Discover Dobrogea

Tag: prohibitie

  • Au fost stabilite perioadele și zonele de prohibiție a pescuitului, în anul 2024

    Au fost stabilite perioadele și zonele de prohibiție a pescuitului, în anul 2024

    Administrația Rezervației Biosferei “Delta Dunării” (ARBDD) informează că în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42/17.01.2024 a fost publicat Ordinul comun al Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor cu nr. 561/2023/11/2024 privind stabilirea perioadelor și zonelor de prohibiție a pescuitului, precum și a zonelor de protecție și refacere biologică a resurselor acvatice vii în anul 2024.

    Prezentul Ordin instituie măsuri de prohibiție pentru pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și al altor viețuitoare acvatice în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 9 aprilie – 7 iunie inclusiv, iar în apele care constituie frontieră de stat, pe o durată de 45 de zile, în perioada 24 aprilie – 7 iunie inclusiv, cu excepțiile prevăzute în ordin.

    Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în zona economică Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic, pe o durată de 60 de zile, în perioada 09 aprilie – 07 iunie inclusiv.

    Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în apele care constituie frontieră de stat cu Ucraina, inclusiv Golful Musura, pe o durată de 45 de zile, în perioada 16 aprilie – 30 mai 2024 inclusiv.

    Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în Complexul Razim – Sinoe și lacurile litorale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 09 aprilie – 07 iunie inclusiv.

    Se declară zone de refacere biologică pentru resursele acvatice vii, în perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării (RBDD), următoarele:

    – Dunărea Veche, sectorul cuprins între confluența cu canalul Sulina, de la Mm 8+900 și până la confluența cu Canalul Răducu, tot timpul anului;

    – Lacul Gâsca din Complexul Somova – Parcheș, tot timpul anului;

    – Lacurile Erenciuc și Zmeica, tot timpul anului;

    – Canalul Bărbosu (canal care face legătura între Canal Cardon și Canal Letea);

    – Canalul de legătură Lopatna, zona cuprinsă între lacul Matița și lacul Merhei, în perioada 7 iunie – 1 noiembrie 2024;

    – Cursul vechi al Brațului Sf. Gheorghe, în zonele cuprinse între km 16-20, 29-44, 49-58, 64-84, tot timpul anului;

    – Brațul Sf. Gheorghe de la Km 22 – 25, pe o durată de 60 de zile în perioada 1 martie-30 martie 2024 și 15 octombrie  – 13 noiembrie 2024, cu excepția pescuitului comercial al scrumbiei, fără a aduce atingere art. 7 lit. a) și a pescuitului recreativ /sportiv care se va desfășura în sistem catch&release;

    – Canalul dintre lacul Puiu și lacul Roșu de pe teritoriul RBDD, tot timpul anului;

    – Pe brațul Chilia, zona km 72 – 77 Pardina, pe o durată de 60 de zile, în perioada 20 martie – 18 mai inclusiv și pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie – 29 noiembrie inclusiv, excepție pescuitul comercial al scrumbiei, fără a aduce atingere perioadelor de prohibiție prevăzute în prezentul ordin;

    – Fluviul Dunărea, Mm 64,5 – 65.5, Mm 67 – 68,5 (Groapa Catargului și Pluton), în perioada 01 ianuarie – 29 aprilie, inclusiv și pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie – 29 noiembrie inclusiv, excepție pescuitul comercial al scrumbiei, fără a aduce atingere perioadelor de prohibiție prevăzute în prezentul ordin;

    – se interzice pescuitul cu setci în perioada 9 aprilie – 30 noiembrie 2024 inclusiv, în zona marină din perimetrul Rezervației Biosferei ,,Delta Dunării”, zona cuprinsă între Zătonul Mare – zona strict protejată Sacalin Zătoane din UAT Sfântu Gheorghe, canal Periteașca – limită zonă strict protejată Periteașca Leahova din UAT Murighiol, în perimetrul delimitat de traseul liniei de mal și izobata 20 m, având următoarele coordonate geografice (ETRS89):

    440 38`13.67” N ; 290 11`29.11”E

    440 40`35.49”N; 290 20`30.49” E

    440 48`21.83”N; 290 19`27.84” E

    440 46`12.25”N; 290 08`20.08” E

    – Zonele strict protejate din perimetrul Rezervației Biosferei ,,Delta Dunării” (RBDD), inclusiv zonele renaturate Zaghen și Carasuhat, Canalul de centură Fortuna 2, Canalele circulare Dranov 1 și Dranov 2, tot timpul anului.

    Se interzice pescuitul comercial, recreativ/sportiv și familial, al următoarelor specii de pești și al altor viețuitoare acvatice vii, după cum urmează:

    –  știuca, în perioada 1 februarie – 20 martie, fără a aduce atingere prevederilor art. (1);

    –  șalăul și bibanul în perioada 20 martie -7 iunie inclusiv;

    –  racul (Astacus leptodactylus) pentru femele,  în perioada 1 ianuarie – 9 aprilie, inclusiv și 1 -30 septembrie, iar pentru masculi, în perioada 1-30 septembrie, pe teritoriul RBDD;

    –  linul (Tinca tinca), în perioada 7 iunie – 6 iulie inclusiv, pe teritoriul RBDD;

    –  sturionii tot timpul anului cu excepția pescuitului în scop științific.

    Pe teritoriul RBDD, în afara perioadelor de prohibiție, pescuitul recreativ/sportiv al speciilor știucă, șalău, somn și crap este permis numai cu eliberarea imediată a tuturor capturilor din aceste specii (catch & release), cu reținerea unui singur exemplar/zi, dintr-o singură specie.

    Prohibiția pescuitului în scop comercial, familial și recreativ/sportiv al speciilor de rizeafcă și scrumbie de Dunăre

    – pe sectorul de Dunăre și brațele sale, de la Marea Neagră până la Ceatal Chilia, Mm 43, pe o durată de 10 zile, în perioada 31 martie – 09 aprilie 2024 inclusiv;

    – pe sectorul de Dunăre și brațele sale, de la Ceatal Chilia, Mm 43, până la Vadul Oii, km 238, pe o durată de 15 de zile, în perioada 5 aprilie – 19 aprilie 2024, inclusiv;

    – pescuitul scrumbiei este interzis în tot cursul anului în fața gurilor de vărsare a Dunării în mare pe o adâncime de 5 km în largul mării și pe un coridor lat de 2 km socotit câte 1 km de o parte și de alta a axului brațelor Sfântu Gheorghe și Sulina, în fața brațului Chilia, lățimea coridorului interzis este de 1 km spre sud de axul brațului, iar spre nord până la limita apelor teritoriale române;

    – în sezonul de pescuit al scrumbiei, capturile accidentale de ciprinide asiatice (sânger, novac, cosaș) se pot reține în vederea valorificării.

    Potrivit Art. 8., în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării se admite pescuitul în scop familial al scrumbiei, folosind maximum 2 setci, în perioada 24 aprilie – 3 mai 2024 inclusiv, în zonele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 763/2015 pentru aprobarea Planului de Management și a Regulamentului Rezervației Biosferei “Delta Dunării”;

    Ordinul privind prohibiția pescuitului în anul 2024 interzice:

    – utilizarea beam-traulului și a dragei hidraulice pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării” de la mal până la izobata de 20 m, pe toată lungimea liniei litorale, de la granița cu Ucraina (45°11’N) până la Cap Midia (44°20’N);

    – folosirea năvoadelor pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării, complexul Razim – Sinoe și în celelalte lacuri litorale, în perioada 1 aprilie – 30 septembrie inclusiv și când cota Dunării la Tulcea este sub 50 cm, cu excepția Complexului Razim- Sinoe;

    – folosirea setcilor pe teritoriul RBDD când cota fluviului Dunărea, în dreptul localității Tulcea, este sub 50 cm. Prin excepție se permite folosirea setcilor cu mărimea ochiului plasei A=70 mm pe fluviul Dunărea, brațele sale, Dunărea Veche, Golful Musura și Meleaua Sfântu Gheorghe;

    – folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în bălțile, lacurile, gârlele și canalele de pe teritoriul Rezervației Biosferei “Delta Dunării”, în perioada 7 iunie – 30 septembrie inclusiv, cu excepția setcilor compuse având latura ochiului plasei de a=70/100 mm, 2a= 140/200 mm;

     – folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în complexurile Somova Parcheș,  Razim – Sinoe și  în celelalte lacuri litorale, tot timpul anului;

    – pe teritoriul Rezervației Biosferei “Delta Dunării” este interzis pescuitul cu cârlige cu nadă tip paragate;

     – pescarii ce desfășoară activități de pescuit recreativ/sportiv pe teritoriul RBDD nu pot transporta o cantitate de pește mai mare de 10 kg/pescar sau 15 kg/familie, indiferent de numărul de zile în care au desfășurat activitatea.

    Despre ARBDD

    Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării(ARBDD) este instituția publică înființată în anul 1990 cu menirea de a institui un regim special de administrare a patrimoniului natural din domeniul public de interes național al Rezervației Biosferei Delta Dunării, în scopul conservării sale și al refacerii habitatelor degradate, în corelație cu activitățile economice ale populației locale sau limitrofe, atribuții conferite prin Legea 82/1993, modificată și completată ulterior.

  • Perioda de prohibiție la pescuit se încheie, valabilitatea actelor este prelungită

    Perioda de prohibiție la pescuit se încheie, valabilitatea actelor este prelungită

    Vestea bună pentru pescari vine astăzi de la Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării. Pe data de 2 iunie se încheie perioada de prohibiție a pescuitului. De asemenea, reprezentanții ARBDD informează că termenul de valabilitate pentru activitatea de pescuit comercial se prelungește până pe 30 iunie.

    Perioada de prohibiţie se încheie pe 2 iunie 2020

    Perioada de prohibiție pentru pescuitul în scop comercial, recreativ şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în habitatele piscicole naturale a fost anunțată pe data de 4 aprilie, pentru o perioadă de 60 de zile.

    Delta DunariiAstfel, între 4 aprilie – 2 iunie inclusiv, nu s-a putut pescui în Rezervația Biosfera Delta Dunării. De asemenea, în apele care constituie frontieră de stat, interdicția la pescuit a fost pe o durată de 45 de zile, în perioada 19 aprilie – 02 iunie inclusiv, cu excepţiile prevăzute în ordin.

    Valabilitatea actelor pentru activitatea de pescuit este prelungită

    Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării anunță că, guvernatorul ARBDD a stabilit prelungirea termenului de valabilitate a tuturor actelor de reglementare emise în anul 2019 pentru activitatea de pescuit comercial în perimetrul RBDD. Astfel, documentele vor fi valabile până pe 30 iunie 2020.

    De ce a fost prelungită valabilitatea actelor pentru activitatea de pescuit?

    Decizia a fost adoptată deoarece pentru reglementarea activității de pescuit comercial pe anul 2020, este necesară publicarea Ordinului privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit și cotele de pescuit alocate pentru anul acesta.

    Pescuit-Delta-Dunarii-ridicare-restrictii-prohibitieEste vorba despre autorizațiile de pescuit comercial, autorizațiile de captură, achiziție, comercializare și vizarea permiselor de pescuit comercial, care trebuie aprobate print-run nou ordin de ministru.

    Persoanele fizice și juridice trebuie să aibă asupra lor toate documentele

    Persoanele fizice și juridice autorizate să desfășoare activitatea de pescuit comercial în perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării sunt obligate să dețină asupra lor toate documentele necesare desfășurării activității de pescuit comercial. Măsura este dispusă de legislația în vigoare și prin decizia Guvernatorului ARBDD.

    Unde se poate pescui după 2 iunie

    După data de 2 iunie, se va putea pescui în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii, cu excepția celor interzise de lege.

    Delta Dunarii și Dobrogea de NordSe va putea pescui, atât în zona economică Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic, cât și în apele care constituie frontieră de stat cu Ucraina, inclusiv Golful Musura. Totodată, pe 2 iunie se va redeschide pescuitul în Complexul Razim – Sinoe și pe lacurile litorale.

  • Localnicii din Sf Gheorghe mâncau caviar când nu aveau ce pune pe masă

    Localnicii din Sf Gheorghe mâncau caviar când nu aveau ce pune pe masă

    Localnicii din Sf Gheorghe au cunoscut sărăcia în anumite perioade, însă, se spune că atunci ei se hrăneau cu sturionii pe care îi prindeau și cu icrele acestora. Ei știu să gătească peștele în atât de multe feluri, încât nici nu ne putem imagina. Borșul și icrele de pește sunt cele mai cunoscute, însă rețetele continuă cu peștele împănat, marinat, prăjit, afumat, făcut chiftele, pane, saramură, plachie ori scordolea și terminând cu musaca, despre a cărei existență în această variantă, nu aflasem încă. Totuși, orice pensiune sau hotel are în meniu și alte tipuri de produse, tocmai pentru că nu toată lumea este prietenă cu peștele. Eu, una, mănânc doar dacă nu are oase. Oricât de bine ar fi gătit, dacă are un singur os, acela în mod clar rămâne la mine în gât. Am aflat că localnicii știu să pregătească mâncăruri atât de delicioase, că mai ceri o porție și te lingi pe degete. Dacă ar rezolva și problema oaselor, și-ar găsi mai mulți mușterii, cu siguranță.

    Localnicii din Sf Gheorghe vor să pescuiască din nou sturion

    În Delta Dunării avem 130 de specii de pește, însă cea mai valoroasă este sturionul, pentru care este interzis de 12 ani pescuitul și va mai fi prohibiție în următorii 3 ani. Fostul guvernator al Deltei Dunării, Liviu Mihaiu, spunea că nu mai există sturioni în deltă. Probabil i-a confundat cu cega, care a devenit extrem de rară, după ce fostul dictator Nicolae Ceaușescu a cerut ca Lunca Dunării să devină zonă agricolă,  iar peștele nu s-a mai putut hrăni cu larvele care se dezvoltau doar acolo. Oamenii din deltă afirmă că există sturion, iar în acest moment, în anumite zone, păstruga este mai multă decât scrumbia la Sfântu Gheorghe. Prohibiția din ultimii 12 ani a prins foarte bine, pentru că specia este în continuare periclitată și trebuie să fie protejată, spune Eduard Acsente. Localnicii însă, afirmă că pescuitul la sturion a fost interzis pentru a susține interesele producătorilor de caviar de acvacultură, care este mult mai slab calitativ decât icrele de la peștele prins în libertate.

    20.000 de euro costă un kilogram de icre de morun crescut în libertate

    În timp ce caviarul este o delicatesă oriunde pe planetă, pescarii din Sfântu Gheorghe îl mâncau de foame, când nu aveau ce altceva să pună pe masă. Ba chiar făceau și plăcintă și tot felul de preparate cu icre negre, nu de moft, ci pentru că nu își permiteau să cumpere mâncare și trăiau doar din ce pescuiau. Eddy își amintește că mânca direct cu lingura caviar, când foamea îi dădea ghes.

    Sunt impresionante fotografiile în care vedem pescarii, mai tineri sau mai în vârstă, cu fețele arse de soare, cu mâinile bătătorite de la atâta muncă și uscate de la apa de Dunăre, ajungând obosiți la amiază cu bărcile la mal, după o zi întreagă în care au stat pe baltă. Practic, acesta este modul în care își  pot întreține familia, iar sărăcia este lucie în multe zone din Delta Dunării, iar localnicii se hrănesc de multe ori doar cu peștele pe care îl prind și cu icrele acestuia. Nu este deloc ușoară viața în deltă, iar peisajele superbe de care noi ne bucurăm, nici nu mai sunt observate de unii pescari, care sunt mai preocupați să aibă ce să pună acasă pe masă decât să admire priveliștea care nu-i mai impresionează.

    Un kilogram de caviar de la peștii care trăiesc în libertate costă aproximativ 20.000 de euro, în timp ce icrele celor crescuți în acvacultură nu depășesc prețul de 2000  de euro pe kilogram.  Se spune că Bill Gates când mergea în restaurant cerea icre de la Sfântu Gheorghe. Localnicii spun că s-a interzis pescuitul la sturion în România, pentru că le făceam concurență producătorilor. Cel mai mare producător de caviar de acvacultură este în Franța, iar de când România a intrat în Uniunea Europeană, în țara noastră perioada de prohibiție se tot prelungește și nu se mai poate pescui sturion.

    6 specii de sturion în România

    În România avem 6 specii de sturion, iar cel mai mare pește din această familie este morunul, urmat de nisetru, șip, păstrugă, viza și cegă. Se spune că morunul poate ajunge la 1,5 tone, chiar dacă nu a prins nimeni, niciodată un pește cu o asemenea greutate. În schimb, cel mai mare pește de care amintește savantul Grigore Antipa în 1890, este un sturion de 886 de kilograme, prins la gura brațului Sfântu Gheorghe.

    Localnicii din Sfântu Gheorghe au fost pescari la sturion dintotdeauna, spune Eduard Acsente. De la el știu că la început, pescuitul la sturion s-a realizat cu carmace. Pescuiau chiar și dacii la sturion, a precizat Eddy. Ei băteau pe Dunăre niște pari și făceau niște camere unde era apa mai mică, iar peștele intra și era selectat de acolo. Apoi, după ce au venit ucrainenii (cazacii), au inventat carmacele. Acestea sunt cârlige foarte mari, care se pun în calea sturionilor din 30 în 30 de centimetri. Ele stau pe fundul apei, sturionul trece pe acolo și se agață.

    Un sturion de 675 de kg avea 145 kg de caviar

    Tatăl ghidului de turism Acsente a fost pescar la sturion, iar cel mai mare pește pe care Eddy spune că l-a văzut, a fost de 675 de kilograme și a avut 145 de kilograme de caviar. De la el am aflat că icrele cele mai scumpe sunt cele de morun (belugă), care sunt gri, în schimb, cele de nisetru sunt negre și mult mai frumoase. Tot negre sunt și icrele de viza, care au dimensiunea boabelor de muștar. Sincer, nici nu aș putea face diferența între ele, pentru mine, toate sunt la fel. Am cumpărat de curând caviar din hipermarket și a ajuns direct la coșul de gunoi, pentru că nu avea niciun gust. Am crezut că este contrafăcut, dar, acum, când am aflat că icrele provenite de la peștii de cultură sunt total diferite de cele ale sturionilor crescuți în libertate, am aflat motivul pentru care nu mi-au plăcut. Dacă v-am făcut poftă de icre, puteți da o fugă în Delta Dunării sau la o pescărie și cu siguranță veți rezolva problema.