Tag: punere in valoare

  • Casa Ion Bănescu va fi restaurată și pusă în valoare

    Casa Ion Bănescu va fi restaurată și pusă în valoare

    S-a semnat contractul de finanțare pentru restaurarea, consolidarea și punerea în valoare a Casei Ion Bănescu!

    Primăria Municipiului Constanța și Institutul Național al Patrimoniului (INP) București au semnat în data de 18.11.2024 contractul de finanțare nerambursabilă ce are ca obiect acordarea de către INP București a finanțării nerambursabile pentru proiectul „Restaurarea, consolidarea și punerea în valoare a monumentului istoric Casa Ion Bănescu, Constanța (documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţie parțial – studiu biologic, documentația tehnică pentru obținerea autorizației de construire, proiectul ethnic, detalii de execuție și proiect fază unică), depus în cadrul subprogramului „Case memoriale”/ „Elaborare a documentaţiilor tehnico-economice pentru intervenţii asupra monumentelor istorice”.

    Valoarea contractului este de 232.000 lei cu TVA.

    Casa Ion Bănescu este clădire istorică edificată la începutul secolului al XX-lea și înscrisă în Lista monumentelor istorice sub codul LMI CTII-m-B-21100.

    În prezent, pereții din cărămidă și planșeele din lemn prezintă semne de umezeală (exfoliere, mucegai) și fisuri pentru care s-au luat măsuri minime de sprijinire.

    Reabilitarea clădirilor presupune o abordare integrată este o problemă socială, economică, arhitecturală, urbanistică, nu doar tehnică. Reabilitarea adecvată a clădirilor istorice este necesară pentru a asigura același nivel al funcțiunii și imaginii urbane pe care îl aveau clădirile înainte de degradare.

    Restaurarea, consolidarea și punerea în valoare a Casei memoriale Ion Bănescu, după parcurgerea întregului proces de reabilitare va avea ca rezultat și îndeplinirea cerinței Strategiei patrimoniului cultural european pentru secolul XXI a Consiliului Europei, prin care se subliniază că patrimoniul cultural este un factor puternic ce contribuie la dezvoltarea economică prin activitățile pe care le generează și politicile care îl susțin.

    Astfel, după reabilitare, Casa Ion Bănescu va putea ajuta la atingerea obiectivelor din alte sectoare, constituind o resursă de neprețuit pentru domeniile educației, muncii, turismului și dezvoltării durabile.

  • Cetatea Halmyris-Murighiol va fi conservată, restaurată și pusă în valoare

    Cetatea Halmyris-Murighiol va fi conservată, restaurată și pusă în valoare

    Cetatea Halmyris-Murighiol urmează să fie restaurată și pusă în valoare, în cadrul unui parc arheologic. Pentru început, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea implementează proiectul de elaborarea a documentației de avizare a lucrărilor de intervenții (D.A.L.I.) pentru Parcul Arheologic Halmyris-Murighiol.

    Cetatea Halmyris, conservare-restaurare și punere în valoare

    Situată în antichitate între două lacuri sărate și în apropierea Mării Negre, Cetatea Halmyris de la Murighiol a fost denumită în trecut ”Sărătura”. În exteriorul cetății, la acea vreme, toate dealurile din jur erau împădurite și pe coasta lor până la Dunăre era așezarea civilă, căreia i se spunea ”Satul corăbierilor”. Acum, bătrâna cetate așteaptă să fie cercetată și restaurată, deoarece ea a fost săpată doar în proporție de 20-25%.

    cetatea-halmyris-murighiol-tulcea-satul-corabierilorDeoarece nu a fost consolidată, Cetatea Halmyris se află într-o stare avansată de degradare. Pe zidul de incintă, pe care se circulă foarte mult, deoarece este unul dintre traseele pe care merg turiștii, deja s-au deplasat pietrele, astfel că acesta se deteriorează pe zi ce trece.

    Activitățile pentru conservarea și restaurarea Cetății Halmyris sunt finanțate în cadrul programului Timbrul Monumentelor Istorice, subprogramul Elaborarea documentațiilor tehnico-economice pentru intervenții asupra monumentelor istorice, pentru proiecte care au ca scop protejarea și promovarea monumentelor istorice. Programul este gestionat de Institutul Național al Patrimoniului.

    Destinația sitului este culturală, cu funcțiune mixtă, turistică, muzeală și de cercetare.

    Valoarea culturală excepțională a sitului, care a condus la punerea sa sub protecție legală multiplă, corelată cu problemele severe de conservare, impune necesitatea intervențiilor de conservare, restaurare și punere în valoare.

    Situl arheologic Halmyris-Murighiol a fost cercetat de arheologi

    Pentru realizarea proiectului de conservare și restaurare a Cetății Halmyris a fost nevoie de numeroase cercetări multidisciplinare adecvate caracteristicilor pe care situl le prezintă și elaborarea unui plan de conservare și monitorizare.

    cetatea-halmyris-murighiol-tulcea”Au fost realizate până în prezent activități specifice de cercetare și elaborare a unui plan etapizat de conservare, monitorizare și restaurare a sitului arheologic Halmyris-Murighiol.

    S-a pornit din punctul “La Cetate”, unde a fost realizat releveul structurii arheologice identificate prin cercetări specifice până în anul 2019. Este vorba despre laturile de vest și de nord ale incintei romano-bizantine, Poarta de Vest, Poarta de Nord, turnurile II-IV, XI și XII, construcţiile adosate laturii vestice și celei estice.

    De asemenea, s-a realizat releveul pentru Edificiile I și II, Domus N cu instalația de băi, basilica episcopală și cripta martirilor și a fost făcut un studiu de arhitectură.

    În plus, au fost făcute teste pentru materialele de construcție, s-au realizat analize fizico-chimice ale materialelor istorice, s-au făcut sondaje arheologice, un studiu geotehnic, expertiza tehnică a structurii, s-a realizat studiul pietrei, cărămizilor și lianților folosiți la construcții”, afirmă reprezentanții Institutului de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea.

    Cetatea Halmyris-Murighiol, ultimul castru militar roman la vărsarea Dunării în Marea Neagră

    Fortăreața este datată din secolul VI î.Chr. Primii care au construit cetatea au fost geto-dacii și au locuit în ea până în secolul I î.Chr. Denumirea geto-dacă a cetății era Talamonium.

    Din sec. I î.Chr. până în sec. II d.Chr. au locuit grecii în cetate, după ce au ocupat Pontul Euxin și au denumit-o Halmyris. În vremea aceea, marea era la aproximativ 3 km distanță, iar Dunărea curgea pe lângă fortăreață și de acolo se vărsa în mare.

    cetatea-halmyris-murighiol-tulcea”Cetatea Halmyris-Murighiol era ultimul castru militar roman la vărsarea Dunării în mare. În sec. II d.Chr. după ce au ocupat romanii Dacia, ulterior Dacia Pontică, Dobrogea, ei au făcut limes-ul Imperiului Roman de-a lungul Dunării, până în Germania, nordul Franței și nordul Spaniei, au reconstruit cetățile grecești și au făcut castre militare. Ei au folosit denumirea latină a cetății, Salmourus.

    Ultima perioadă de locuire a cetății a fost romano-bizantină,  între sec. IV și VII d. Chr., până aproape de anii 600. Bizantinii, care vorbeau greaca și latina, au revenit la vechea denumire a fortăreței, Halmyris”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Anca Ivanov, supraveghetor la Cetatea Halmyris.

    Cetatea Halmyris-Murighiol avea port și 14 turnuri de apărare

    Forma cetății a fost inițial rectangulară, cu 4 intrări, câte una în fiecare punct cardinal. Cetatea Halmyris-Murighiol se întinde pe aproximativ 3 hectare, iar forma pe care romanii i-au dat-o castrului în sec. II arată ca un scut cu laturile alungite, cu vârful îndreptat spre Dunăre.

    poarta-de-nord-cetatea-halmyris”La acea vreme, drumul imperial roman de frontieră limes pornea de la poarta de vest și mergea pe malul drept al Dunării până spre izvoare, în Germania Superior.

    Intrarea în cetate se face prin poarta de vest, care are bastioane rectangulare la intrare și a fost concepută atât pentru circulația carelor cu cai, cât și pentru cea pedestră.

    Cetatea avea zonă portuară, deoarece a fost construită între două lacuri, acum secate. Marea era în acea perioadă la 3 kilometri distanță, iar romanii au profitat de faptul că au multă apă în zonă și au făcut la Halmyris un mare port. Astfel, la începutul secolului II d.Chr., la Halmyris funcționa o importantă stație a flotei dunărene, denumită Classis Flavia Moesica sau Portul Veteranilor Marinari.

    Acum, Dunărea este în stânga cetății, la aproximativ 2 km. Movilele care se văd de jur-împrejurul fortăreței sunt turnuri de apărare. Cetatea a avut 14 turnuri de apărare, dintre care 6 semirotunde și restul rectangulare. Turnurile semirotunde erau folosite de militarii care locuiau în cetate, ca depozite de muniție, echipament militar și alimente, însă doar câteva dintre ele au fost săpate.

    Bastionul din stânga a fost restaurat în 2007 și când s-au înlocuit pietrele sfărâmate au fost găsite în zidurile acestuia, pietre funerare care pot fi văzute la intrarea în muzeu. Romanii care ocupaseră zona în sec. II, fiind păgâni au folosit la reconstrucția castrului pietre funerare din necropola așezării civile”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Mihai Ivanov, supraveghetor la Cetatea Halmyris.

  • Zidul de incintă al Cetății Tomis trece pe sub foaierul Teatrului de Stat Constanța

    Zidul de incintă al Cetății Tomis trece pe sub foaierul Teatrului de Stat Constanța

    Zilele acestea, constructorii și arheologii au descoperit fragmente din zidul de incintă al Cetății Tomis, sub pardoseala din foaierul Teatrului de Stat Constanța. Clădirea se află în plin proces de reabilitare și se fac săpături de consolidare a fundațiilor zidurilor din interiorul instituției de cultură și astfel a fost posibilă descoperirea făcută de arheologi.

    Zidul de incintă al Cetății Tomis a ieșit la lumină în Teatrul de Stat

    Chiar la intrarea în Teatrul de Stat Constanța au fost descoperite, sub pardoseală, bucăți din zidul de incintă al Cetății Tomis.

    zidul-de-incinta-al-cetatii-tomis-in-foaierul-teatrului-de-stat-constanta”În zona foaierului era de așteptat să apară porțiuni din zidul de incintă, pentru că se știe traseul lui, iar la săpăturile pe care le-am supravegheat am reușit să identificăm fragmente. El este distrus în mare parte, de construcția teatrului.

    Totuși, în foaier este o porțiune care s-a păstrat mai bine și se poate vedea, fiind într-un loc care, în 1927, când s-a construit teatrul, nu era cotat ca zonă de fundații.

    Fostul zid de incintă are o lungime 5-6 metri, dar nu s-a păstrat integral. Sunt doar bucăți, pentru că el a fost spart în timpul construcției teatrului, însă se ține bine. Lățimea este standard, de aproape 3 metri, dar nu se păstrează cum îl vedem pe B-dul Ferdinand, de la un capăt la altul. Sunt bucăți rupte, demantelate în antichitate. Erau mai multe procedee prin care se distrugea un zid, care au început în antichitate și, care, pot spune că nu s-au terminat nici azi”, a declarat pentru Discover Dobrogea, șeful secției Arheologie Preventivă din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constantin Băjenaru.

    Zidul de incintă al Cetății Tomis a fost folosit, pe vremuri, pe post de carieră de piatră

    De-a lungul timpului, din zidul de incintă al Cetății Tomis a fost luată foarte multă piatră, astfel că arheologii nu au găsit o construcție intactă.

    zidul-de-incinta-al-cetatii-tomis”În zidul descoperit la Teatrul de Stat Constanța sunt bucăți care lipsesc aproape în totalitate, pentru că, în perioada antică și în special în perioada de după antichitate, mai ales medievală și turcească, zidul a fost folosit pe post de carieră și s-au extras tone piatră din el.

    Sunt zone în care au luat toată piatra, până jos, la baza zidului. E specific pentru acea perioadă post-antică să se distrugă zidurile, iar piatra a fost folosită pentru diferite construcții. El poate fi reconstituit pe baza șanțului ale cărui urme se văd pe porțiunile pe care zidul nu mai există”, am mai aflat de la cercetătorul științific Constantin Băjenaru.

    Sub sala de spectacole a Teatrului de Stat este posibil să se afle necropola anticului Tomis

    ”În faza a doua a proiectului se va amenaja sala, iar acolo va fi foarte probabil să identificăm morminte. Spun acest lucru, deoarece, înainte de zidul de incintă se afla necropola anticului Tomis, care se întindea până aproape de Piața Ovidiu, înainte să se extindă orașul.

    Avem noi niște indicii, dar ne este foarte greu să săpăm în interiorul teatrului”, a precizat cercetătorul științific Constantin Băjenaru.

    Zidul de incintă descoperit în foaierul Teatrului de Stat va fi pus în valoare

    Primarul orașului Constanța, Vergil Chițac spune că zidul descoperit în Teatrul de Stat va fi pus în valoare.

    zidul-de-incinta-al-cetatii-tomis”Lucrările de la Teatrul de Stat au scos la iveală o comoară: zidul Cetății Tomis.

    Dragi constănțeni, trăim într-un oraș cu adevărat special. Odată cu lucrările pe care le efectuăm la Teatrul de Stat – Fantasio în vederea eficientizării energetice și consolidării clădirii ce a fost construită la începutul secolului trecut, specialiștii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub coordonarea domnului Constantin Băjenaru, au scos la iveală continuarea zidului de incintă al anticului Tomis în foaierul teatrului.

    Este un moment de o frumusețe și o însemnătate aparte, ce ne va permite să punem în valoare, chiar în clădirea teatrului, bogata noastră moștenire istorică în armonie cu prezentul cultural al Constanței. Aștept cu nerăbdare rezultatul final al reabilitării clădirii și noua înfățișare a acesteia”, a scris pe pagina sa de Facebook, primarul Constanței, Vergil Chițac.

    Și cercetătorul științific Constantin Băjenaru a precizat pentru Discover Dobbrogea, că va propune păstrarea porțiunii de zid din foaier și punerea în valoare a descoperirii de la Teatrul de Stat. El spune că ar putea fi folosită o pardoseală din sticlă, astfel încât, aceste vestigii istorice să poată fi văzute de toți cei interesați.

    O altă porțiune din zidul de incintă al Cetății Tomis a fost descoperită în 2021, vizavi de teatru

    ”Ne-am așteptat să găsim porțiuni din zid la Teatrul de Stat. Zidul este datat în două faze, pe care le-am prins la săpătura de vizavi de teatru, pe Ferdinand colț cu Mihai Viteazu.

    zidul-de-incinta-al-cetatii-tomisAcolo ne-au ieșit niște indicii că prima fază se datează în secolul al III-lea. Dar, mai sunt necesare niște investigații pe alte trasee. Apoi, se mai îngroașă zidul într-o a doua fază, probabil în secolul IV și mai sunt faze de secol VI, la care s-au adăugat turnuri.

    Ce vedem acum ”Turnul măcelarilor” din Parcul Arheologic și un alt turn pe care l-am găsit pe str. Mihail Kogălniceanu, sunt elemente de secol IV”, a declarat pentru Discover Dobrogea, dr. în istorie Constantin Băjenaru.

    Descoperirea confirmă traseul drept al zidului de incintă

    Descoperirea de la Teatrul de Stat Constanța este importantă, pentru că ea le confirmă arheologilor, traseul drept al zidului de incintă al Cetății Tomis, care merge către poarta de S-V a vechiului oraș, prevăzută cu două turnuri.

    zidul-de-incinta”Se poate estima lungimea zidului de incintă, dacă o calculăm de la Plaja Modern, de la Poarta mare, până undeva la Dioda. Cred că sunt 700-800 de metri din vechiul zid, din care se văd 100-150 de metri. El se poate observa doar în Parcul Arheologic, deși mai există și sub casele oamenilor. Din punctul meu de vedere, este nevoie de un proiect de reabilitare a întregului zid, de la Harta arheologică până la Fantasio, care să conserve construcția antică și să o pună mai bine în valoare”, a mai spus șeful secției Arheologie Preventivă din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constantin Băjenaru, pentru Discover Dobrogea.

    La Teatrul de Stat ar putea fi făcute și alte descoperiri

    Conform legislației, orice intervenție în subsol are nevoie de supraveghere arheologică. Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța are un contract de supraveghere cu Primăria Constanța, motiv pentru care arheologii sunt prezenți la lucrările de la Teatrul de Stat.

    teatrul-de-stat-constanta-teatrul-tranulis”Noi acum transformăm lucrurile acestea într-o cercetare de amploare mai mică, pentru că nu ne putem extinde din cauza condițiilor structurale, deoarece o săpătură pe scară largă pune în pericol structura clădirii existente.

    Știm acum unde să cercetăm, pentru că noi cunoaștem traseul și știm unde să facem sondajele noastre. Mergem împreună cu constructorul, o să îl ținem puțin din treabă, dar nu foarte mult.

    Va trebui să fie revizuit puțin planul pe amplasamentul în care se află vestigiile, iar proiectantul a luat la cunoștință și își va adapta proiectul. Acolo unde se vede zidul, ar putea găsi o soluție să acopere cu sticlă, pentru a fi vizibil”, a precizat cercetătorul științific Constantin Băjenaru.