hârșova, zona de faleză de la intrarea în oraș până la ieșire, nu este absolut deloc amenajată. Există un port mai mult industrial, un fel de ponton, care ar putea fi amenajat și pentru acostarea de nave de croazieră pe Dunăre, pentru că mai sunt porturi de-a lungul Dunării. Dacă amenajăm acea faleză a Dunării, ar veni mulți turiști. Pot fi organizate și festivaluri în zona respectivă, mai ales că există Cetatea Carsium de la Hârșova, unul dintre principalele obiective turistice din Dobrogea, care a intrat de anul trecut într-un proces de restaurare și conservare, de valorificare cultural-turistică. Pentru asta însă, trebuie să investești atât în infrastructură, cât și în promovare”, a afirmat Remus Negoi.

Infrastructura din Hârșova a rămas în paragină și este nevoie de investiții

Deoarece nu s-au făcut investiții în județul Constanța, mulți oameni nu au locuri de muncă.

”La Hârșova este o singură întreprindere care angajează câteva zeci de persoane să muncească. Dacă vrei să creezi locuri de muncă, trebuie să le oferi și facilități celor care ar veni să investească aici. Am vizitat o zonă a Hârșovei de pe malul Dunării, unde era un șantier înainte de 1989 și chiar în perioada aceea trebuia să fie dat în folosință, dar niciodată nu a fost utilizat. Este vorba despre un șantier naval, care ar putea fi reabilitat și pus la dispoziție pentru ambarcațiuni ușoare, de exemplu. Există infrastructură, dar a rămas în paragină și se poate vedea doar scheletul unor macarale neutilizate.

Oamenii se plâng că efectiv nu au unde să muncească. Noi propunem să fie amenajat un parc tehnologic, un port, inclusiv un port turistic. Navele de croazieră nu opresc în aceste localități, pentru că nu sunt organizate evenimente, iar turiștii nu sunt atrași în zonă, pentru că nu există o infrastructură pentru accesul navelor. În plus, la Hârșova se chinuiesc de 7-8 ani să aducă gazele naturale. Ca să le asiguri oamenilor un trai decent și să își dorească să trăiască aici, trebuie să aibă apă curată, canalizare, gaze naturale și locuri de muncă”, precizează Remus Negoi, candidatul Alianței USR-PLUS la șefia Consiliului Județean Constanța.

Localnicii vor fi încurajați să acceseze fonduri europene pentru dezvoltarea unor mici afaceri

”Ghindărești este o localitate foarte frumoasă, cu un potențial extraordinar, dar care nu a fost pusă în valoare, iar drumul care te duce spre localitate este plin de gropi. Turiștii care ajung în zonă sunt uimiți de frumusețea locurilor, dar nu au unde să se cazeze și nici nu există un restaurant, unde să poată mânca. Este o zonă liniștită, cu un peisaj spectaculos, care poate fi amenajată ca un fel de sat pescăresc.

În primul rând trebuie asfaltată calea de acces, de la Drumul European până la Ghindărești, dar și mai departe, pe malul Dunării. Proiectul nostru integrat prevede și prelungirea pistei de biciclete Euro Velo 6, care străbate toată Europa și ar trebui să continue și la noi. Cicliștii care vin în număr destul de mare nu au o pistă dedicată și marcată, ei circulă pe marginea șoselei și se expun astfel la pericole.

Turismul primar în localitățile din județul Constanța, nu presupune amenajări foarte sofisticate, pentru că zona trebuie dezvoltată cu păstrarea arhitecturii tradiționale. Localnicii trebuie să amenajeze pe malul Dunării niște căsuțe acoperite cu stuf, văruite cu albastru lipovenesc, care dau o notă aparte și îi introduc pe turiști în povestea locului. Prin echipa de suport pentru accesarea de fonduri europene de la Consiliul Județean, primăriile vor fi încurajate să îi sprijine pe localnici să acceseze bani europeni pentru dezvoltarea localităților, organizarea de evenimente și atragerea de turiști”, spune candidatul USR-PLUS la președinția Consiliului Județean, Remus Negoi.

Îi vom sprijini pe agricultorii din județul Constanța

O mare problemă în județul Constanța, este cea a secetei pedologice care îi afectează anual pe agricultori.

”Consiliul Județean, chiar dacă nu are atribuții directe în asigurarea irigațiilor, poate colabora cu agricultorii și cu reprezentanții Agenției de Îmbunătățiri Funciare și cu cei ai Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, ai Apelor Române și ai Prefecturii, pentru a identifica și ierarhiza zonele cu probleme, pentru dezvoltarea sistemelor de irigații.

Este important să îi susținem pe producători și să găsim soluții pentru crearea unui sistem performant de irigații, dacă vrem să mai avem agricultură în Constanța”, susține candidatul USR-PLUS la președinția Consiliului Județean, Remus Negoi.

Aprozarul dobrogean online, soluția pentru vânzarea produselor

”Consiliul Județean poate să se implice pentru a le asigura agricultorilor suportul pentru desfacerea produselor, pentru că și aceasta este o mare problemă.

Unul dintre proiectele pe care le voi implementa în calitate de președinte al Consiliului Județean, este crearea unei aplicații informatice. Un aprozar sau magazin de legume-fructe online dobrogean, care presupune înscrierea producătorilor din tot județul, împărțirea pe zone și comenzi pe care cumpărătorii le pot face prin intermediul aplicației.

Astfel, Consiliul Județean, pe de o parte, va da garanția cumpărătorilor că producătorii aceia sunt serioși și aduc produsele pe care le promit, iar pe de altă parte, producătorii sunt obligați să ofere legume și fructe de calitate”, spune candidatul USR-PLUS la președinția Consiliului Județean.

Depozitele de legume-fructe, un alt ajutor pentru producători

”De asemenea, Consiliul Județean, pentru a veni în sprijinul producătorilor, poate să creeze și centre zonale de preluare sau de depozitare a legumelor și fructelor, niște depozite în care acestea să fie păstrate în condiții conforme, în funcție de perisabilitatea fiecărui produs în parte.

Pe de altă parte, o asociație de genul acesta creează premisele ca producătorii mai mici, care în alte condiții nu ar fi putut spera la un astfel de ajutor, să își vândă produsele pe piața marilor magazine. În felul acesta, se echilibrează foarte bine cererea și oferta, iar prețurile pot fi cele de producător”, a mai afirmat Remus Negoi, candidatul Alianței USR-PLUS la Consiliul Județean Constanța.

Remus Negoi, candidatul USR-PLUS la președinția Consiliului Județean Constanța

Remus este antreprenor, a absolvit Facultatea de Științe Economice a Universității Ovidius din Constanța, specializarea Turism-Servicii și lucrează în domeniul privat de 23 de ani. A terminat un doctorat în economie la facultatea de Comerț a Academiei de Științe Economice din București.

Pentru județul Constanța, Remus Negoi crede că o echipă profesionistă de atragere a fondurilor europene și de suport pentru primăriile din județ, determinarea oamenilor de afaceri de a investi în județ, îmbunătățirea infrastructurii pentru a dezvolta mobilitatea constănțenilor și turiștilor, precum și împăduririle masive anti-deșertificare și investiții în educație, sănătate și cultură reprezintă priorități ale unui Consiliu Județean performant.

Comandat de USR PLUS , filiala Constanța
Executat de Discover Dobrogea – portal: www.discoverdobrogea.ro
mandatar financiar-cod AEP 21200251

September 18, 2020