Discover Dobrogea

Tag: Regionala CF Constanta

MINAC organizează expoziția „La marginea Imperiului. Zeii cetății Tomis” în Gara CFR Constanța

Continuând colaborarea culturală, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în parteneriat cu Sucursala Regională de Căi Ferate Constanța, organizează în perioada 26 – 30 iunie 2025 expoziția temporară „La marginea Imperiului. Zeii cetății Tomis”, găzduită în amplul spațiu al Gării C.F.R. Constanța.

Expoziția foto-documentară aduce o dimensiune vizuală captivantă, însoțită de informația necesară, prezentând zeitățile componente ale Tezaurului de sculpturi de la Tomis și povestea descoperirii lor, în data de 01 aprilie 1962. Prin imagini de o claritate impresionantă, vizitatorii pot admira sculpturi reprezentând zeități precum Fortuna, Pontos – zeul Mării Negre, Isis, Cavalerul trac sau Șarpele Glykon. Fiecare piesă este însoțită de analogii cu artefacte similare din alte regiuni ale Imperiului Roman, creând o rețea simbolică între Tomis și alte centre antice de cultură.

Piesele prezentate reflectă influențele culturale ale Imperiului Roman la granița sa estică, așa cum rezultă din stilul sculptural și simbolistica religioasă, oferind o perspectivă completă asupra felului în care locuitorii din Tomis vedeau zeii și rolul lor protector. Nu în ultimul rând, expoziția arată contextul arheologic al descoperirii acestui Tezaur de sculpturi, a cărui expunere evidențiază importanța cetății Tomis ca nod cultural și economic în antichitate și rolul acesteia în conectarea culturii greco-romane cu tradițiile locale ale geților.

Expoziția constituie o reafirmare a importanței moștenirii culturale pentru prezent și viitor, confirmând rolul Constanței ca un centru de cultură și istorie important, și totodată un bun prilej de a readuce în atenția publicului iubitor de cultură o parte a patrimoniului dețiunut de muzeul constănțean, cu atât mai mult cu cât procesul amplu de reabilitarea a clădirii acestuia, care va începe în cursul acestei veri, determină închiderea expoziției de bază pentru vizitare pentru o perioadă de cel puțin 3 ani.

June 26, 2025
Ziua Dobrogei marcată printr-o expoziție de fotografie la Regionala CF Infrastructură și în Gara Constanța

Ziua Dobrogei este sărbătorită, în fiecare an, pe 14 noiembrie. Anul acesta se împlinesc 145 de ani de când Dobrogea a reintrat în componența granițelor statale românești, perioadă în care regiunea s-a dezvoltat foarte mult, fiind vizată inclusiv extinderea sistemului căilor ferate, pentru ca Dobrogea să fie legată de România. Cu această ocazie, astăzi, 13 noiembrie 2023, sunt expuse în sediul Regionalei CF Constanța, 15 fotografii în care este prezentată evoluția căilor ferate dobrogene, iar mâine, 14 noiembrie, de Ziua Dobrogei, expoziția va putea fi văzută în sediul Gării CF Constanța.

De Ziua Dobrogei, Regionala CF Infrastructură a realizat o expoziție de fotografie în care este prezentată evoluția căilor ferate dobrogene

Până în noiembrie 1878, în Dobrogea exista o singură linie de cale ferată, între Cernavodă și Constanța, care a fost construită în perioada Imperiului Otoman, de către compania engleză „Danube and Black Sea Railway Company Limited” și inaugurată pe 4 octombrie 1860.

După revenirea Dobrogei la țară, în 1878, politicienii acelor vremuri, împreună cu Regele Carol I au decis să lege România de Dobrogea, prima lor grijă fiind drumurile.

Astfel, Regele Carol I scria, pe 15 noiembrie 1878, despre „grabnica unire a sistemului căilor noastre ferate cu calea ferată Cernavodă-Kustendje”.

Primul proiect de traversare feroviară a Dunării, în România, a fost demarat pe 9 octombrie 1890, când a fost așezată piatra de temelie pe șantierul Fetești – Cernavodă.

5 ani mai târziu, pe 27 noiembrie 1895, a fost inaugurată calea ferată Fetești – Cernavodă, respectiv podurile dunărene construite sub coordonarea ing. Anghel Saligny, iar de atunci, trenurile au putut circula neîntrerupt, de la Constanța la București și retur.

Un alt proiect important pentru calea ferată din România a fost construcția, în anul 1902, a Tunelului Palas sau Carol I cum se numea inițial, proiectat de către Anghel Saligny, cu scopul de a facilita tranzitul de trenuri către și dinspre Portul Constanța.

Construcția căii ferate Medgidia – Tulcea a început în anul 1912, după 34 de ani de la revenirea Dobrogei la Țară și s-a realizat cu mare dificultate, în mai multe etape. Lucrările au fost întrerupte atât din cauza Primului Război Mondial, cât și a necesității realizării altor linii de cale ferată.

Singura legătură feroviară cu județul Tulcea a fost finalizată pe 25 martie 1939, după inaugurarea ultimei porțiuni dintre Babadag și Tulcea.

Pentru a pune în valoare potențialul turistic al Mării Negre, autoritățile centrale au decis, în primăvara anului 1916, începerea construcției căii ferate spre Mangalia. Lucrările au fost întrerupte în luna august, din cauza declanșării Primului Război Mondial și au fost reluate în primăvara anului 1927 a fost executat segmentul Constanța – Eforie Sud, care a fost dat în exploatare 8 luni mai târziu.

În 1938 s-a reușit finalizarea căii ferate până la Mangalia. În același an a fost construită și linia Constanța-Mamaia Băi, care devenise necesară, deoarece, în anul 1906 a fost inaugurată stațiunea Mamaia și, în scurt timp a devenit o importantă destinație turistică.

Ulterior au fost construite și alte linii de cale ferată, iar în anul 1960 a fost inaugurată noua Gară de Călători Constanța, iar în 1972 cea din orașul Tulcea, aflăm dintr-un comunicat de presă de la Regionala CF Infrastructură Constanța.

La mulți ani, Dobrogea!

November 13, 2023
Liniile înguste de cale ferată au existat și în Dobrogea, fiind folosite pentru uz industrial

Liniile înguste de cale ferată sunt folosite în special în exploatările forestiere sau ca linii care deservesc complexele industriale. Deși ne-am aștepta mai puțin ca liniile cu ecartament îngust să fie construite și în Dobrogea, ele au existat în județul Tulcea, însă nu au aparținut rețelei naționale feroviare.

Liniile înguste de cale ferată au fost construite pe 3 trasee în județul Tulcea

„În Dobrogea, liniile înguste au fost folosite pentru uz industrial, de la începutul sec. XX. Una dintre liniile cu ecartament îngust a fost la Cariera Turcoaia, pe malul Dunării, fiind utilizată pentru transportul materialelor provenite din carieră, folosite la construcțiile hidrotehnice. Pentru remorcarea vagoneților încărcați cu piatră, la început se foloseau locomotivele cu abur.

Există și o carte poștală din 1905, ce ilustrează o locomotivă cu abur care trăgea niște vagoneți pe această linie îngustă. Linia pornea de la Cariera Turcoaia, până în Portul Turcoaia, de la Dunăre, unde piatra era încărcată în șlepuri și, mai târziu, în barje. Exploatarea se numea Iacobdeal, iar pe traseul liniei exista și un tunel. Urmele fostului traseu se mai pot vedea și astăzi”, aflăm de la directorul Muzeului CFR, Mircea Dorobanțu.

O altă linie îngustă a fost la Măcin, fiind folosită tot pentru a aproviziona cu piatră, construcțiile hidrotehnice de pe malurile Dunării.

Cea de-a treia linie cu ecartament îngust care a existat în Dobrogea, a avut un traseu care se racorda la linia Medgidia-Tulcea.

„La Baia Dobrogea era o linie îngustă, care mergea până la Mina de la Altân Tepe. Acolo era o exploatare de cupru, de unde se extrăgea minereul și se încărca în vagoane.

Linia îngustă a fost construită de către trupele germane de ocupație, în timpul Primului Război Mondial. Ecartamentul era de 0,60 m, iar linia avea o lungime de 21 km + 282 m și pornea din stația Hamangia (acum Baia Dobrogea) până la Mina de Cupru de la Altân Tepe.

Încă se mai vede buncărul de la Mina Altân Tepe, din județul Tulcea. Linia traversa prin spatele blocurilor, ocolea toată localitatea și avea un traseu foarte frumos, care mergea până la localitatea Ceamurlia de Sus, unde, din gara cu același nume, mai exista un racord la o carieră de piatră.

Din această linie se mai pot vedea rămășițele podețelor și ale traseului. După localitatea Ceamurlia de Sus, linia traversa șoseaua care merge către Altân Tepe și ruta urma pe o vale aproximativ perpendiculară pe traseul liniei Medgidia – Tulcea, în zona localității Baia Dobrogea. Linia îngustă traversa șoseaua Constanța – Tulcea și, unde este ieșirea din stația Baia Dobrogea, pe partea cu șoseaua erau remiza de locomotive și triajul unde erau ținute vagoanele de linie îngustă. Ultima dată, pe această linie îngustă au fost folosite locomotive hidraulice de 450 CP de tip L-45-H, făcute la Uzinele 23 August.

Locomotivele urcau vagoanele goale la Mina Altân Tepe și remorcau trenul încărcat cu minereu, până la Baia Dobrogea. Există și astăzi o rampă de piatră pe care vagoanele de cale îngustă erau împinse cu locomotiva pentru a fi descărcate. Aveau o estacadă și, de pe acesta, minereul se descărca din vagoanele de linie îngustă în cele de ecartament normal”, afirmă directorul Muzeului CFR, Mircea Dorobanțu.

Liniile cu ecartament îngust nu mai există în exploatare în Dobrogea, deoarece au fost desființate după anii ’90. Totuși, este foarte posibil ca fragmente din acestea să se mai afle sub pământ. Liniile au fost demontate, însă, la Ceamurlia de Sus mai pot fi văzute rămășițele stației și ale podurilor, aflăm dintr-un material realizat de CFR Infrastructură Constanța.

Fotografiile sunt realizate de Mircea Dorobanțu, directorul Muzeului CFR

September 1, 2023
Constanța era legată de comuna Anadalchioi printr-o linie de cale ferată, în sec. XX

La începutul sec. XX a fost construită o linie ferată care lega orașul Constanța de comuna Anadalchioi, unde exista un depozit de armăsari și se organiza târgul de vite.

Comuna Anadalchioi era localizată pe latura de vest a orașului Constanța și se întindea de la liniile triajului feroviar și stația Palas până la Lacul Tăbăcărie. Din componența sa făcea parte satul I.C. Brătianu, devenit ulterior cartier al orașului.

Între anii 1910 – 1915, prin ordinul Ministerului Agriculturii, la Anadalchioi s-au construit grajdurile depozitului de armăsari din Târgul de vite. Depozitul de armăsari deservea în mare parte Regimentul 9 Călărași, cu sediul în Constanța. Ulterior, s-a luat decizia de a se construi un modern hipodrom cu tribună și unul pentru antrenamente.

„Aprovizionarea cu furaje şi alte materiale de depozit necesare după Primul Război Mondial, a făcut ca să se construiască o linie ferată care să deservească Depozitul de Armăsari. Această instituție dobrogeană s-a aflat pe actualul amplasament din Piaţa Tomis 3. Începând cu anii 1922-1924, a început prelungirea liniei ferate de la Magaziile de cereale ale portului din str. Labirint din zilele noastre, line ce a avut mai multe ramificații. Unele spre Oborul orașului din str. București, altele mai departe, spre rezervoarele de apă sau spre un depozit de carburanți din zonă ori spre unele mici industrii din cartier. Prelungirea s-a făcut pe traseul viitorului bulevard Al. Lăpușneanu, pe acolo pe unde, începând cu anii 1926-1927, s-a reamplasat linia spre Mamaia, scoasă de pe bd. Regina Maria.

Printr-o ramificație din linia curentă din zona actuală de la intersecția de la Dacia, s-a prelungit linia care a deservit Depozitul de Armăsari, care a intrat în curtea depozitului pe latura dinspre est, aliniată cu bd. Lăpușneanu. Linia curentă a mers mai departe spre Stațiunea Mamaia în varianta II-a a liniei respective“, precizează Petre Covacef în cartea „150 de ani în evoluția căilor ferate din Dobrogea“.

Linia ferată spre Anadalchioi este descrisă și în cartea căpitanului M.D. Ionescu, „Dobrogia în pragul veacului al XX-lea“:

„De la km. 1500 se bifurcă ramura care duce la Anadolkioi. Are numai câteva podeţe şi 3-4 pasage de nivel, din care mai important este acel al şoselei Constanţa-Tulcea. Lungimea ei este de 5 km“.

Pe Hipodromul din Anadalchioi se țineau curse importante de cai, la care participau atât militari, împărțiți pe categorii, cât și localnici. Unele concursuri au fost și în atenția Casei Regale și a miniștrilor acelor vremuri.

Linia Constanța – Anadalchioi a dispărut o dată cu dezvoltarea orașului și a resistematizării acestuia, aflăm dintr-un material de presă transmis de Regionala CF Constanța.

August 18, 2023