Discover Dobrogea

Tag: primavara

Marea Neagră este turcoaz primăvara, culoare pe care turiștii nu o văd în sezonul estival

Imaginile spectaculoase de pe rețelele de socializare, cu Marea Neagră care are o superbă nuanță turcoaz în această primăvară îi uimesc pe mulți români. Vara, când turiștii ajung pe litoral, marea nu are culoarea azurie, astfel că locuitorii din multe zone ale țării au impresia că fotografiile făcute în primele luni ale anului sunt prelucrate.

De ce este Marea Neagră mai frumoasă primăvara?

Mulți dintre noi am observat în această perioadă, că Marea Neagră are o superbă nuanță de albastru-turcoaz și este extrem de limpede. Cu toții o admirăm și ne întrebăm care este motivul și de ce seamănă atât de mult cu apa azurie pe care am văzut-o pe plajele din Grecia sau Turcia. Totuși, de ce Marea Neagră nu este turcoaz și vara?

”Apa mării este azurie în această perioadă, în primul rând pentru că este rece. Când are temperaturi scăzute, de 6 până la 12-13 grade este mai limpede decât cea cu temperaturi ridicate, în care trăiesc multe vietăți, alge și crustacee, cărora nu le place apa rece.

În al doilea rând, ea are o nuanță turcoaz, fiindcă are o concentrație mai mică de săruri din apele de topire care vin de pe munți, din cele 5 fluvii, care aduc apă dulce în Marea Neagră.

Apoi, este vorba de algele care sunt prezente în mare. Vara, apa se încălzește și apar în Marea Neagră alge brune și verzi, care dau alte nuanțe apei, de aceea, turiștii care vin la mare doar în sezonul estival nu o văd turcoaz.

Dacă te uiți de undeva de sus deasupra Mării Negre vezi un fel de fumuri de proliferare a acestor alge, iar din sateliți pot fi observate niște imagini deosebite”, a declarat pentru Discover Dobrogea, dr. în științe, Adrian Bîlbă.

Marea Neagră este turcoaz și datorită algelor cocolitofore

Motivele pentru care Marea Neagră este turcoaz primăvara sunt numeroase, unul dintre ele fiiind și prezența algelor cocolitofore în apa rece a mării.

”Algele cocolitofore încorporează carbonat de calciu și se apără de crustaceele pe care le mănâncă, îmbrăcându-se în solzi de carbonat de calciu, care sunt foarte frumoși și formează niște forme geometrice deosebite.

Aceste alge sunt microscopice și nu le putem vedea cu ochiul liber. Ele au un rol deosebit în lanțul carbonului pe planeta noastră, întrucât ele încorporează carbon din dioxidul de carbon și îl sedimentează.

Datorită concentrării acestor alge cocolitofore în apele liniștite, care nu mai ridică suspensii, în zonele mai sudice, nu chiar la Gurile Dunării, apa devine azurie, prin sedimentare și prin liniștea apei, care, precede uneori furtunile din primăvară.

Algele cocolitofore, ca și multe altele, foraminiferele, de exemplu, sunt cele care au creat Dobrogea. Toată Dobrogea este un carbonat de calciu cu sursă organică, biotică, este un fund de mare pe care s-au depus, de sute de milioane de ani, aceste exoschelete ale algelor și au generat acest carbonat de calciu, o rocă moale care este întâlnită în Dobrogea.

Algele brune sau cele verzi nu se descurcă prea bine în apa rece precum cocolitoforele, care dau aceste nuanțe azurii.”, a precizat pentru Discover Dobrogea, Adrian Bîlbă, doctor în științe.

Marea Neagră nu a fost întotdeauna azurie

Chiar și constănțenii se miră când văd primăvara nuanțele azurii ale Mării Negre și spun că n-au văzut-o așa în trecut. Pe de altă parte însă, în urmă cu 5 sau 10 ani, imaginile surprinse cu drona nu erau accesibile, iar ele ne oferă o perspectivă mult mai bună, deoarece, de la înălțime, putem observa mai bine culoarea mării. Aceste fotografii au fost realizate în stațiunea Cap Aurora din sudul litoralului, unde, chiar și vara, apa mării este mai limpede și mai curată.

”Marea Neagră nu a fost atât de azurie în fiecare primăvară, este o situație recentă. Datorită prețurilor mari la fertilizanți, de câțiva ani încoace, prin consumul mai redus al acestora, tot mai puțini fertilizanți cu fosfor și azot ajung în Dunăre și în apele de spălare, în general, ale continentului european și asiatic.

Astfel, ajung mai puțini fertilizanți în mare și, în consecință, apa devine mai puțin trofică pentru celelalte alge. Totuși, cocolitoforele nu au o problemă, pentru că ele stau cu dioxid de carbon și calciu, nu au nevoie de azot, de fosfor, cum au nevoie celelalte alge.

În aceste condiții, înflorirea apelor este tot mai redusă în ultima perioadă. Dovadă stau și acele înfloriri de talofite, de alge macroscopice, care sunt și ele mai reduse și observăm tot mai puține talofite aruncate vara de brizanți, pe malul mării”, spune Adrian Bîlbă.

Cei care iubesc marea și doresc să o vadă și în nuanțele sublime de turcoaz, pe care le etalează doar când apa este rece, pot face acest lucru dacă dau o fugă pe litoralul românesc primăvara, când o vor vedea cu alți ochi. Vă așteptăm la mare!

April 27, 2022
Păsările din Delta Dunării cuibăresc în liniște în această primăvară

2020 este primul an, după foarte, foarte mult timp, în care nu ne putem plimba în parcuri, în păduri sau în Delta Dunării, pentru a observa păsările cum cuibăresc primăvara. Totuși, putem privi cerul pentru a urmări înaripatele și de la fereastră în această perioadă, în care virusul COVID-19 ne ține izolați în case. Astăzi este Ziua Internațională a Păsărilor, un eveniment marcat în cadrul programului UNESCO intitulat ”Omul și biosfera”. Putem învăța de la păsări să cântăm și să ne bucurăm, chiar dacă nu ne este permis să mergem în mediul lor natural.

Păsările din Delta Dunării cuibăresc în liniște anul acesta

Cele peste 360 de specii de păsări înregistrate în Delta Dunării cuibăresc în această perioadă în liniște. Poate că este un lucru bun, deși, pe de altă parte, turismul în regiune are foarte mult de suferit. În zona Deltei Dunării își găsesc loc de popas major foarte multe specii rare.

Aici există cea mai mare colonie europeană de pelicani comuni aflată în partea de nord a deltei, cele mai importante colonii de pelican creț aflate în complexul Razim- Sinoe, dar și cele mai mari populații cuibăritoare de cormoran mic din Europa.

Pandemia de COVID-19 oferă mediului o gură de aer curat

Pandemia de coronavirus care afectează tot globul în această perioadă are o influență pozitivă asupra mediului. În situația în care activitatea industrială este redusă semnificativ din cauza indisponibilizării muncitorilor, iar circulația mașinilor este foarte limitată, planeta primește o gură de aer proaspăt, care ar putea să aibă un efect important în lupta împotriva schimbărilor climatice. Este prima oară când vedem o scădere atât de consistentă pe o arie atât de mare a poluării spun specialiștii, care precizează că emisiile de dioxid de carbon produse prin arderea combustibililor fosili, au scăzut și ele semnificativ.

Coloniile de pelicani creți sunt monitorizate

Odată cu începerea perioadei de cuibărit, reprezentanții Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării au demarat acțiunile de monitorizare a coloniilor de păsări, coloniile de pelican creț fiind vizate zilele acestea.

Pelicanul creț este o specie periclitată la nivel mondial, fiind inclusă în categoria „Vulnerabil” pe Lista Roșie IUCN. Cu o anvergură care depășește 3 metri și o greutate de peste 10 kilograme, pelicanul creț este una dintre cele mai impresionante păsări ale Europei.

În România pelicanul creț cuibărește în șase colonii în Delta Dunării și Complexul lagunar Razim- Sinoe, populația fiind estimată la aproximativ 650 de perechi cuibăritoare în anul 2018. Coloniile sunt amplasate pe insule sau pe plauri. Ouăle, între 2-3, rareori ajungând la 5, sunt depuse între lunile martie și iulie, potrivit reprezentanților ARBDD.

Berzele, simbolul stabilității

Dacă nu știați, vă spunem noi că berzele au un GPS perfect funcțional și știu exact cum să se întoarcă la cuib.

Tocmai din acest motiv, încă din antichitate, barza este recunoscută ca fiind un simbol al stabilității. Ele sunt păsări inteligente și în fiecare an se întorc exact în locul în care au cuibărit în anul precedent. Această specie este foarte fidelă locației în care a cuibărit și îi este devotată partenerului, pe care nu îl părăsește niciodată, astfel că barza știe exact unde să vină și ce să facă.

De la păsări putem învăța să ne bucurăm de primăvară

Avem foarte multe lucruri de învățat de la păsări. Puii de corb, de exemplu, când îmbătrânesc părinții lor, îi ajută și îi hrănesc.

De asemenea, putem învăța de la un banal și simplu pițigoi albastru, cât de important este să miroasă frumos în casa noastră. Pițigoii albaștri duc levănțică și mentă în cuiburi, pe care le fac cu astfel de ierburi aromatice, pentru a mirosi cât mai frumos. În plus, pe ei îi scutesc de prezența paraziților de pe corp.

April 1, 2020
Covoare albe de ghiocei decorează pădurile din Dobrogea

Fragili și delicați, frumoșii ghiocei și-au făcut deja aparția în pădurile din Dobrogea. Simbol al primăverii, al speranței și purității, plăpânzii ghiocei ne încântă la începutul fiecărui an cu prezența lor. Puțini dintre noi știu însă că ghiocelul din pădurile dobrogene este o specie protejată, iar specialiștii ne sfătuiesc să ne bucurăm de aceste minuni ale naturii, fără să le rupem. Dacă iubim aceste plante care s-au adaptat să trăiască în condiții extreme, le putem admira, mirosi și fotografia, fără să le distrugem.

O explozie de ghiocei în pădurile din Dobrogea

Am ajuns în weekend în pădurile Babadag și Niculițel, în căutarea primăverii. Am găsit-o! Și-a făcut debutul timid, iar ghioceii sunt primii ei vestitori. Temperaturile generoase i-au încurajat să răsară și să înfrumusețeze pădurile dobrogene.

Directorul general al Administrației Parcului Național Munții Măcinului, Viorel Roșca a declarat pentru Discover Dobrogea că le recomandă vizitatorilor și tuturor iubitorilor de natură care ajung în zonele protejate în care există în această perioadă ghiocei, să îi ia cu ei doar în minte și în fotografii. El ne sfătuiește să nu îi rupem, pentru că se ofilesc repede, iar dacă sunt smulși cu tot cu bulb nu vor mai crește în anii următori. Este important să conștientizăm că aceste specii trebuie protejate, dacă vrem ca și copiii sau nepoții noștri să se bucure de frumusețea unor plante precum ghiocelul cu frunze îndoite, bujorul de stepă, brebeneii sau brândușele.

Ghiocelul cu frunze îndoite, o specie rară în Tulcea

Ghiocelul cu frunze îndoite sau Galanthus plicatus după numele lui științific, îl găsim numai în Tulcea. El a apărut deja în zonele Babadag, Ciucurova, Greci, Niculițel, Luncavița și Cerna și poate fi recunoscut după cele două cute longitudinale pe care le are pe frunze. O altă caracteristică a ghiocelului cu fruze îndoite este pata verde pe care o are pe segmentele interne ale florii, care pornește de la bază. Directorul APNMM Viorel Roșca ne-a precizat că această specie s-a adaptat la condițiile extreme din Dobrogea, cu puține precipitații, umiditate scăzută și temperaturi ridicate.

El s-a aclimatizat în această regiune aridă și se găsește în sud-estul României, până în Crimeea. Ghioceii din Dobrogea sunt diferiți ca aspect morfologic și din punct de vedere științific de alte specii ale acestei plante. Structura lor ne indică niște condiții extreme de vegetație, a mai precizat Viorel Roșca. Ghioceii cu frunzele îndoite din Dobrogea trebuie să fie protejați, deoarece ei nu trăiesc în alte zone ale țării. Pentru a se adapta, ei au suferit anumite adaptări morfologice.

Ghioceii, cadoul de la Dumnezeu

În nordul Dobrogei se află cea mai mare rezervaţie de ghiocei din România. Multe din pădurile dobrogene sunt arii protejate și adăpostesc zeci de specii rare. Este importantă protecția ghioceilor, deoarece ei reprezintă un element de biodiversitate unic în România, iar ghiocelul cu frunze îndoite se găsește doar în Dobrogea și în Crimeea. Bucuria este să privim aceste flori, să le mirosim, nu să le rupem, ne transmite directorul Administrației Parcului Național Munții Măcinului, Viorel Roșca.

El spune că ghioceii sunt un cadou pe care ni l-a lăsat Dumnezeu, pe care ar trebui să îl iubim mai mult și să îl protejăm. Și aceasta, cu atât mai mult, cu cât ghiocelul dobrogean se află pe lista roșie europeană a speciilor periclitate. Situl de la Babadag este înscris pe lista Natura 2000, care reuneşte ariile naturale protejate de importanţă naţională şi europeană.

În România există 3 specii de ghiocei

În România există 3 specii de ghiocei: ghiocelul grecesc, ghiocelul comun și ghiocelul cu frunze îndoite, am aflat tot de la specialistul Viorel Roșca. Ghiocelul grecesc (Galanthus elwesii) este o specie iubitoare de căldură, care se găsește în Grecia și în zona de sud a României: Tulcea, Caraș-Severin, Vrancea. El poate fi observat în zonele mai aride și cu climat mai blând.

Valentin Ciuraru, pasionat de flora dobrogeană ne-a precizat că Galanthus elwesii se găsește și în sudul județului Constanța, în pădurile Hagieni, Albești, Dumbrăveni și Dobromir. Ghiocelul comun (Galanthus nivalis) crește din nordul Franței până în sudul Greciei, dar și la noi. El nu poate fi văzut însă în Dobrogea. Ghiocelul cu frunze îndoite (Galanthus plicatus) poate fi admirat doar în Tulcea. El crește în zonele Babadag, Ciucurova, Greci, Niculițel, Luncavița și Cerna și poate fi recunoscut după cele două cute longitudinale pe care le are pe frunze.

Dobrogea, o zonă spectaculoasă

Multe plante sunt protejate în Parcul Național Munții Măcinului și în alte zone din Dobrogea. Specialiștii monitorizează 73 de specii rare, vulnerabile și periclitate, din care 27 de specii sunt endemice, plante care trăiesc doar în Dobrogea, am mai aflat de la specialistul Viorel Roșca.

Printre acestea, el a enumerat: clopoțelul dobrogean, brebenelul, brândușa galben-aurie, garofița pitică dobrogeană de stâncă, irisul, stânjenelul de stâncă sau cimbrișorul dobrogean.

Tot aici s-au adaptat și două specii de bujor: bujorul românesc sau comun cum i se mai spune și bujorul de stepă, care poate fi văzut în zonele limitrofe pădurii. El nu este bogat în petale, deoarece este nevoit să trăiască în condiții vitrege.

Primăvara, un spectacol de culori în pădurile din Dobrogea

O explozie de culori și parfumuri întâlnim primăvara în rezervațiile naturale din Dobrogea. Ghiocei, brândușe, bujori, garofițe, iriși, stânjenei sau clopoței, toate ne atrag privirile și ne încântă cu frumusețea lor. Speciile din Dobrogea sunt adaptate în mii de ani să trăiască în condițiile vitrege din această regiune.

Ele au colori vii pentru a atrage insectele, astfel că Dobrogea este și patria insectelor. Există un lanț trofic funcțional, cum nu este în nicio zonă a Europei, spune directorul general al Administrației Parcului Național Munții Măcinului, Viorel Roșca.

Pe de altă parte, el afirmă că protejarea lor ține de conștiința și respectul fiecăruia pentru natură, de educația primită acasă și de exemplele din familie. Dacă ne dorim să nu dispară în timp aceste plante fragile și deosebit de frumoase, ar trebui să îi descurajăm pe cei care le rup și le vând în apropierea pădurilor. Doar când nu vor mai exista cumpărători, ghioceii și alte specii protejate nu vor mai fi rupte pentru a fi comercializate.

February 3, 2020