Discover Dobrogea

Tag: produse traditionale

Produsele meșterilor populari din Tulcea intră în concurență cu cele chinezești

Într-o căsuță din lemn, frumos decorată cu obiecte tradiționale din Dobrogea, am admirat produsele meșterilor populari din Tulcea. Două doamne, îmbrăcate gros pentru a se proteja de frigul de afară, își vindeau lucrurile realizate manual, la Târgul de Crăciun din Piața Civică din orașul Tulcea.

Produsele meșterilor populari din Tulcea promovează Dobrogea și Delta Dunării

Magneți cu păsări, pești și peisaje din Delta Dunării, obiecte decorative cu specific pescăresc, sticle ornamentate cu scoici, ancore sau fructe, miere de albine și multe alte tipuri de produse și suveniruri a expus în căsuța din lemn, meșterul popular Georgiana Cîineanu. Ea a precizat pentru Discover Dobrogea, că dorește să fie susținută și să-i fie promovate produsele pe care le realizează împreună cu familia.

”Sunt unul dintre meșterii populari din Tulcea și, prin produsele și suvenirurile pe care le fac, de la micii magneți până la statuete și obiecte din artizanat, doresc să promovez zona Dobrogei și a Deltei Dunării.

Împreună cu familia mea, cu soțul și fiica cea mare, încercăm să îmbinăm utilul cu plăcutul. Tot ceea ce realizez, fac din drag pentru lucrul de mână și pentru meșteșugul dobrogean.

Se implică și soțul meu, care se ocupă pe timpul verii cu apicultura, iar în sezonul rece ne ajută pe mine și pe fiica mea, la produsele de artizanat și suvenirurile pe care le producem.

Încercăm să venim în întâmpinarea turiștilor care vizitează această zonă frumoasă și dorim să-i facem să plece acasă cu o amintire plăcută, cu ceva util care să le rămână din această zonă.

În general, turiștii cumpără mai mult magneții pe care îi realizăm și îi pictăm manual, între care peștii de Dunăre, lebede și nuferii de aici. Pe lângă asta, mai cumpără vaporașe și statuete făcute din ipsos, cu pelicani, marinari, pescari, toate pictate manual. Am realizat și produse din artizanat, sticle decorate deltaic și nu numai.

Mă ocup din 2013 de această activitate și încerc să combat lucrul făcut la mașină, cu lucrul realizat cu meșteșug și cu mâinile noastre. Încercăm să acoperim plaja de turiști, cu produsele pe care le realizăm, atât noi, cât și alți meșteri populari care reprezintă această zonă și încercăm să ne promovăm cât se poate de mult.

Îmi doresc foarte mult ca turiștii să aprecieze și să cumpere suvenirurile pe care le produc meșterii populari locali, în locul mărfurilor aduse din China”, a declarat Georgiana Cîineanu pentru Discover Dobrogea.

Produsele realizate de meșterii populari din Tulcea diferă de la un sezon la altul

Pentru a-și atrage clienții, meșterii populari realizează produse diferite, în funcție de anotimp. De la magneți cu Moș Crăciun, la globuri croșetate, căciuli și totoși, pe care le fac pentru sezonul rece, până la coșuri cu flori și mărțișoare sau alte lucruri delicate, toate produsele meșterilor populari sunt realizate manual și duc tradițiile mai departe.

În căsuța din lemn de la Târgul de Crăciun din Tulcea, am stat de vorbă cu un alt meșter popular, care face adevărate minuni cu croșeta sau cu andrelele.

”Mă numesc Sanda Pătruț și sunt meșter popular de 3 ani. Mă ocup cu produsele croșetate, tricotate, costume populare și cu tot felul de cusături. Am învățat lucrul manual încă de la școala generală și, totodată, am urmat-o pe mama. Cred că ea ar fi mândră de mine că îi port mai departe tradiția.

Realizez numai produse lucrate de mână, diferite de la un sezon la altul. De exemplu, acum, fiind Târgul de Crăciun, fac sorcove, globulețe croșetate, îngerași, steluțe, dar și băști, căciuli, totoși, pentru adulți și copii.

Pentru 1 Martie croșetez clame, mărțișoare, tot felul de broșe și coșulețe din diferite flori.

Primăvara, pentru Paște, fac iepurași, ouă croșetate și diverse alte lucruri.

Îmi place lucrul manual și încerc să îmi fac loc pe această piață în care există tot felul de produse, multe dintre ele importate. Totuși, cine știe să aprecieze lucrul făcut manual vine și cumpără produse de la mine”, a precizat Sanda Pătruț pentru Discover Dobrogea.

În timp ce povestește, ea stă pe un scaun și croșetează o bască. Spune că este un hobby și nu poate sta nici când este frig, așa că, până când îi îngheață mâinile sau vin clienții, își face de lucru.

Activitatea producătorilor locali și a meșterilor populari din județul Tulcea este promovată, în cadrul unui parteneriat, de Grupurile de Acțiune Locală GAL Delta Dunării, GAL Razim, GAL Dobrogea de Nord și GAL Oamenii Deltei, în cadrul proiectului ”Cooperare pentru promovarea produselor și serviciilor cu specific local din teritoriile GAL”, finanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală PNDR 2014–2020, Programul LEADER, în cadrul Sub-măsurii 19.3 ”Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale grupurilor de acțiune locală”- Componenta B ”Implementarea activităților de cooperare ale grupurilor de acțiune locală selectate”. Astfel, producătorii sunt încurajați și susținuți să își valorifice produsele locale și tradiționale pe care le realizează și prin care promovează Dobrogea și Delta Dunării.

Prin promovarea produselor și a tradițiilor locale, turiștii sunt invitați să redescopere Dobrogea și să aprecieze atât lucrurile realizate de meșterii populari, cât și gustul produselor tradiţionale, muzica și dansurile tradiționale.

December 26, 2022
Oferte early booking pentru paradisul dintre ape – Delta Dunării și Dobrogea de Nord

Poveștile frumoase se scriu cu oameni deosebiți, creativi, prietenoși și lipsiți de aroganțe, care își pun și sufletul pe masă. Am fost zilele acestea la standul Delta Dunării și Dobrogea de Nord, care nu putea lipsi de la Târgul de Turism al României și am poposit acolo o vreme, alături de reprezentanții Asociației de Promovare Delta Dunării. Este greu să te dezlipești de oamenii frumoși, care fac tot ce pot pentru ca regiunea lor să fie foarte cunoscută și apreciată la adevărata ei valoare. Am întâlnit acolo meșteșugari care pregătesc lucrări de artă inedite, agenți economici și administratori ai multor localități care își prezintă atracțiile turistice în cel mai plăcut mod cu putință, dar l-am observat și pe ambasadorul Deltei Dunării, campionul Ivan Patzaichin, care întotdeauna își face timp pentru promovarea zonei pe care o iubește.

Ivan Patzaichin vă așteaptă în Delta Dunării

De la standul județului Tulcea la Târgul de Turism nu a lipsit, cum vă spuneam, campionul Ivan Patzaichin.

El este ambasadorul Deltei Dunării și promovează un turism responsabil, atât prin Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, cât și prin proiectul ”Descoperă RowMania – România văzută din barcă”, pe care l-a lansat de 10 ani.

Multiplu campion la canoe, Ivan Patzaichin promovează mișcarea în aer liber prin sportul cu vâsle și ecoturismul, dar ne îndeamnă să înțelegem și să interpretăm natura, să o iubim și să nu o distrugem. El îi invită pe vizitatori în Delta Dunării, ”nu pentru o zi, ci pentru cel puțin 4-5 zile, astfel încât să vedeți cum arată acest loc mirific”.

Holbina Trei Bibani deschide sezonul turistic în Delta Dunării

În Delta Dunării, sosirea păsărilor migratoare și începerea competițiilor de pescuit sportiv dau startul deschiderii sezonului turistic.

Păsările călătoare vor ajunge în deltă la începutul lunii martie, cam în aceeași perioadă în care este organizat primul concurs de pescuit în regim catch&release din acest sezon, la resort-ul Holbina Trei Bibani.

Pikemaster Pikechallege a devenit deja un concurs tradițional la Holbina Trei Bibani și este programat pentru perioada 13-15 martie. Așadar, pe 13 martie putem spune că începe în mod oficial sezonul turistic în Delta Dunării, așteptat atât de mult de pescarii amatori sau profesioniști, dar și de iubitorii de natură.

Gastronomia deltaică, cea mai apreciată la Târgul de Turism

O mulțime de vizitatori trec pe la standul Delta Dunării și Dobrogea de Nord, atât pentru oferte în această regiune de poveste, cât și pentru a degusta minunatele produse tradiționale deltaice. Organizatorii le oferă cu generozitate celor care le trec pragul la târg, pește afumat, marinat, șuncă de pește, celebra plăcintă dobrogeană, tot felul de bunătăți, dar și vinuri de la cramele din județul Tulcea.

Este imposibil să nu ți se facă dor de localitățile liniștite, situate între apele Dunării, prin care ai fost și în care dorești să te reîntorci sau în care ți-ai dori să ajungi, atunci când vezi pliantele și îi auzi vorbind pe cei care le prezintă.

Oferte early-booking în Delta Dunării

Ce-i frumos și lui Dumnezeu îi place, iar Delta Dunării, fiind o zonă parcă desprinsă din Rai este foarte căutată de turiști. Agenții economici își prezintă ofertele, atât pentru sărbătorile Pascale, cât și pentru întregul sezon turistic din acest an, la standul Delta Dunării și Dobrogea de Nord.

Am aflat de la președintele Asociației de Management al Destinației Delta Dunării, Cătălin Țibuleac, faptul că proprietarii de hoteluri și de pensiuni s-au pregătit deja pentru turiști, iar pentru Paște gradul de ocupare este de aproximativ 55%. La standul județului Tulcea veți găsi oferte și puteți face rezervări pentru unitățile de cazare din localitățile Murighiol, Sulina, Uzlina, Crișan, Lunca, Gura Portiței, Jurilovca, Vișina și nu numai.

AMDTDD dorește să atragă mai mulți turiști străini

Dacă până de curând Delta Dunării era promovată în special de turiștii români sau străini care o vizitau, de aproape trei ani, acest paradis dintre ape are un înger păzitor, numit Asociația de Management al Destinației Delta Dunării. Prin proiectele vizionare ale membrilor asociației, județul Tulcea a fost intens mediatizat, atât în țară, cât și peste hotare.

Președintele AMDTDD, Cătălin Țibuleac spune că anul acesta, acțiunile de promovare pentru județul Tulcea se vor axa mai mult pe plan extern. El a precizat că asociația, împreună cu partenerii săi, va participa la târgurile internaționale de turism.

De asemenea, organizația va continua acțiunile de promovare prin intermediul unor vloggeri și bloggeri cu vizibilitate maximă peste hotare începute de anul trecut. Cătălin Țibuleac afirmă că se va pune, în paralel, un mare accent și pe mediatizarea regiunii la nivel național, pentru că turiștii români sunt majoritari în Delta Dunării. Important însă, este ca aceștia să fie cât mai educați, să înțeleagă de ce merg la Tulcea și ce reprezintă Delta Dunării, să conștientizeze faptul că este și obligația lor să respecte natura și să o păstreze pentru generațiile viitoare.

Producătorii tradiționali din Tulcea vor obține finanțare europeană

Alimentele tradiționale au devenit din ce în ce mai căutate, iar județul Tulcea ar putea deveni campion pe țară, în ceea ce privește numărul produselor atestate și protejate în Uniunea Europeană.

Paula Vals, o importantă reprezentantă a județului Tulcea în privința produselor tradiționale în curs de atestare, a afirmat la deschiderea Târgului de Turism că Federația Producătorilor Tradiționali a reușit să obțină notificare la Bruxelles.

”Acest lucru înseamnă că vom avea finanțări pentru promovare, astfel că, împreună cu asociațiile de turism vom duce mai departe tradițiile, gastronomia și tot ce înseamnă Dobrogea”, a precizat Paula Vals, președintele Asociației Tradițional Moesis, organizație care a depus documentația pentru a obține atestarea europeană, printre altele și pentru ”Plăcinta dobrogeană”. Paula Vals crede că produsul turistic trebuie îmbogățit cu cel gastronomic, pentru că nu se poate face turism de calitate fără alimente tradiționale.

Delta înseamnă natură, tradiție, multiculturalitate și nu în ultimul rând, gastronomie. Mai puteți ajunge sâmbătă, 22 februarie la Târgul de Turism al României și echipa care reprezintă județul Tulcea vă va convinge că merită din plin să vizitați tărâmul de vis din Delta Dunării.

February 21, 2020
Mii de constănțeni sărbătoresc toamna la Festivalul ”Rodul pământului” de la Cumpăna

La festivalul ”Rodul pământului” Cumpăna îți amintești cum erau bâlciurile de odinioară, cu nelipsiții călușei, cu delicioasa vată de zahăr, cu multă distracție și voie-bună, dar și cu produse tradiționale atât de variate, încât nici nu știai ce să alegi mai întâi? Unii poate au citit doar în cărți despre astfel de evenimente, alții, în schimb, s-au bucurat de acele manifestări și sunt încântați să participe și acum la ele. Această atmosferă de poveste o găsiți la Festivalul Internațional ”Rodul Pământului”, care se desfășoară în perioada 28-29 septembrie în comuna Cumpăna. Tentațiile gastronomice sunt atât de mari, încât ar fi bine să nu uiți portofelul acasă și să îți rezervi câteva ore bune pentru a reuși să faci un tur pe la toți producătorii din Dobrogea și din restul țării sau din Bulgaria, Republica Moldova și Turcia, care abia așteaptă să îți ofere bunătățile care le-au pregătit cu multă dragoste.

Mere, pere, în panere și gutui amărui, la festivalul ”Rodul pământului” Cumpăna

Mari, aromate și zemoase, fructele de la Voinești, Dâmbovița îți fac cu ochiul. Laurențiu Vasile are o livadă generoasă acolo, cu meri, pruni, piesici, cireși, nectarini și gutui. A adus fructe și la festivalul ”Rodul pământului” de la Cumpăna, pentru a ne bucura și noi de gustul produselor românești. Prețul merelor este cuprins între 2 și 5 lei, iar perele costă între 5 și 6 lei kilogramul. Și prunele sunt gustoase, unele mai dulci, altele puțin mai acre, pe gustul fiecăruia. Laurențiu Vasile a precizat pentru Discover Dobrogea că vine la festivalul de la Cumpăna pentru al XII-lea an. El spune că aceasta este singura localitate din țară la care participarea la eveniment este gratuită, în vreme ce la toate celelalte târguri se percep taxe foarte mari.

Zacusca, produsul care se prepară cel mai greu

Plimbându-mă printre standurile producătorilor, mi-au atras atenția borcanele frumos aranjate, cu diferite tipuri de conserve și murături. Paulina Gavrilă și Adriana Sfetea, mamă și fiică, sunt din Cumpăna și prepară singure acasă, sute de borcane cu diverse produse. La ele găsiți zacuscă, tocană de legume, gogoșari, conopidă și castraveți în oțet, zarzavat pentru ciorbă, castraveți în saramură, ciușcă murată, dulceață de ardei iute, dulceață de piersici, de prune, de smochine și multe alte bunătăți. Paulina Gavrilă spune că pentru zacuscă se muncește cel mai mult, pentru că legumele trebuie coapte, curățate și apoi se fierb două ore și jumătate în ceaun. Tocmai de aceea au foarte mulți clienți care nu sunt dispuși să piardă timpul în bucătărie, dar care știu că produsele preparate de ele sunt foarte gustoase și le cumpără cu încredere.

Bunătățile muntelui, la ”Rodul pământului”

Colorate și parfumate, fructele de pădure îți sar în ochi fără să vrei, la Festivalul Internațional ”Rodul pământului” de la Cumpăna. Cătină sălbatică, merișoare de pădure, zmeură, mure, afine, aronia sau căpșune de grădină, toate atrag privirile participanților la Ziua recoltei. Andreea Mihaela Bălan le-a adus tocmai de la Prahova, mai exact de la Vălenii de Munte și este tare mândră că produsele ei sunt apreciate. Ea a precizat pentru Discover Dobrogea că vine de 15 ani la manifestarea de la Cumpăna, atât cu fructe proaspete, cât și cu siropuri naturale macerate în miere de munte.

Zeci de sortimente a pregătit pentru cumpărători, de la dulcețuri naturale care conțin doar zahăr, lămâie și fructe, până la siropuri din toate fructele de pădure și în toate combinațiile posibile. Unul dintre siropurile preferate de părinți este cel de cătină cu miere, foarte bun pentru imunitatea celor mici, dar și pentru regenerarea celulelor hepatice și pentru vedere, mai spune Andreea Mihaela Bălan.

Afumăturile din Maramureș, adorate de constănțeni

Standul producătorilor din Maramureș a fost luat cu asalt de constănțenii dornici să cumpere produse afumate din acea zonă. Mihai Grigor îl cheamă pe cel care abia a reușit să ne spună, în timp ce își servea clienții ce stăteau la coadă, că acesta este al XVII-lea an în care vine la Festivalul ”Rodul pământului”.

Pe lângă produsele tradiționale din carne de porc, precum cârnații, jambonul, slănina, pastrama sau costița, Mihai Grigor a venit la Cumpăna și cu zacuscă de ciuperci, ”hribe, cum se zice la noi”, gogoșari, castraveți murați în saramură și magiun de prune fiert timp de 20 de ore în ceaun. El a mai spus că are și o zacuscă extraordinară făcută din kapia, gogoșari și vinete, însă hribii murați s-au terminat deja, au fost foarte căutați.

Mustul și pastrama, vedetele evenimentului

După atâtea cumpărături, o pauză de masă este mai mult decât indicată. De altfel, la cât de multă pastramă sfârâie pe grătare, e greu să-ți ții papilele în frâu.

Cât despre must, știți deja, nu trebuie să mai spun că merge foarte bine cu acest produs tradițional, foarte apreciat toamna. Nici micii nu sunt de neglijat, dacă tot ați prins loc la o masă și vreți să vă relaxați mai mult și să vă bucurați de muzica interpretată de ansamblurile folclorice care înveselesc atmosfera.

Flori de toamnă, pentru grădini colorate

Chiar dacă nu ți-ai propus să îți redecorezi grădina în această toamnă, nu-i exclus să pleci cu un ghiveci de crizanteme de la Festivalul ”Rodul pământului”. Sunt atât de colorate și frumoase, de diferite mărimi și soiuri, încât e greu să treci pe lângă ele fără să te lipești măcar de un mănunchi. Ionuț Gurău locuiește în Cumpăna și ne-a spus că este de trei ani producător de flori.

Are sere în propria gospodărie, iar clienții săi sunt din Constanța și din localitățile apropiate. ”Afacerea cu flori merge bine, suntem mulțumiți. E multă muncă, dar dacă nu lucrezi, nu câștigi”, a precizat Ionuț Gurău, care afirmă că are flori de la începutul lunii februarie, când apar primulele, zambilele, lalelele și toate florile de primăvară, iar toamna are multe feluri de crizanteme, care sunt apreciate în aceeași măsură de femei și de bărbați.

Mai punem și noi o murătură?

Mulți dintre noi nu au timp să stea prea mult în bucătărie și să prepare murături și alte bunătăți pentru sezonul rece. Totuși, la târgul de la Cumpăna putem găsi și legume proaspete, numai bune de pus la murat, nu doar gata făcute de gospodine. Tânără și foarte drăguță, Elena-Alexandra Ungureanu este producător de legume din comuna Istria și are un stand la ”Rodul pământului”.

Ea vinde gogoșari, ardei kapia, roșii și vinete, pentru cei dispuși să își prepare singuri murăturile pentru iarnă. Elena a spus că anul acesta nu a fost foarte bun pentru legume și fructe pentru că nu prea a plouat, de aceea și prețurile s-au menținut destul de ridicate.

Promovarea produselor tradiționale

Unul dintre standurile Festivalului ”Rodul pământului” de la Cumpăna a fost destinat promovării produselor gospodarilor din județul Constanța. Acolo au fost prezenți reprezentanți ai Direcției Județene pentru Agricultură Constanța, împreună cu directorul instituției, Iulia Brukental.

Ea a precizat că au fost invitați de primarul comunei Cumpăna, Mariana Gâju și participă cu mare drag la un eveniment care sărbătorește produsele pământului. ”Este extraordinar faptul că producătorii își pot prezenta rodul muncii lor de peste an. Dorim ca împreună, să promovăm consumul de produse autohtone, tradiționale”, a mai spus Iulia Brukental.

De când n-ați mai băut un ceai de levănțică?

La standul doamnei Aurelia Filip din Cumpăna am ajuns după mirosul de levănțică. Ea mi-a povestit că a plantat lavandă pe o suprafață mai mare în curte, după ce a citit în urmă câțiva ani pe un site, despre beneficiile acestei plante. ”Lavanda, după ce ajunge la maturitate, la o inflorescență de aproape 80% o recoltăm, o uscăm într-un mediu închis pentru a nu pătrunde razele de soare, după care o comercializăm sub formă de buchețele pentru decorațiuni sau în săculeți. Am făcut și apă de lavandă, dar pentru consum propriu. Este un foarte bun dezinfectant și se obține printr-un proces de distilare. Eu sunt profesor de chimie și mi-am făcut singură instalația. Folosesc apa de lavandă la fierul de călcat, pentru că aburii care rezultă împrospătează aerul din cameră și mirosul hainelor, dar o folosesc și pentru curățarea feței, deoarece este un foarte bun demachiant. În general, bătrânii sunt cei care cumpără lavandă, pentru că ei știu încă de când erau tineri că această plantă îndepărtează moliile și își cumpără săculeți pe care îi pun între haine, împotriva fluturilor care distrug lâna, dar și pentru un parfum frumos în șifonier. Levănțica este bună și pentru ceai, are acțiuni terapeutice. Este foarte bună pentru persoanele care au depresii sau sunt agitate. Cu câteva minute înainte a cumpărat o domniță pentru a-și pune sub pernă”, a precizat Aurelia Filip.

Dacă nu mergem noi la Bucovina, vine Bucovina la noi

Maria Pintilie și soțul ei, au venit la Cumpăna cu produse tradiționale, tocmai din Bucovina. Caș, brânză de oaie și de vacă, proaspătă sau învechită, preparată după metode învățate din bătrâni. Cei doi au ajuns pentru al doilea an consecutiv la Festivalul ”Rodul Pământului” de la Cumpăna și spun că vor reveni, deoarece modul în care este organizată manifestarea le place foarte mult. S-au lăudat cu faptul că a cumpărat brânza lor de Bucovina, chiar și președintele Consiliului Județean Constanța, Horia Țuțuianu.

Delicatese turcești la festivalul de la Cumpăna

Dacă le vezi, îți plouă în gură. Baclavale cu cacao, cu vișine sau cu nucă, în toate formele și mărimile au fost aduse de la București, cu dedicație pentru constănțeni. Lenuța Ion spune că a venit din Capitală la ”minunatul târg de la Cumpăna”, cu produse turcești, preparate de firma Mehmed, al cărei administrator este musulman.

”Avem plăcintă cu brânză, făcută după rețeta turcească, la care s-a folosit o cocă opărită, plăcintă cu carne, cu mere, cu brânză dulce și stafide sau cu dovleac. Aluatul este fraged și predomină pasta de fructe. Desigur, avem baclavale și sarailii, pentru că aceste produse tradiționale turcești atrag clienții ca un magnet. Este primul an în care suntem aici și ne place foarte mult, clienții sunt încântați de produsele noastre și o să mai venim”, a precizat Lenuța Ion.

Numărul producătorilor prezenți la ”Rodul pământului” s-a triplat în 2019

Anul acesta, producătorii și expozanții sunt de trei ori mai mulți decât în anii precedenți, a declarat pentru Discover Dobrogea, primarul comunei Cumpăna, Mariana Gâju. Deși a plouat trei zile la rând, iar în noaptea care a precedat deschiderea festivalului zburau corturile pe stadion și umbrelele au fost rupte de furtună, sâmbătă, 28 septembrie a fost o zi însorită și foarte caldă, la fel cum se anunță și cea de astăzi.

”Producătorii au venit cu preparate din carne, din lapte, cu legume, fructe, gemuri, dulcețuri sau zacuscă pentru iarnă, murături, țesături, dulciuri și cu multe alte produse. Avem oameni care au adus magiunul în albioare de lemn, cum făcea bunica, pe vremuri. Dacă până acum aveam expozanții pe un singur rând, acum ei sunt pe trei rânduri, au venit foarte mulți. Ne-am dorit să le aducem o varietate bogată de produse cumpănenilor și tuturor constănțenilor, astfel încât ei să își poată face provizii pentru iarnă”, a precizat primarul Mariana Gâju.

Dacă nu ați ajuns ieri sărbătoarea toamnei de la Cumpăna sau dacă nu ați cumpărat tot ce v-ați propus și vreți să mergeți și astăzi, sunteți așteptați de la ora 11.00, pe vechiul stadion Victoria din localitate. Atmosfera este de sărbătoare, iar ansamblurile de turci, tătari, ruși lipoveni, aromâni și ale altor minorități vor face un adevărat spectacol. În plus, de la ora 14.00, participanții la festival vor putea gusta din cea mai lungă plăcintă tradițională dobrogeană, care va avea peste 51 de metri. De la ora 20,30 va urca pe scenă trupa ”3 Sud Est”, care va susține timp de o oră un recital. Manifestarea se va încheia cu un foc de artificii.

September 29, 2019