Discover Dobrogea

Tag: Razvan Popescu-Mirceni

„Ferestre către Marea Neagră”, proiectul care ne prezintă biodiversitatea din zona structurilor off-shore, continuă

Diversitatea de pești, animale fixate de substrat, păsări și cetacee este foarte mare în zona structurilor off-shore din Marea Neagră, conform monitorizărilor și a cercetării realizate în cadrul proiectului „Ferestre către Marea Neagră”, derulat de Societatea de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin „Oceanic-Club”, în parteneriat cu OMV Petrom.

Proiectul „Ferestre către Marea Neagră” relevă faptul că diversitatea este foarte ridicată pe structurile off-shore submerse

Toate cele 3 specii de delfini care trăiesc în Marea Neagră, dar și numeroase specii de pești și de păsări au fost monitorizate de specialiștii Oceanic-Club, în zona structurilor off-shore de pe mare.

„Diversitatea este mult mai mare la structurile off-shore decât pe un recif artificial clasic, pentru că există expunere mai mare pe coloana de apă. Fiind vorba despre o coloană cu o adâncime de 50 de metri, există condiții diferite de temperatură și salinitate, pe toată înălțimea acesteia.

La suprafață sunt variații mari, pentru că, de la Dunăre uneori vine mai multă apă dulce, apoi debitul scade și se resalinizează. Tot în partea superioară mai sunt și variații de temperatură determinate de căldura primită de la soare. Aici am întâlnit specii de pești care au nevoie de lumină și care suportă diferitele variații ale parametrilor apei.

Jos, în schimb, la 50 de metri adâncime, sunt condiții aproape constante, respectiv o temperatură de 7-9 grade Celsius și o salinitate care nu variază prea mult, iar aici am găsit specii de pești care vor, în primul rând, un mediu relativ stabil.

Datorită acestui fapt, există pe o structură, în același loc, foarte multe categorii, asociații de organisme, care, la rândul lor, duc la o prezență a mai multor specii de pești, fiecare cu preferințele lor de hrană și de temperatură, salinitate și oxigen dizovat.

Am văzut în luna iulie, pe fundul mării, bancuri imense de bacalea (Merlangius merlangus), sute de exemplare pe metrul cub, specie care, în mod normal se grupează pe acea adâncime mai mult iarna.

De asemenea, în zona de suprafață erau prezente cantități imense de stavrid, hamsie, șprot, dar și prădători, între care pălămidă și lufar, care activează tot în zona de suprafață. Erau prezente toate speciile, în același moment, pe coloana de apă, astfel că zona platformei era plină de viață.

Mai mult decât atât, într-o singură zi am văzut, la suprafața mării, toate cele 3 specii de delfini prezente în Marea Neagră. Dimineața am observat delfinul comun, care mănânca și se juca pe acolo, după aceea, mai spre prânz a apărut afalinul și, pe seară a venit și Phocoena phocoena, marsuinul, care, uneori poate să ajungă la turme de câteva zeci de exemplare.

Practic, într-o misiune de două zile acolo am văzut, în fiecare zi, toate cele 3 specii de delfini. Avem filmări cu ei și există numeroase date de monitorizare”, a declarat pentru Discover Dobrogea, inițiatorul proiectului „Ferestre către Marea Neagră”, biologul marin dr. Răzvan Popescu-Mirceni.

În zona platformei off-shore nu s-au identificat în stratul viu, pe fundul mării, „pete” cauzate de lipsa de oxigen

Proiectul „Ferestre către Marea Neagră” a fost lansat în octombrie 2023, pentru a ne oferi o imagine clară și completă asupra efectelor reale pentru biodiversitate ale prezenței structurilor off-shore. În aproximativ un an de la începerea cercetării științifice, specialiștii din cadrul Societății de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin „Oceanic-Club” au constatat că biodiversitatea este mult mai mare pe structurile off-shore submerse, decât pe un recif artificial classic (epave, diguri, epiuri) pentru că acelea au expunere pe o coloană de apă mult mai redusă.

„În cadrul proiectului, eu mă așteptam să găsesc mici probleme în zona platformelor, pe care, însă, nu le-am sesizat. Am făcut investigații cu Remote Operated Vehicles (ROV) – roboți submarini telecomandați, cu care am ajuns până la fundul mării, unde am constatat o circulație foarte bună a apei.

În structurile acestea, invariabil, se strânge o masă organică pe fundul apei, acumulată de la midiile care cad după ce își termină ciclul de viață și sunt prezente pe structură. Dacă nu ar exista o circulație bună a apei, ele intră în descompunere și acolo, pe fund, ar putea să apară mici pete de condiții fără oxigen, niște mici zone anoxice lipsite de viață. Din fericire, toate midiile care se află la suprafața substratului, sunt deschise și filtrează inclusiv acolo, astfel că nu sunt prezente petele respective – o situație pe care mă așteptam să o găsesc”, a precizat pentru Discover Dobrogea, biologul marin dr. Răzvan Popescu-Mirceni.

Proiectul „Ferestre către Marea Neagră” continuă

„Ferestre către Marea Neagră” este un proiect de foarte mare utilitate și perspectivă, mai ales în contextul economic, social, geo-politic, ecologic, din zona noastră.

„Noi am ajuns într-o etapă în care am realizat documentarea parțială a diversității de specii din zona recifelor artificiale, avem un set de date despre prezența cetaceelor în zona acestei categorii de platforme și, practic, în momentul acesta continuăm monitorizarea acustică, înregistrarea continuă de imagin și prelevăm eșantioane biologice, pentru a vedea exact ce și cum trăiește acolo.

Avem și niște sonde multi-parametru, care măsoară continuu salinitatea, temperatura și oxigenul dizolvat și cu care, practic, o să asociem toate date legate de prezența speciilor de acolo.

Folosim și camere performante pe care putem să ne uităm în timp real, pentru a vedea ce păsări sunt pe platformă, iar când există mișcare, imaginile sunt înregistrate automat. Rezoluția mare a camerelor ne permite să observăm dacă păsările sunt inelate, putem să le citim inelele, astfel că știm de unde vinși când vin, facem statistici și le asociem cu datele meteo.

Cercetările pe care le-am realizat până acum relevă faptul că diversitatea este foarte ridicată pe structurile submerse, dar și pe platformă, unde am înregistrat prezența a numeroase păsări marine, acum, în sezonul cald”, a mai spus pentru Discover Dobrogea, președintele Societății de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin „Oceanic-Club”.

Peste 170 de specii de păsări au culoar de migrație deasupra Mării Negre

„În anii anteriori, specialiștii Oceanic-Club au înregistrat prezența a peste 170 de specii de păsări care migrează peste Marea Neagră, ceea ce înseamnă cam jumătate din avifauna României, din numărul de specii care trăiesc și în țara noastră.

Am observat inclusiv păsări pe care nu ne așteptam să le vedem în largul mării. Una dintre surprize a fost când am văzut, spre exemplu, pasărea ogorului (Burchinus oedicnemus) și alte păsări din zonele clasice de uscat, dar și foarte multe specii limicole – fugaci, găinușe de baltă, bătăuși, care trăiesc la malul apelor, dar care migrau efectiv la mare distanță de țărm, pentru că le-am găsit și la peste 100 km.

Ne așteptăm să găsim o diversitate mare. Camera este instalată doar de o lună și jumătate și am prins doar sezonul estival, care ne-a arătat multe păsări marine, atât pescăruși, cât și cormorani, lupi de mare – o specie care seamănă cu pescărușii dar nu este din grupa lor, chire de baltă foarte multe. La delfini, cum spuneam, am observat toate cele 3 specii.

În perioadele de migrație este posibil să avem valuri de migrație care să ne aducă în obiectivul camerei specii care în mod frecvent trec pe acolo. Platformele sunt cunoscute deja de păsările migratoare și nu numai, pentru că au câteva zeci de ani, iar păsările au învățat că ele există acolo și, în plus, se află pe ruta de migrație.

În sezoanele trecute am sesizat că numeroase specii de păsări se opresc, pe platformă, în timpul migrației – de la păsări de dimensiuni mici cum sunt codobaturile, cintezele, ciocârliile, dar și păsări mari – berze, stârci, gâște și rațe sălbatice care trec în zona respectivă și pe care ne așteptăm să le vedem, pentru că, de-a lungul ultimilor 8 ani în cursul expedițiilor pe mare, am văzut că tranzitează peste Marea Neagră toate grupele acestea de păsări”, a afirmat biologul marin dr. Răzvan Popescu-Mirceni.

Oceanic-Club documentează atât compoziția recifelor artificiale, cât și pe cea a structurilor submerse off-shore

Pentru a documenta compoziția specifică a recifelor create pe structurile submerse off-shore, comparativ cu alte structuri recifale artificiale, specialiștii de la Oceanic-Club realizează, în prezent, mai multe filmări pe toate recifele artificiale din apropierea țărmului

„În momentul de față, noi facem și filmări pe toate recifele artificiale din apropierea țărmului, respectiv pe diguri, epave și alte structuri care sunt în mare. Am început să documentăm care este compoziția specifică a recifilor creați pe structurile acestea, tocmai pentru a avea un grad de comparație între diferitele categorii de recife artificiale de la Marea Neagră

Recifele artificiale sunt foarte imporatante și în contextul schimbărilor climatice, dar și în contextul unui exces de substanțe hrănitoare care duc către eutrofizarea apelor”, am aflat de la reprezentantul Oceanic-Club, Răzvan Popescu-Mirceni.

August 31, 2024
SEOPMM Oceanic-Club – 32 de ani de proiecte ambițioase și programe de cercetare

SEOPMM Oceanic-Club, un ONG cu activitate cât o viață de om, s-ar putea spune. Astăzi, 28 februarie 2024, se împlinesc 32 de ani de la înființarea Societății de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin Constanța.

SEOPMM Oceanic-Club a avut o evoluție frumoasă în 32 de ani

”Putem spune că privim cu mândrie înapoi și cu mari speranțe și planuri pentru viitor. Am pornit de la o barcă pneumatică și două echipamente rudimentare de scufundare autonomă, de la proiecte de mică anvergură desfășurate în Delta Dunării și la coasta românească a Mării Negre și am ajuns astăzi la o baza materială solidă și la proiecte de anvergură incluzând expediții științifice internaționale și programe de cercetare ambițioase, fiind recunoscuți din punct de vedere al expertizei profesionale atât de către beneficiari mari agenți economici cât și de comunitatea științifică națională și de peste hotare.

În 2023 am petrecut 80 de zile în largul Mării Negre, am înregistrat date despre biodiversitate și problemele acesteia din Dobrogea, din Marea Neagră, din Carpați și din câteva habitate de zone umede din Moldova și Câmpia Română.

Am format doi voluntari noi, care au rămas alături de noi, am oferit oportunitatea formării de experiență profesională pentru studenți ai Universității București sau tineri absolvenți aflați la începutul carierei.

Cel mai important proiect lansat anul trecut, aflat acum în desfășurare, „Ferestre către Marea Neagră” va aduce către sfârșitul acestui an un set de date și informații extrem de importante privind rolul infrastructurilor construite de om în Marea Neagră, pentru biodiversitate și mediu în general.

În 2023 am reușit să creștem capacitatea ambarcațiunilor și flotei de roboți subacvatici și am venit cu răspunsuri la o serie întreagă de întrebări legate de mediul marin și problemele create de situația militară din nordul Mării Negre și nu numai.

Ar fi multe de spus despre ce am făcut și despre ce urmează să facem, dar am hotărât că este mai bine să vă dezvăluim treptat evoluția noastră instituțională și operațională.

Vă mulțumim că sunteți alături de noi și vă dorim în primul rând să vă păstrați limpezimea gândurilor și ideilor pe care să le acordați cu informații reale bazate pe surse de încredere mai ales atunci când aceste informații au nevoie de o expertiză științifică solidă.

Vom fi în continuare aici să vă răspundem la întrebări din domeniul științelor naturii și mediului înconjurător și să încercăm să oferim soluții noilor sau mai vechilor provocări”, transmite fondatorul SEOPMM Oceanic-Club Constanța, biologul marin Răzvan Popescu-Mirceni.

La mulți ani, SEOPMM Oceanic-Club!

February 28, 2024
Plajele extinse sunt modificate de fenomenele hidrodinamice, de la o zi la alta, până ajung la un echilibru

Plajele extinse în cadrul proiectelor de reducere a eroziunii costiere pe litoralul românesc, sunt modelate zilnic de vânturi, de curenții marini și de valuri, afirmă specialiștii de la S.E.O.P.M.M. Oceanic-Club. 23 de hectare noi de plajă vor fi date în folosință în acest sezon estival, în sudul litoralului și mulți localnici și turiști se întreabă dacă lărgirea plajelor și noile diguri construite vor duce la schimbarea curenților în aceste zone, cu atât mai mult cu cât, în ultimele veri a crescut numărul incidentelor, în special când erau valuri mari.

Pe plajele extinse de pe litoralul românesc au loc fenomene care schimbă structura țărmului

”Vă putem spune că rocile sedimentare, așa cum sunt nisipurile sau mâlul sunt fluide, iar atunci când a început proiectul de lărgire a plajelor, acestea au trebuit aduse din zonele de adânc și depuse la mal într-o cantitate mai mare, sub forma unor movile, până ce acesta se întind și se compactează sub propria greutate pentru a fi rezistente la acțiunea erozivă a valurilor.

Dacă nu se proceda așa, marea ar fi spălat foarte repede cantitățile mari de nisip aduse din larg cu eforturi semnificative.

Astfel, în prima fază se produce o pantă accentuată și au loc fenomene hidrodinamice care generează structuri de relief efemere (văi, șanțuri, movile submerse, etc), până la stabilizarea rocilor sedimentare, adică până când acestea ajung la un echilibru.

Legile fizicii ne spun că orice fluid va avea tendința să ocupe o cât mai mare parte din suprafața care îi este pusă la dispoziție, împins fiind de gravitație și, în cazul de față, de o serie de alte forțe cum sunt vânturile, curenții marini și valurile.

În felul acesta a rezultat de-a lungul întregii regiuni acoperite de noile mase de nisip, un șanț care în timp se va acoperi și în unele locuri va migra către larg sau către țărm.

De aceea, de foarte multe ori, schimbările pot avea loc chiar și de pe o zi pe alta, dacă între timp a avut loc o furtună sau vântul ori valurile și-au schimbat direcția.

Fundul marin în imediata vecinătate a liniei țărmului va avea o dinamică foarte amplă în primă fază și practic avem de a face cu un fund marin nou, aproape în fiecare zi.

Este imposibil să marchezi în fiecare zi toate gropile care pot apărea astăzi și dispărea în zilele următoare.

Atenția trebuie să fie sporită, iar dacă balizele limită pentru zona de îmbăiere au fost mutate foarte aproape de țărm, înseamnă că există o motivație foarte serioasă.

În general, accidentele se produc atunci când semnalizările de siguranță nu sunt respectate”, afirmă Răzvan Popescu Mirceni, biolog marin la S.E.O.P.M.M. Oceanic-Club.

February 24, 2024
De ce au ajuns păsările flamingo în Dobrogea și cum să le observăm fără să le stresăm

Despre păsările flamingo s-a scris mult în ultima săptămână și chiar s-a declanșat un adevărat pelerinaj pe malul Lacului Tuzla din județul Constanța. Ceea ce le-a lipsit multor oameni a fost informarea corectă asupra modului în care pot merge să observe flamingo. Unii le-au dus pâine, alții au organizat excursii și au existat persoane care, din dorința de a obține câteva fotografii sau filmări mai bune, s-au apropiat prea mult de păsări sau au ridicat ilegal drona într-o zonă protejată, aflată în administrarea Rezervației Biosferei Delta Dunării.

Răzvan Popescu-Mirceni: ”Există mai multe ipoteze pentru care păsările flamingo au ajuns în Dobrogea”

”Există mai multe ipoteze pentru care păsările flamingo au ajuns în Dobrogea. Una dintre ele este posibilitatea schimbării curenților de care se folosesc păsările pentru migrație.

O altă ipoteză este secarea lacurilor din nordul Africii sau din sudul Turciei, zone în care păsările flamingo cuibăreau, astfel că suprafețele pe care ele le utilizau au fost reduse, iar unele au devenit locuri în care acum se cultivă diferite plante.

Nu este exclusă nici ipoteza potrivit căreia, păsările au fost stresate de anumite activități umane și astfel sunt în căutare de noi locuri în care să își crească puii.

Este foarte probabil ca una dintre aceste ipoteze sau chiar toate cumulate, să fi determinat păsările flamingo să caute noi locuri și astfel au ajuns în Dobrogea”, a declarat pentru Discover Dobrogea biologul Răzvan Popescu-Mirceni.

Păsările flamingo ar putea cuibări pe Lacul Tuzla

Colonia de păsări flamingo care poposește pe Lacul Tuzla din județul Constanța ar putea să cuibărească în zonă. De regulă, aceste păsări cuibăresc doar în condițiile în care sunt foarte multe, pentru a-și putea proteja ouăle și puii.

”Coloniile de păsări flamingo se pot forma și de la 60 de exemplare, așa cum este cazul celor de pe Lacul Tuzla. Ele sunt o specie gregară, care are roluri foarte bine stabilite. Când unele mănâncă, altele păzesc colonia, iar dacă sesizează vreun pericol, cele care stau de pază dau alarma. Inclusiv când au pui, păsările flamingo fac cu schimbul la clocitul ouălor”, am mai aflat de la biologul Răzvan Popescu-Mirceni.

Cornel Cotorogea: ”Pe Lacul Tuzla, păsările flamingo au condiții bune pentru cuibărit”

”Câteva dintre condițiile pentru ca păsările flamingo să cuibărească în Dobrogea, sunt deja îndeplinite. Înaripatele roz au avut ritualuri de curtare și de împerechere, iar femelele s-au colorat deja mai mult, sunt mai roz decât atunci când au venit. Acestea sunt semne că s-ar declanșa cuibărirea. Păsările flamingo depun câte un ou, pe care îl clocesc cu rândul.

Nu este o regulă ca păsările să revină în migrație în același loc, astfel că nu este exclus ca în anii următori ele să nu mai ajungă în Dobrogea.

Totuși, dacă vor cuibări în zonă, puii pot reveni aici, deoarece ei au repere naturale și se întorc acolo unde s-au născut. Ploaia din aceste zile nu le deranjează, ba chiar le ajută, pentru că se înmoaie mâlul și își pot construi mai repede cuiburile”, a afirmat pentru Discover Dobrogea, Cornel Cotorogea, observator, pasionat de ornitologie.

Emanuel-Ștefan Baltag: ”A fost o debandadă totală și o lipsă de comunicare când au ajuns la noi păsările flamingo”

Cel mai important lucru, atunci când mergem să observăm păsările, este să păstrăm o distanță de siguranță. Ele ne percep ca pe niște prădători și le speriem, astfel că trebuie să stăm cât mai departe de ele. În caz contrar, păsările își pot părăsi cuibul și ouăle și astfel pierderea este foarte mare, situație care s-a întâmplat de foarte multe ori, inclusiv în Delta Dunării.

”Având în vedere că păsările flamingo ajung accidental la noi, dar și faptul că nu le place să fie deranjate de oameni, distanța de 500-1000 de metri pe care le-o oferă Lacul Tuzla nu este suficientă.

Oamenii trebuie să cunoască niște reguli, pentru a se putea apropia să facă observații. A fost o debandadă totală și o lipsă de comunicare când au ajuns la noi păsările flamingo, însă mare parte din vină o au și fotografii, care merg cât mai aproape de ele și le alungă, până când vor pleca de tot, pentru că își dau seama că nu este o zonă de stat.

Dacă la 1000 de metri stă un om, nu este o problemă pentru ele, dar dacă se adună 30-40 de oameni, atunci situația le deranjează, mai ales dacă acele persoane sunt îmbrăcate în toate culorile, iar stresul pentru flamingo devine destul de mare.

Când mergem să observăm păsările, este bine să purtăm haine în culori care să fie cât mai camuflabile.

Dar cel mai important este să mergem cu un binoclu sau cu o lunetă, nu să ne ducem să le vedem cu ochiul liber, pentru că vom dori să ne apropiem foarte mult pentru a le observa și astfel le gonim, pentru că păsările, dacă nu se simt în siguranță, vor pleca.

Astfel de păsări, care ajung aici accidental, nu sunt atașate deloc de zonă și nu vor încerca să rămână aici să cuibărească, dacă sunt deranjate.

Au mai fost cazuri acum doi ani când au cuibărit în Ucraina, astfel că nu este exclus ca ele să plece în nord, dacă aici nu se simt în siguranță.

Ele pot cuibări aici, au condiții, dar nu știm exact dacă este suficientă sursa de hrană pe care o au, pentru că nu sunt specii care cuibăresc în astfel de zone”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Ștefan-Emanuel Baltag, expert principal ornitolog, directorul Stațiunii Biologice Marine ”Prof. Dr. Ioan Borcea” de la Agigea.

Păsările flamingo depun un ou, iar puii nu au culoarea roz

Păsările flamingo au culoarea roz, care provine de la beta-carotenul din crustaceele cu care se hrănesc. Dacă dieta lor nu va mai conține creveți vii sau hrană cu pigmenți carotenoizi, ele își vor pierde acea culoare frumoasă și vor deveni alb-gri. Totuși, culoarea nu o pierd instantaneu, pentru că penele, odată crescute, își păstrează aceeași culoare, însă, următoarele pene care vor crește, nu vor mai fi roz, am aflat de la Ștefan-Emanuel Baltag, expert principal ornitolog, directorul Stațiunii Biologice Marine ”Prof. Dr. Ioan Borcea” de la Agigea.

„În general, păsările flamingo depun doar un ou, însă depinde foarte mult de sursa de hrană pe care o au. Dacă au mai multă mâncare, pot depune mai multe ouă, astfel că pot avea mai mulți pui sau nu. Dacă ies mai mulți pui și au suficientă hrană trăiesc mai mult sau mai puțin, totul este în funcție de hrană.

Existau primele indicii că păsările flamingo de la Murighiol încercau să își construiască cuiburi, dar nu avem nicio garanție că ar fi cuibărit.

Puii de flamingo se nasc cu pene gri și albe. Ele devin roz după un an, când păsările se maturizează”, a precizat expertul principal ornitolog Ștefan-Emanuel Baltag.

De altfel, denumirea păsărilor vine de la culoarea pe care ele o au. ”Flamingo” provine din cuvântul spaniol sau portughez ”flamenco”, în traducere ”colorat ca flacăra”, cu referire, desigur, la superba culoare a penajului acestor păsări.

De ce ornitologii au făcut public locul în care au poposit păsările flamingo

După ce foarte mulți oameni care nu au nici cele mai elementare informații despre păsările flamingo și care au mers la ele inclusiv cu pâine pentru a le hrăni, au apărut numeroase discuții între ornitologi, cu privire la protejarea, pe viitor, a informațiilor legate de locul în care poposesc aceste păsări.

”Cu siguranță, informațiile despre locurile în care ajung astfel de păsări vor fi date mult mai restrictiv în viitor.

Ornitologii s-au gândit că este o observație destul de interesantă, mai ales că acum, în România, observarea păsărilor este în creștere și vrem să atragem oamenii să cunoască diferite specii. De aceea, până acum, toate informațiile despre păsările rare s-au făcut publice.

Asta a fost și pentru că nu se știa că vor încerca să cuibărească acolo, nu era niciun semn că ele vor rămâne o perioadă mai lungă, ci, pur și simplu s-a crezut că este un grup de flamingo care trece pe acolo pentru câteva zile, așa cum s-a întâmplat și în alți ani, aceasta a fost previziunea.

De aceea informația a fost publică, pentru ca oamenii pasionați de păsări să meargă să le vadă cu ușurință, dar în anumite condiții. Ideea este că acolo s-au dus foarte multe persoane care nu știu nici măcar cu ce se hrănesc păsările și le-au dus pâine.

Oamenii trebuie să știe că nu trebuie să hrănească animalele și păsările sălbatice, nici măcar lebedele, mai ales cu pâine. Putem să hrănim iarna păsările, dar să ne documentăm foarte bine pentru a ști ce mănâncă ele.

Pâinea nu este un aliment bun pentru ele, deoarece ea conține sare și multe alte substanțe care le pot afecta organele interne și le pot produce probleme digestive.

În plus, sunt și mulți fotografi de păsări care nu respectă etica și merg în zonele strict protejate, în care accesul este interzis, pentru a face poze păsărilor”, a afirmat pentru Discover Dobrogea, Ștefan-Emanuel Baltag, expert principal ornitolog, directorul Stațiunii Biologice Marine ”Prof. Dr. Ioan Borcea” de la Agigea.

Distrugerea zonelor de cuibărit stresează foarte mult păsările

Chiar dacă păsările flamingo vor cuibări în Dobrogea anul acesta, nu este o regulă ca în anii viitori să vină mai multe surate ale lor, aici.

”A fost un grup care, probabil, nu a putut să cuibărească unde făcea acest lucru de obicei, în Grecia, în Cipru, în Israel, Turcia, Italia, Muntenegru.

Cu cât se distrug mai multe zone acvatice, cu atât reducem suprafețele de pescuit pentru majoritatea păsărilor, nu doar pentru flamingo și atunci, ele încearcă să își găsească altă locație de cuibărit.

Asta înseamnă un cost energetic foarte mare pentru ele, deoarece sunt obișnuite să meargă într-un anumit loc în care să cuibărească, își calculează resursele de energie, după care ajung acolo și nu reușesc să cuibărească și trebuie să se mute.

Cu cât se duc mai departe, cu atât consumă mai multă energie, ceea ce înseamnă că reduc șansele de a putea să depună ouă, deoarece depunerea pontei este foarte costisitoare din punct de vedere energetic”, spune Ștefan-Emanuel Baltag, expert principal ornitolog, directorul Stațiunii Biologice Marine ”Prof. Dr. Ioan Borcea” de la Agigea.

Cei care merg să vadă păsările flamingo pot distruge, neintenționat, cuiburile altor păsări

”Păsările flamingo pot produce deranj prin sosirea lor în Dobrogea, deoarece acolo unde s-au așezat ele sunt multe alte specii care cuibăresc, printre care ciocîntors, ibis și multe altele.

Acestea, din cauza numeroaselor persoane care se perindă pe malul lacului își pot muta locul în care cuibăresc și chiar există riscul să își abandoneze ouăle.

Mulți oameni care merg să vadă păsările flamingo se plimbă printre cuiburile altor specii și pot să calce chiar și pe ouăle lor, dacă nu le văd. Pentru flamingo, în schimb, nu există această problemă, ei stau destul de departe de zonele circulate și își pot apăra ouăle sau puii”, a afirmat pentru Discover Dobrogea, biologul Răzvan Popescu-Mirceni.

”Cei care doresc să iasă în natură și să observe păsările pot încerca să meargă cu grupurile de ornitologi, pentru că astfel vor beneficia de informații utile, dar și de un binoclu sau o lunetă cu care să le privească, iar deranjul pentru păsări va fi mult mai mic.

Sunt ONG-uri, grupuri pe Facebook, cu care se poate lua legătura și cei mai mulți sunt deschiși să ia oameni cu ei și să îi învețe cum se face observația păsărilor.

Există organizații la nivel național pe care cei interesați le pot căuta, printre care Societatea Ornitologică Română, Grupul MILVUS, Universitatea din Iași, care are la Agigea o Stațiune de Cercetări unde este un grup care studiază păsările sau Universitatea Ovidius Constanța”, ne recomandă Ștefan-Emanuel Baltag, expert principal ornitolog, directorul Stațiunii Biologice Marine ”Prof. Dr. Ioan Borcea” de la Agigea.

Toate imaginile din acest articol au fost preluate de pe pagina de Facebook a fotografului Mircea Bezergheanu.

June 1, 2021
Fermele marine offshore, o afacere de succes, prietenoasă cu natura

O nouă afacere de succes pentru investitorii români care doresc să dezvolte acvacultura în largul Mării Negre o reprezintă fermele marine offshore. Conceptul a fost implementat pentru prima oară în Statele Unite în urmă cu 12 ani, iar cifra de afaceri a companiei Open Blue depășește 1 miliard de dolari.

Fermele marine offshore, o afacere cu succes garantat

Fermele marine offshore contribuie în mod semnificativ la securitatea alimentară și nutriție, pentru milioane de oameni din întreaga lume. Biologul marin Răzvan Popescu-Mirceni a realizat studii asupra variantelor potențiale de dezvoltare a acestei afaceri, într-un proiect cofinanțat de OMV Petrom.

Fotografie preluată de pe salmonbusiness.com

El spune că investiția într-o astfel de afacere se amortizează în 2-3 ani. După această perioadă, firmele înregistrează deja profit, iar în 6 ani investiția este dublată, pentru că cererea de proteină din zona marină este în creștere peste tot în lume.

”La nivel internațional, factorii care au determinat extinderea mariculturii din zonele costiere existente în apele offshore, sunt concurența pentru spațiu, reducerea stocurilor piscicole naturale, percepția publică negativă și calitatea mediului.

Privind spre viitor, dezvoltarea mariculturii offshore poate fi justificată pe baza necesității de a furniza securitatea alimentară în fața creșterii proiectate a populației mondiale. Fermele marine offshore contribuie la securitatea alimentară viitoare, deoarece potențialul oceanelor lumii de a suplimenta aprovizionarea cu alimente este prea puțin utilizat”, a declarat pentru Discover Dobrogea, cercetătorul marin Răzvan Popescu-Mirceni.

Fermele piscicole offshore diminuează presiunea pe stocurile piscicole naturale

”O soluție pentru diminuarea presiunii pe stocurile piscicole naturale o reprezintă fermele marine offshore.

În anii 80-90, în Marea Neagră au existat specii invazive care au condus la scăderea stocurilor de pește cu valoare economică, dar am avut și un pescuit industrial specific țărilor cu regimuri comuniste absolut dezastruos, fără nicio legătură cu elementele de protecție a naturii.

Din păcate, lucrurile acestea s-au perpetuat într-o oarecare măsură în comportamentul pescarilor din zona Mării Negre și toate regiunile cu zone piscicole interesante sunt exploatate la maximum.

Un alt exemplu este reducerea, până la dispariție, a unor stocuri de pești care trăiesc în domeniul pelagic, adică în masa apei și care, practic, din cauza unei exploatări iraționale, unele specii, chiar banale, au fost aproape în pragul dispariției.

Șprotul este una dintre aceste specii, care a fost pescuită cu nesăbuire. El atinge maturitatea sexuală la vârsta de 4 ani, iar în momentul în care stocurile de șprot au început să fie exploatate prin 1986-1987, au mers în fiecare an cu niște creșteri exponențiale, lucru care s-a întâmplat chiar la coasta românească.

La acea vreme, existau pescadoare de coastă, care exploatau din ce în ce mai mult această resursă piscicolă. Lucrul acesta a mers până în al patrulea an, când, pentru că nu i-au lăsat timpul necesar pentru maturizarea sexuală și reproducere, producția a scăzut de la peste 100.000 de tone cât se produceau în cel mai bun an, la sub 10.000 de tone. Și după aceea, practic, pescuitul respectiv a devenit falimentar. Este un exemplu clasic de supraexploatare.

În loc să facem lucrul acesta, putem să folosim așa-numitele ferme piscicole off-shore. Este un concept relativ nou și constă în amplasarea fermelor piscicole în zona îndepărtată de coastă, practic, în largul mării”, a precizat biologul marin Răzvan Popescu-Mirceni.

Investiția în fermele piscicole marine offshore este mare, dar se amortizează în 2-3 ani

Investiția inițială minimă în astfel de ferme piscicole marine offshore este de 1,5-2 milioane de euro, spune cercetătorul Răzvan Popescu-Mirceni.

”Un proiect de acest gen a fost realizat pentru Marea Baltică, în sesiunea de finanțare cu fonduri europene 2007-2013. S-a calculat rata de rentabilitate pentru astfel de incinte amplasate în largul mării, astfel că, în 2-3 ani investiția este amortizată. După 3 ani intri în regim de profit, iar în 6 ani se dublează investiția, ceea ce nu se întâmplă în foarte multe afaceri. Loc de creștere este din abundență, pentru că cererea de proteină din zona marină este în creștere peste tot în lume.

Proiectul trebuie cumpărat, dar există și o franciză deschisă de Open Blue și se poate achiziționa tot pachetul, iar ei pot furniza inclusiv sferele, în funcție de numărul instalațiilor pentru care se face francizarea”, spune cercetătorul Răzvan Popescu-Mirceni.

Ce înseamnă, de fapt, fermele marine piscicole offshore

Fermele piscicole offshore se instalează, cu ajutorul unor balize de derivă, niște ancore care nu ajung pe fundul mării, ci, pur și simplu atârnă în apă și împiedică mișcarea rapidă a incintelor respective.

”Conceptul este în felul următor: există niște sfere, alcătuite din material semi-rigid, de preferință ușor dar rezistent, de tipul plasticului, care au dimensiuni mari. Pot să aibă diametre de 10,30 sau chiar 50 de metri, dar nu mai mici, pentru că devine cumva nerentabilă această afacere.

Aceste sfere sunt așezate astfel încât limita lor superioară să nu treacă de 30 de metri adâncime, tocmai pentru a nu încurca navigația sub nicio formă. Pe deasupra lor, pot trece orice fel de nave, astfel că prezența fermelor piscicole în largul mării, exclude posibilitatea producerii unor accidente navale.

Fotografia este preluată de pe site-ul www.aquaculturealliance.org

În momentul în care noi ne ducem către larg, avem sferele acestea, ca niște buncăre cu mâncare sub formă de peleți, specifică fiecărei specii și hrănirea peștilor se produce automat. Monitorizarea lor se face cu ajutorul sateliților și se pot realiza transmisii continue video, pentru a monitoriza, inclusiv cu imagine, tot ceea ce se întâmplă în acele incinte, neexistând riscul ca acestea să fie pierdute.

Alimentarea cu energie a acestor incinte se poate face, fie pe bază de acumulatori, pentru că nu necesită niște resurse extraordinar de mari astfel de dispozitive, fie pe bază de mecanisme care exploatează diferența de potențial, așa cum se declanșează și se alimentează acele lămpi de la vestele de salvare cu ajutorul apei de mare, la fel se pot alimenta și aceste camere.

Sferele sunt ferm convins că pot fi construite în oricare dintre șantierele navale din România. Există și furnizori, dar prețul pentru construcție și transport ar fi mai mare în străinătate, decât la noi în țară. Costurile de realizare sunt între 200.000 – 300.000 de dolari în cazul Statelor Unite, pentru o unitate de 30 de metri diametru.

Pentru ca afacerea să fie rentabilă, este nevoie de minimum 3 sfere cu diametrul de 30 de metri. În felul acesta, investiția se amortizează în primii 2-3 ani de exploatare.

Desigur, contează și ce specii de pești sunt folosite pentru producție, iar acestea sunt alese în funcție de locul în care vrei să amplasezi fermele piscicole offshore.

De exemplu, o specie care este tropicală și trăiește în ocean foarte bine, va trăi și aici, dar se va dezvolta mai greu în aceste incinte din apele Mării Negre, care, peste iarnă se răcesc, sunt mai puțin sărate și au o serie de constrângeri.

În schimb, se pot alege fie specii strict autohtone, care se pot produce întâi pe țărm, unde se face producția inițială, pentru obținerea alevinilor și apoi a puietului, care nu necesită niște spații foarte mari, dar presupune un efort investițional. Sigur, există în același timp, posibilitatea să cumperi puiet pentru fiecare etapă de cultură”, ne-a dezvăluit biologul marin Răzvan Popescu-Mirceni.

Open Blue, firma americană care a făcut pionierat în domeniul fermelor offshore

Compania care a făcut pionierat în domeniul fermelor marine piscicole offshore în anii 2008-2010, este Open Blue.

”Specialiștii au dotat sferele submerse cu niște motoare electrice de mică putere, care le ajută să se mențină și să exploateze curenții oceanici pentru deplasare.

Astfel, ei instalează fermele piscicole offshore în Florida, pun puietul de pește la crescut în sferele special construite și alimentează buncărele respective cu hrană. Pe toată durata de creștere a peștelui respectiv, până ajunge la dimensiunea de exploatare, cam vreo 9 luni, utilizează curentul Gulf Stream.

Astfel, de exemplu, dacă au comandă în zona Marii Britanii, sferele ajung acolo 8 sau 9 luni mai târziu. Peștele poate fi scos pe măsură ce există cerere pe piață, proaspăt, viu, direct din fermele respective.

E un exemplu de bună practică și în același timp, e un exemplu care arată viabilitatea economică a soluției, pentru că, în 10 ani, oamenii aceștia au ajuns de la o investiție inițială de câteva milioane de dolari, la o cifră de afaceri care a depășit de mult timp, miliardul de dolari. Au reușit să își crească investiția de 100 ori, în doar 10 ani. Acest lucru înseamnă că rata de creștere a afacerii este mare, pentru că și cerința este mare”. spune cercetătorul Răzvan Popescu-Mirceni.

România ar fi prima țară cu ieșire la Marea Neagră, care implementează acest tip proiect

Fermele marine piscicole offshore reprezintă deja o soluție pentru multe state din Europa, dar și pentru firmele din SUA. Dacă va implementa un astfel de proiect, România va fi prima țară cu ieșire la Marea Neagră care o să aibă ferme marine piscicole offshore.

”În exercițiul financiar 2021-2027 vor putea fi accesate fonduri pentru pescuit, destinate unor unități de producție. Ideal ar fi ca firmele care au nave sau intenționează să cumpere și care în momentul de față fac doar pescuit, în loc să investească banii respectivi strict pentru nave de pescuit, să se gândească la acest gen de ferme piscilcole offshore, care ar asigura un profit mai mare și de durată.

Cu aceste ferme marine amplasate în largul mării, succesul este absolut garantat. Singurul obstacol este că o firmă fără experiență, un start-up ar obține foarte greu bugetul inițial. Acesta este singurul hop major pentru oricine ar vrea să înceapă un astfel de proiect. Este nevoie de câteva milioane de euro, care ar putea însemna o sumă mare pentru companiile din România, Bulgaria sau de oriunde din Marea Neagră. Această sumă este necesară pentru implementarea întregului proiect, cu tot cu navele necesare”, spune biologul marin Răzvan Popescu-Mirceni.

Avantajele unei afaceri cu ferme marine offshore

Un mare avantaj pentru cei care dezvoltă o astfel de afacere, îl reprezintă faptul că, pentru întreținerea sferelor respective, inclusiv pentru remorcarea lor, nu este nevoie de nave mari, deoarece incintele nu sunt grele, a precizat Răzvan Popescu-Mirceni.

”Pentru întreținerea acestor ferme marine amplasate în largul mării, este suficientă o șalupă dotată și echipată pentru offshore. Sfera poate fi luată de la mal și transportată în larg cu șalupa, iar de acolo se poate recolta cantitatea de pește, în funcție de cerința de pe piață. O altă variantă este să fie chemat clientul la fermă, dacă acesta are o navă de transport mărfuri alimentare, astfel că îi poate fi livrată marfa direct la fața locului, respectiv în largul mării.

Mai există o variantă, dezvoltată de cei de la Open Blue. Ei contractează cantități foarte mari, se deplasează cu sferele acolo unde există cerință, folosindu-se de anumiți curenți din ocean și practic, livrează peștele în țările respective.

Sunt ferm convins că lucrul acesta s-ar putea face în interiorul Mării Negre. Ar fi o problemă să ieșim prin strâmtori din Marea Neagră, dacă s-ar cere livrări, de exemplu, de către țări din zona Mediteraneană, dar în interiorul Mării Negre cu siguranță se poate face lucrul acesta”, am mai aflat de la biologul marin Răzvan-Popescu Mirceni.

În viitor, fermele marine piscicole offshore se vor dezvolta, pentru că ele reduc presiunea pe mediu și măresc productivitatea. Un alt avantaj este că, prin acest concept este scăzut riscul de îmbolnăvire a peștilor, pentru că, fiind ape mult mai curate și cu o dinamică mult mai mare, departe de zona de influență a coastei, în felul acesta și paraziții, bolile potențiale sunt mai puține. Practic, ții peștii izolați, inclusiv de prădători.

Nu există riscul să îți intre un delfin într-o astfel de sferă sau o focă, în caz că vorbim de zone în care sunt și foci, pentru că materialul respectiv este de așa natură conceput, ca să reziste la un astfel de impact și în același timp să nu producă răni sau alte pagube în rândul populațiilor de mamifere marine sau de rechini.

În felul acesta se mai creează ceva: pe o parte din structurile acestea se depun elemente de faună marină fixată, tot felul de crustacee, moluște care reprezintă și un filtru natural și o resursă.

În zona acestor sfere, dacă stau în același sector și nu sunt plimbate, așa cum fac cei de la Open Blue, se pot crea inclusiv mini-ecosisteme în largul mării, pentru că există o suprafață de suport.

La 30 de metri adâncime, lumina solară intră. Practic, până pe la 100 de metri mai există un dram de lumină solară în zonele cu ape limpezi, dar mai departe nu. Sferele acestea, fiind la adâncimi între minus 30 și minus 60 de metri, pot să suporte inclusiv alge care fac fotosinteză și care pot să asigure, la rândul lor, pentru alte specii, un micro-habitat care aduce un plus pentru mediul în care instalezi sfera”, a precizat biologul marin Răzvan Popescu-Mirceni.

În fermele piscicole offshore pot fi crescuți chiar și sturioni

În fermele marine piscicole offshore pot fi crescute în primul rând, speciile care trăiesc în masa apei, așa-numitele specii pelagice, dar și cele gregare, care formează grupuri mari.

”Inclusiv sturioni se pot crește în astfel de incinte, singura diferență este că pentru hrănirea optimă a lor, sferele acestea ar trebui să aibă la partea inferioară o zonă de pseudo-fund drept, adică trebuie instalat un placaj pe care trebuie să pui de așa natură hrana, încât să se poată hrăni exact ca într-un spațiu natural din apropierea fundului mării.

Există soluții, pentru că avem crescătorii de sturioni și se pot imita o parte din condițiile de acolo, doar că, din punct de vedere economic, avantajul este că nu mai ai nevoie deloc de schimburi de apă, pentru că te afli departe de țărm, unde influența poluării de la coastă este aproape zero, iar cea a apelor Dunării este minoră, dacă poziția este bine aleasă.

În aceste ferme sunt crescute cu succes, speciile care au un regim de creștere rapid. Cei de la Open Blue folosesc cel mai des, un pește denumit popular Cobia, care este foarte bun.

Și șprotul poate fi crescut în astfel de incinte. Dacă produci puiet într-un loc, poți să îl aduci și să îl crești în astfel de sfere.

Practic, în Marea Neagră există inclusiv posibilitatea de a crește chefal sau lufar în astfel de incinte. Dacă vorbim de speciile gregare, inclusiv macroul de Marea Neagră sau scrumbia de Dunăre, care vine și se reproduce în mare, pot fi crescute în astfel de incinte, mai ales că avem gurile Dunării”, afirmă cercetătorul Răzvan Popescu-Mirceni.

Maricultura offshore este o afacere care va lua avânt în următorii ani, inclusiv în apele Mării Negre. Pe plan mondial, producția globală de pești, crustacee, moluște și alte specii acvatice a atins un record istoric de aproximativ 180 de milioane de tone în anul 2018. Aproape jumătate din această cantitate a fost reprezentată de producția de acvacultură, care a înregistrat vânzări de 250 de miliarde de dolari. Deocamdată nu există statistici pentru anul 2020, însă, cu siguranță aceste valori sunt mai mari, deoarece anual ele cresc cu 3 până la 5 procente.

Și să nu uităm de un alt mare avantaj: în contextul în care unele activități off-shore sunt nevoite să își reducă dezvoltarea, fermele piscicole offshre reprezintă o alternativă viabilă de reconvertire a forței de muncă.

Societatea de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin „Oceanic-Club” dezvoltă cu susținerea financiară și logistică a OMV Petrom, un proiect de promovare a acestui tip de investiții în zona maritimă la care România are cel mai facil acces. Proiectul „Ferme marine off-shore pentru Marea Neagră” vine în contextul în care în următorul exercițiu financiar european vor exista resursele necesare dezvoltării și acestei categorii de proiecte de investiții.

Fotografia de prezentare este preluată de pe site-ul https://salmonbusiness.com.

December 27, 2020
Fermele piscicole offshore, un nou concept pentru pescuitul în Marea Neagră

Fermele piscicole offshore în Marea Neagră reprezintă o necesitate, în condițiile în care consumul de pește crește anual în România. În anul 2018, producția estimată din acvacultură și pescuit a fost de peste 22.000 de tone în țara noastră, din care aproximativ 8.000 de tone au fost pescuite din Marea Neagră. Biologul marin Răzvan Popescu-Mirceni spune că, o soluție pentru diminuarea presiunii pe stocurile piscicole naturale o reprezintă fermele marine offshore.

Fermele piscicole offshore, un pionierat pentru pescuitul în Marea Neagră

”Pentru Marea Neagră, astfel de ferme vor reprezenta un pionierat, deoarece nimeni nu a mai făcut o astfel de investiție, nici turcii, nici bulgarii, rușii, ucrainenii sau georgienii.

Conceptul privind fermele piscicole offshore este relativ nou. El a fost lansat, iar patentul înregistrat în anul 2008, de către compania americană Open Blue.

Credit foto: Rick Decker, fotografie preluată de pe site-ul pnas.org

Este vorba despre ferme piscicole amenajate într-o zonă îndepărtată de coastă. Ele sunt instalate cu ajutorul unor balize de derivă, niște ancore care nu ajung pe fundul mării, ci atârnă în apă și practic împiedică mișcarea rapidă a incintelor respective. Incintele de creștere a peștilor sunt ca niște domuri sferice amplasate în general zonele de mare adâncime spre deosebire de fermele clasice de creștere a peștilor care presupun instalarea în zone de mică adâncime, în apropierea coastei, adăpostite, cu puțini curenți și cu puține valuri, pe care le caută și o serie de pești din mediul natural, pentru a se reproduce și a depune icrele”, a declarat pentru Discover Dobrogea cercetătorul Răzvan Popescu-Mirceni.

Jacques-Yves Cousteau spunea că oceanele sunt un mare deșert din perspectiva populațiilor piscicole

Exploaratorul Jacques-Yves Cousteau a afirmat de nenumărate ori, că în toate oceanele lumii, peștii se află doar în câteva puncte, în general în zonele de coastă.

”În anii 60-70, Jacques-Yves Cousteau construise în prova navei Calypso o cameră de observație permanentă submersă. În timp ce traversa oceanele planetei noastre, el a constatat că oceanele sunt un mare deșert din perspectiva populațiilor piscicole. În marea lor majoritate, peștii se concentrează în locurile în care o serie de curenți aduc resursele necesare. Cei mai mulți sunt în zona de coastă, acolo unde, practic, fundul mării, luminat de soare, este cel mai productiv și le asigură, pe de o parte hrana necesară, dar și mai important, adăpost pentru reproducere, pentru icrele lor și pentru alevini”, a precizat biologul marin Răzvan Popescu-Mirceni.

Fermele piscicole offshore, sfere plutitoare în care sunt crescuți peștii, departe de țărm

Fermele marine offshore sunt niște sfere realizate din material semi-rigid, de preferință ușor dar rezistent, care au dimensiuni mari. Diametrul acestora poate fi de la 10 până la 50 de metri.

Fotografie preluată de pe site-ul newsroom.ucla.edu

Ele sunt amplasate în largul mării, astfel încât limita lor superioară să nu treacă de 30 de metri adâncime. Pe deasupra lor pot trece orice fel de nave, deoarece prezența lor nu încurcă navigația sub nicio formă.

Incintele în care sunt crescuți peștii în largul mării sunt alimentate cu hrană specifică fiecărei specii, astfel că hrănirea peștilor se produce automat. Monitorizarea fermelor marine offshore se face cu ajutorul sateliților și se pot realiza transmisii continue video, pentru a verifica, inclusiv cu imagine, tot ceea ce se întâmplă în acele incinte, fără să existe riscul ca acestea să fie pierdute”, spune cercetătorul marin Răzvan Popescu-Mirceni.

Avantajele economice oferite de fermele piscicole offshore în Marea Neagră

Cercetătorul marin Răzvan Popescu-Mirceni spune că fermele piscicole offshore oferă 3 tipuri de avantaje, economice, de mediu și sanitar-veterinare.

”Din perspectiva economică, avantajele pe care le oferă fermele piscicole offshore sunt reprezentate inexistența chiriilor, deoarece, sferele respective pot fi amplasate inclusiv în apele internaționale, astfel că devin zonă de duty-free. În plus, dacă producătorii vând peștele în apele internaționale, nu sunt obligați să plătească taxe, iar acestea sunt avantaje economice cât se poate de legale.

Investiția inițială în fermele piscicole offshore poate fi dublată în 6 ani și se amortizează în 2-3 ani, în funcție de specia de pește aleasă și de modul în care se dezvoltă afacerea respectivă. Mai mult, nu sunt necesare cheltuielile legate de menținerea calității apei, pentru că în larg lucrurile se întâmplă natural.

Un alt avantaj este faptul că agentul economic nu mai are cheltuieli legate de hrănirea unităților respective, pentru că ferma are un buncăr automat, pe care îl poate încărca chiar și pentru jumătate de an. Asta înseamnă că poate vizita buncărul, doar de două ori pe an, cu atât mai mult cu cât este monitorizat video și poate vedea în orice secundă ce se întâmplă în zona respectivă”, afirmă cercetătorul marin Răzvan Popescu-Mirceni.

Fermele piscicole offshore în Marea Neagră prezintă și avantaje pentru mediu

”Pe de o parte, vorbim de o reducere a presiunii pe stocurile piscicole naturale și de o reducere a poluării care ar fi generată de astfel de ferme în zona de mică adâncime. Fermele marine offshore oferă și o scădere a amprentei de emisii de carbon, prin faptul că scade extrem de mult numărul deplasărilor până la incinta respectivă. În cazul fermelor din zona costieră, navele se deplasează pentru diferite activități zilnic sau de câteva ori pe lună.

Aglomerarea de ferme piscicole amenajate în apropierea țărmului pune o presiune foarte mare pe mediul natural. Și aceasta, deoarece hrana pentru pești și excrementele acestora se concentrează într-o singură zonă și, de foarte multe ori se întâmplă ca acestea să bulverseze echilibrul natural, pentru că aduc un aport de substanțe, care în mod firesc nu ar fi prezente acolo.

Foto credit: Bryce Groark, fotografie preluată de pe site-ul e360.yale.edu

Pentru a nu exercita o presiune, pentru că aglomerarea acelor populații piscicole în niște incinte în zone din apropierea țărmului presupune și hrănire și eliminarea de excremente și astea se concentrează într-o zonă în care, practic, nu avem o bună capacitate de dispersie și în același timp avem sectorul marin cu cea mai mare concentrare de forme de viață.

La fermele piscicole offshore, trebuie să te duci doar în momentul în care alimentezi incinta cu pește și apoi singurul lucru pe care îl mai faci este să monitorizezi. O dată la 6 luni mergi să faci o verificare, să realimentezi buncărul și să cureți puțin plasa respectivă.

De asemenea, poți să consideri că mărești nivelul de biodiversitate într-o zonă care este extrem de săracă și exploatezi un sector al oceanului mondial, care nu este ocupat de viață în acest moment. Practic, expansionezi viața într-o zonă în care aceasta se extinde acum foarte greu.

Sferele în care sunt crescuți peștii pot reprezenta niște suporți pentru organisme fixate de substrat, care, fiind suficient de aproape de suprafața apei cât să primească lumină solară, se vor dezvolta și vor oferi condiții propice. Diferite organisme, inclusiv bancuri de pești și de alte specii vor gravita în jurul acestor sfere, nu numai în interiorul lor, deoarece ele vor reprezenta o resursă de hrană pentru cetacee, păsările marine și așa mai departe”, a precizat biologul marin Răzvan Popescu-Mirceni.

Avantajele sanitar-veterinare ale fermelor piscicole offshore

”Fiind un spațiu cu ape foarte bine ventilate, departe de coastă și de influențele acesteia, riscul de contaminare cu paraziți și boli este mult mai redus în cazul fermelor piscicole offshore. În ocean, acest risc scade cu 70%, pentru că te poți duce foarte departe, iar în Marea Neagră, pentru că există și influența Dunării, riscul scade cu 50%.

Astfel, în cazul incintelor marine offshore, șansele ca stocul de pește să se îmbolnăvească sunt reduse la jumătate, comparativ cu situația în care acesta este ținut în propriile bazine pe uscat sau în imediata apropiere a coastei”, afirmă cercetătorul Răzvan Popescu-Mirceni.

Fermele marine offshore, un subiect important pentru cercetătorii multor state

Maricultura sau fermele marine offshore se dezvoltă rapid, având în vedere resursele costiere limitate și concurența pentru utilizarea acestora, care vine din alte sectoare economice, cum ar fi turismul sau transporturile.

La nivel global se organizează frecvent întâlniri pentru a se discuta aspecte relevante pentru dezvoltarea durabilă a mariculturii offshore. Discuțiile se concentrează pe probleme tehnice specifice producției unei specii sau al unui grup de specii date, precum și pe probleme de politică și gestionare.

Sunt produse și distribuite pe scară largă o serie de lucrări tehnice cuprinzătoare, referitoare la tehnici de incubație și maricultură, soluții privind sistemele și activitățile specifice pentru fermele piscicole offshore, pentru a se respecta la nivel mondial principiile și normele Codului de conduită pentru pescuit responsabil, pentru dezvoltarea durabilă a sectorului marin.

Speciile de pește profitabile în într-o afacere cu ferme marine off-shore

Fermele piscicole offshore au luat avânt în ultimii 12 ani, în mai multe state ale lumii, deoarece consumul de pește pe planetă este în permanentă creștere. Potrivit Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a Organizației Națiunilor Unite, producția globală de pești, crustacee, moluște și alte animale acvatice a atins un record istoric de 178,5 milioane de tone în 2018, o creștere cu 3,4% comparativ cu 2017. Aproape 40% din cantitatea totală de pește pe plan mondial a provenit din producția de acvacultură, valoarea acesteia ridicându-se la 250 de miliarde USD, iar cererea este într-o permanentă creștere.

”Într-o afacere cu ferme marine offshore, speciile profitabile sunt cele care au un regim de creștere rapid, care trăiesc în masa apei, așa-numitele specii pelagice, dar și cele gregare, care formează grupuri mari. Cei de la Open Blue folosesc cel mai des o specie care popular se numește Cobia. Este un pește foarte bun, dar se pot folosi inclusiv sturioni, însă trebuie luat în calcul faptul că perioadele de creștere sunt foarte diferite.

Pește precum șprotul poate fi crescut în astfel de incinte. Dacă produci puiet într-un loc, poți să îl aduci și să îl crești în astfel de sfere. Cei care au făcut amortizarea investiției au calculat-o și au o serie de specii din Oceanul Atlantic.

Potrivit calculelor făcute de ei, cam în 2-3 ani se face amortizarea investiției. După 3 ani intri în regim de profit, iar în 6 ani ți-ai dublat investiția, ceea ce nu se întâmplă în foarte multe afaceri, iar loc de creștere este din abundență, pentru că este în creștere peste tot în lume, cererea de proteină din zona marină.

Practic, în Marea Neagră există inclusiv posibilitatea de a crește chefal sau lufar în astfel de incinte. Dacă vorbim de speciile gregare, inclusiv macroul de Marea Neagră sau scrumbia de Dunăre, care vine și se reproduce în mare, pot fi crescute în astfel de incinte, mai ales că avem gurile Dunării”, am mai aflat de la cercetătorul marin Răzvan Popescu-Mirceni.

Fermele marine offshore, o soluție pentru dezvoltarea durabilă la nivel mondial

Maricultura sau fermele marine offshore se dezvoltă rapid, având în vedere resursele costiere limitate și concurența pentru utilizarea acestora, care vine din alte sectoare economice, cum ar fi turismul sau transporturile.

La nivel global se organizează frecvent întâlniri pentru a se discuta aspecte relevante pentru dezvoltarea durabilă a mariculturii offshore. Discuțiile se concentrează pe probleme tehnice specifice producției unei specii sau al unui grup de specii date, precum și pe probleme de politică și gestionare.

Sunt produse și distribuite pe scară largă o serie de lucrări tehnice cuprinzătoare, referitoare la tehnici de incubație și maricultură, soluții privind sistemele și activitățile specifice pentru fermele piscicole offshore, pentru a se respecta la nivel mondial principiile și normele Codului de conduită pentru pescuit responsabil, pentru dezvoltarea durabilă a sectorului marin.

Societatea de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin „Oceanic-Club” dezvoltă cu susținerea financiară și logistică a OMV Petrom, un proiect de promovare a acestui tip de investiții în zona maritimă la care România are cel mai facil acces. Proiectul „Ferme marine off-shore pentru Marea Neagră” vine în contextul în care în următorul exercițiu financiar european vor exista resursele necesare dezvoltării și acestei categorii de proiecte de investiții.

December 9, 2020
Motivele pentru care Marea Neagră este acum limpede și azurie

Mulți dintre noi am observat în această perioadă, că Marea Neagră are o superbă nuanță de albastru-turcoaz și este extrem de limpede. Cu toții o admirăm și ne întrebăm care este motivul și de ce seamănă atât de mult cu apa azurie pe care am admirat-o pe plajele din Grecia sau Turcia. De fapt, este vorba despre un complex de factori, după cum a explicat pentru Discover Dobrogea, președintele ONG-ului Oceanic Club, biologul Răzvan Popescu-Mirceni. Ceea ce nu putem observa însă, este că Marea Neagră are permanent culoarea azurie, dar la o distanță mai mare de 40-50 de kilometri de țărmul românesc.

Debitul scăzut al Dunării și limpezirea Mării Negre

Debitul Dunării a ajuns în această perioadă la cel mai coborât nivel din ultimii 30 de ani, din cauza secetei. În aceste condiții, circulația navelor pe Dunăre se desfășoară cu mare dificultate. Pe de altă parte însă, scăderea cotelor apelor fluviului a determinat apariția unui alt fenomen, cel de limpezire a Mării Negre, am aflat de la biologul Răzvan Popescu-Mirceni.

”De regulă, Dunărea vine cu o încărcătură foarte mare de sedimente, care ajung în zona costieră românească și o acoperă complet, practic. Țărmul românesc este supus în primul rând influențelor Dunării. Curentul dominant, cel de nord, aduce în permanență acele ape în Marea Neagră. Anul acesta, când se înregistrează debite extrem de scăzute, avem de-a face cu acest fenomen de limpezire a apei Mării Negre, care este foarte frumoasă în această perioadă”, a precizat biologul Răzvan Popescu-Mirceni.

Bate Sudul, se limpezește marea

Un alt motiv pentru care apa mării este limpede zilele acestea este legat de curenți și implicit de modul în care a bătut vântul. Acesta a suflat destul puternic din sector sudic în ultimele două săptămâni, astfel că a împins apele de suprafață, care de obicei sunt mai tulburi și a lăsat loc apelor mai sărate și mai limpezi, spune biologul Răzvan Popescu-Mirceni.

El afirmă că o parte din aceste ape sărate pătrunde prin Bosfor, iar o altă parte există deja în straturile mai adânci ale Mării Negre.

”O altă caracteristică a apelor Dunării este că, fiind ape dulci, sunt mai puțin dense și se mențin o perioadă mai lungă la suprafața mării, până se amestecă”, spune biologul Răzvan Popescu-Mirceni.

Calcarele sarmațiene și culoarea azurie mării

Apreciem marea de azur atunci când mergem în vacanțe în alte țări și ne-am dori să fie și a noastră atât de frumoasă. Ei bine, în aceste zile, Marea Neagră este azurie. Și aceasta, deoarece întreaga zonă românească de coastă are un suport, care, la bază, este reprezentat de calcare sarmațiene, afirmă biologul Răzvan Popescu-Mirceni.

”Calcarele sarmațiene au proprietatea de a reflecta culoarea pe care o primesc de la cer. Zonele în care există un aport foarte mare de sedimente de tipul calcarelor, un fel de praf calcaros în masa apei, acolo încep să apară diferite nuanțe de turcoaz” am aflat de la Răzvan Popescu-Mirceni. El spune că aceste zone sunt la sud de Capul Midia până în sudul coastei românești. Mai exact, la Corbu, Tuzla sau la Vama-Veche. Există însă cantități mai mari de granule de calcar și în câteva golfuri din Constanța, pentru că, la lărgirea și consolidarea plajelor a fost adus nisip de adâncime din Marea Neagră.

Algele dau culoarea azurie a mării

Apa mării poate fi colorată și de anumite tipuri de alge. Există niște alge microscopice, care au proprietatea de a genera această nuanță turcoaz-azurie, spune biologul Răzvan Popescu-Mirceni. El precizează că, în momentul de față aceste alge nu se află în apele de mică adâncime, pentru că ele se înmulțesc, de obicei, în zonele de larg.

”Am avut situații de înflorire a acestor alge în urmă cu un an și acum doi ani. Cred că și anul acesta o să aibă loc, însă, la coastele Mării Negre avem de-a face în primul rând cu reflexia cerului datorată zonelor calcaroase” a mai spus cercetătorul.

Marea limpezită și de alge

Nu prea ne plac algele și strâmbăm din nas când le vedem pe malul mării, însă, ele contribuie la procesul de limpezire a apei. Acum avem mai multe alge mari, care se văd cu ochiul liber și care sunt perene, nu au un ciclu anual, spune biologul Răzvan Popescu. El afirmă că există și alge mici, care sunt într-un echilibru cu cele perene și au un rol semnificativ de stabilizare a sedimentelor și de reducere a pulberilor aflate în suspensie în apă.

Midiile filtrează apa mării

Digurile construite în mare reprezintă niște recife artificiale și au importanța lor în ecosistemul Mării Negre. ”Structura de recifală nu înseamnă că avem neapărat de-a face cu corali, ci este alcătuită submers din mai multe organisme care curăță apa, pentru că își fac hrănirea prin filtrare, cum sunt midiile, de exemplu.

Toate aceste diguri și structuri hidrotehnice care reprezintă un substrat dur și care acum, la câțiva ani după ce construcția s-a terminat, sunt deja populate cu alge și scoici, care contribuie foarte mult la procesul de filtrare a apei și la stabilizarea sedimentelor aflate în suspensie”, a precizat biologul Răzvan Popescu-Mirceni.

Pandemia de Covid-19 și beneficiile asupra Mării Negre

Cercetătorul Răzvan Popescu ne-a expus numeroase motive pentru care apa mării este limpede și are o culoare extrem de frumoasă zilele acestea. Totuși, nu trebuie să uităm că pandemia de Covid-19, care aproape a oprit toată planeta în loc, a redus mult gradul de poluare.

”Anul acesta, activitățile din zona costieră au fost mult mai puține pe fondul pandemiei de Covid-19. În aceste condiții s-a redus aportul de material organic, care ar fi favorizat o dezvoltare mai puternică a unor categorii de alge microscopice care tulbură mai tare apa. Inclusiv îmbăierea oamenilor duce la tulburarea apei, mai ales când vorbim de un număr foarte mare de persoane”, spune biologul Răzvan Popescu-Mirceni.

Delfinii pot fi văzuți de pe faleza Cazinoului

Zona costieră românească le oferă condiții favorabile delfinilor, astfel că ei trăiesc fără probleme în Marea Neagră. ”Exact la joncțiunea dintre apele marine și cele ale Dunării sunt condiții favorabile pentru resurse de hrană. Sunt zone de concentrare, inclusiv ale populațiilor de pești, printre care stavridul, hamsia, aterina, specii de grup, care se adună în bancuri pentru a se hrăni. Acolo unde sunt aceste specii se află și foarte mulți delfini. Cei mai mulți delfini sunt undeva la aproximativ 100 de kilometri de țărm, în dreptul gurilor Dunării și undeva la sud de acestea, acolo unde ajunge apa Dunării. Pe mare, se poate observa uneori un fel de frontieră între apele tulburi aduse de Dunăre și cele albastre și sărate ale Mării Negre”, a declarat pentru Discover Dobrogea biologul Răzvan Popescu-Mirceni.

Putem vedea în fiecare zi delfini, mai ales în această perioadă, în zona intrării în Portul Constanța, în dreptul plajelor de la Corbu, în zona Portului Midia și în fața Taberei Năvodari. Zilele acestea sunt două familii, de fapt două femele cu câte doi pui fiecare, care se hrănesc în zonă, pentru că au suficient pește. Uneori, mai ales dimineața, între orele 7.00-9 .00 și seara după ora 18.00 avem șanse mari să îi observăm chiar și de pe faleza Cazinoului din Constanța. Ei stau cam la 200-300 metri de țărm, astfel că pot fi văzuți chiar și cu ochiul liber, pentru că execută niște salturi destul de interesante, a precizat cercetătorul.

Toată pauza aceasta de două luni pe care a luat-o planeta în mod involuntar dar forțat, ne arată extrem de multe lucruri despre oameni și atitudinea lor. Dacă dorim să existe un echilibru, ar trebui să avem mai mult respect față de mediul înconjurător și să ne schimbăm obiceiurile. Depinde de noi dacă vom avea o planetă mai curată sau dacă preferăm să fie poluată.

June 2, 2020