Tag: proiect AFCN

  • „Multiculturalitate și gastronomie tradițională în Dobrogea” – un omagiu adus patrimoniului culinar multietnic al regiunii

    „Multiculturalitate și gastronomie tradițională în Dobrogea” – un omagiu adus patrimoniului culinar multietnic al regiunii

    Institutul Național al Patrimoniului anunță desfășurarea atelierelor gastronomice din județele Constanța și Tulcea, în cadrul proiectului „Multiculturalitate și gastronomie tradițională în Dobrogea”, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

    Proiectul aduce în prim-plan diversitatea culturală și culinară a regiunii Dobrogea, un spațiu emblematic pentru conviețuirea etnică din România.

    Prin atelierele organizate în lunile iunie 2025, inițiativa urmărește documentarea, conservarea și promovarea patrimoniului imaterial al comunităților locale, punând accent pe preparatele culinare tradiționale. Rezultatele cercetării vor fi reunite într-un rețetar bilingv ilustrat – „Gustul Dobrogei / The Taste of Dobrogea”, ce va fi lansat oficial în cadrul expoziției finale găzduite de Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Tulcea.

    Atelierele gastronomice din județul Constanța (17–18 iunie 2025)

    Atelierul gastronomic armân – Ferma Ilie Zelca

    Desfășurat într-un cadru autentic, în inima Dobrogei, atelierul dedicat comunității armâne a avut loc la Ferma Ilie Zelca. Tinerii participanți au învățat alături de membrii comunității să pregătească o plăcintă tradițională cu brânză, spanac și praz – o rețetă transmisă din generație în generație.

    Evenimentul a reprezentat un veritabil omagiu adus patrimoniului imaterial armân, fiind sprijinit de personalități ale comunității precum domnul Petruț Gheorghiță, susținător al culturii armâne, și domnul Ilie Zelca, gazdă și partener activ al atelierului. Atmosfera a fost animată de prezența Ansamblului de dansuri armănești „Iholu”, iar sprijinul logistic al Fundației Gheorghe Halit a contribuit la buna desfășurare a activității.

    Atelierul gastronomic tătăresc – Bistro Musafir Efendi, Constanța

    Într-o atmosferă familială și caldă, în centrul istoric al municipiului Constanța, comunitatea tătară a fost reprezentată de copii, părinți și mentori care au participat la pregătirea șuberek-ului – un preparat emblematic pentru cultura tătară.

    Copii minoritate tătară păstrare gastronomie

    Atelierul a evidențiat nu doar tehnicile culinare, ci și dimensiunea educativă a patrimoniului imaterial, încurajând transmiterea tradițiilor către generațiile tinere, într-un gest de consolidare a identității culturale și de promovare a valorilor precum solidaritatea și respectul pentru diversitate.

    Atelierul gastronomic turcesc – Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani, Filiala Cobadin

    Recreând atmosfera festivă a unei nunți tradiționale turcești, atelierul a fost o veritabilă incursiune în universul culinar al comunității turce din Dobrogea. Participanții, membri ai comunității și tineri din ansamblul folcloric Genç Umutlar, au pregătit și servit preparate autentice precum Düğün Çorbası (ciorbă de nuntă), Saraylı (desert cu origini otomane), Dolma, Mantı și Kürdan Kebabı. Evenimentul a fost o demonstrație vie a păstrării și valorificării patrimoniului culinar, transmis cu grijă din familie în familie.

    Atelierele gastronomice din județul Tulcea

    Comuna Izvoarele – comunitatea greacă

    Seria atelierelor tulcene a început în comuna Izvoarele, în gospodăria familiei Ciobanu. Într-un decor cald și autentic, tinerele din comunitate au avut oportunitatea să învețe rețeta plăcintei tradiționale pxirez pitis (plăcintă uscată), sub îndrumarea doamnelor Sinica și Mirela Ciobanu.

    Atelierul a reprezentat un moment de reconectare cu rădăcinile grecești și o ocazie valoroasă de conservare a unei rețete cu tradiție.

    Cerna – comunitatea meglenoromână

    Al doilea atelier din județul Tulcea s-a desfășurat în localitatea Cerna, fiind organizat în parteneriat cu Asociația Culturală Altona. Sub îndrumarea doamnei Aneta Gugiescu, participanții – în special tinere din comunitate – au gătit cu migală măngică, plăcinte cu brânză de oaie și brânzeturi maturate, halva și sârlie cu nucă și miere. Atmosfera a fost întreținută de ospitalitatea Andreiei Tanur, gazda evenimentului, iar atelierul a devenit o veritabilă sărbătoare a gustului și tradiției meglenoromâne.

    Tulcea – comunitatea ucraineană

    Organizat la Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Tulcea, atelierul ucrainean a inclus o demonstrație de modelare a aluaturilor de nuntă (șeșke), o expoziție gastronomică bogată și o micro-expoziție etnografică cu obiecte tradiționale.

    Atelier gastronomie tradițională ucraineană Tulcea

    Participantele – Mirela Munteanu, Maria Efimov, Florica Sidorencu, Stefana Calenic și Creita Pinzaru – au pregătit preparate precum pește marinat (reba marinovana), știucă umplută (șciuka naceneana), malasolcă, scordolea, plăcintă cu mere și nucă și plăcintă cu varză murată și nucă. Evenimentul a fost completat de un moment artistic specific: cântece pentru oaspeți, cântec de nuntă și cântec căzăcesc.

    Tulcea – comunitatea rușilor lipoveni

    Cel de-al patrulea atelier gastronomic tulcean a avut loc la Centrul Cultural „Vicol Ivanov” și a adus în atenție bogata moștenire culinară a rușilor lipoveni. Sub coordonarea doamnei Claudia Chirilă Ciotic și cu participarea activă a membrilor Ansamblului Lodka, tinerii au învățat să pregătească pirajki de post (cu varză murată, morcovi, năut, orez, rahat și stafide), iar comunitatea a prezentat o serie de preparate tradiționale precum borș de pește, plăcinte cu mere și gutui, plachie, scrumbie marinată și afumată, batog, zacuscă cu pește și icre de crap.

    sarbatoarea-borsului-de-peste-delta-dunarii-crisan-preparate-traditionale-din-peste

    Atelierul a fost un adevărat tur de forță culinar, ilustrând bogăția gastronomiei lipovenești și pasiunea cu care aceasta este transmisă din generație în generație.

    O viziune strategică asupra patrimoniului imaterial dobrogean

    Proiectul „Multiculturalitate și gastronomie tradițională în Dobrogea” reflectă angajamentul Institutului Național al Patrimoniului față de conservarea și promovarea patrimoniului cultural imaterial al României. Dobrogea rămâne o regiune-model pentru conviețuirea interetnică, iar diversitatea sa culinară este una dintre cele mai expresive forme de manifestare a acestei coexistențe.

    Prin implicarea activă a comunităților locale și a tinerelor generații, proiectul contribuie la consolidarea identității culturale locale și naționale, și la păstrarea unor tradiții culinare vii, relevante și valoroase.

    Pentru mai multe informații despre proiect, activitățile viitoare și lansarea rețetarului ilustrat „Gustul Dobrogei / The Taste of Dobrogea”, vă invităm să urmăriți pagina oficială a Institutului Național al Patrimoniului.

  • Catalogul „Tezaurul de sculpturi de la Tomis – Constanța” va fi lansat vineri, de M.I.N.A. Constanța

    Catalogul „Tezaurul de sculpturi de la Tomis – Constanța” va fi lansat vineri, de M.I.N.A. Constanța

    Catalogul „Tezaurul de sculpturi de la Tomis – Constanța” va fi lansat de către reprezentanții Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța,  vineri, 22 noiembrie 2024, la ora 13.00, la sediul Universității Ovidius. Cu această ocazie va fi organizat și vernisajul expoziției foto-documentare „La marginea imperiului. Zeii cetății Tomis”, care care prezintă zeitățile componente ale tezaurului de sculpturi, istoricul descoperiri acestora, precum și analogii cu reprezentări sculpturale din diferite alte zone ale Imperiului Roman.

    În perioada iunie – noiembrie 2024, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) a implementat proiectul cu co-finanțare nerambursabilă a Administrației Fondului Cultural Național (AFCN) „Reverberații culturale actuale: patrimoniul tomitan între trecut și viitor”, contract P0105/02.02.2024, aria tematică Patrimoniul Cultural Material, sesiunea de finanțare I/2024.

    MINAC, instituție care a fost aplicant și lider, a implementat acest proiect în parteneriat cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” București (IAB) și Facultatea de Istoria și Teoria Artei (FITA) din cadrul UNARTE București. Proiectul a vizat readucerea în atenția publicului larg a Tezaurului de sculpturi de la Tomis, descoperit la Constanța cu mai bine de șase decenii în urmă și care a devenit, cu timpul, o descoperire emblematică pentru spațiul tomitan și pentru patrimoniul instituției noastre.

    În cadrul proiectului au fost desășurate mai multe activități cultural-educative și științifice, printre care amintim: organizarea, sub egida Sesiunii Științifice Internaționale „Pontica” (ediția 57), a unei mese rotunde și a unui workshop de conservare-restaurare adresate studenților și specialiștilor în domeniu, organizarea unei expoziții foto-documentare, dar și realizarea unui catalog și a unei website dedicat: https://tezaurminac.ro.

    Elaborarea catalogului „Tezaurul de sculpturi de la Tomis – Constanța” a fost o muncă laborioasă, care a însemnat un important efort al întregii echipe implicate, scopul final fiind acela de a readuce în atenția publicului valorosul depozit de sculpturi descoperit întâmplător la Constanța, în anul 1962, în timpul unor lucrări edilitare. Publicul iubitor de istorie va avea astfel ocazia de a revedea artefactele componente ale tezaurului într-o nouă prezentare tipărită, ce va fi lansată vineri, 22 noiembrie 2024, ora 13:00, la sediul Universității „Ovidius” Constanța, Aleea Universității nr. 1, Campus Universitar, Corp A, etaj I.

    Prin acest proiect, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a avut posibilitatea de a atrage atenția, din nou, asupra patrimoniului istoric extraordinar existent în Dobrogea și de a facilita apropierea publicului larg de acesta.

  • „Clipe din trecut ale cetății Enisala”, un proiect cultural filmat lângă frumoasa fortăreață

    „Clipe din trecut ale cetății Enisala”, un proiect cultural filmat lângă frumoasa fortăreață

    Toamna aceasta, Cetatea Enisala din județul Tulcea revine la viață! Dintre zidurile cetății apar genovezii, tătarii, turcii și românii de odinioară. Ostași care mărșăluiesc, își curăță armele, se pregătesc de război. Nu vă panicați! Se filmează!

    „Realizăm filmări istorice cu actori figuranți îmbrăcați în costume de epocă pentru a reda atmosfera acelor vremuri. Să vedem clipe de istorie și nu doar ziduri atunci când vizităm o cetate este conceptul de bază de la care pornim. Ne propunem să oferim publicului imagini video cu cele mai importante momente din istoria cetății Enisala. Vizitatorii vor vedea imaginile pe ecranele unor televizoare. Imaginile video spun istoria pe înțelesul oricui, o imagine valorează cât 1000 de cuvinte!

    Acest proiect s-ar putea aplica pentru orice cetate din România care a fost bine conservată.

    Începem cu Enisala pentru că este mai puțin cunoscută publicului larg și mai vitregită muzeografic. Dorim să-i îmbogățim oferta culturală ca să mai reducă din decalaj față de celelalte cetăți din țara noastră.

    Cetatea Enisala are o poveste misterioasă și fascinantă de la construcție și până în zilele noastre, care merită adusă la cunoștința publicului larg. Este singura cetate rămasă în picioare în Dobrogea printr-o ironie a istoriei: decăderea ei treptată ca importanță militară a ajutat-o să supraviețuiască. A fost cruțată de soarta crudă pe care au avut-o celelalte cetăți dobrogene care au fost dărâmate de turci la ordinul rușilor, ca urmare a Tratatului de la Adrianopol.

    Toamna acesta, la Cetatea Enisala din județul Tulcea se aude bâzâitul dronei. Nu vă panicați! Se filmează! Realizăm un videoclip de prezentare a cetății Enisala. Videoclipul îmbină imagini din dronă și de la sol din zilele noastre.

    Materialele video vor putea fi văzute la Cetatea Enisala și pe rețelele de social media.

    Proiectul cultural „Clipe din trecut ale cetății Enisala” este implementat de Enigma Film SRL în parteneriat cu ICEM Tulcea, Asociația Club Sportiv Nokors, Asociația Kavalkada. Proiectul se derulează în perioada 15.07.2024-15.11.2024 și este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN)”, afirmă Cristian Nencu, managerul de proiect.

    Sponsori: Ben Ari Negev Industrial SRL, Europolis SA.

    Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.