Discover Dobrogea

Tag: piata Ovidiu

Festivitățile de Ziua Marinei se vor încheia cu un show de drone și cu focuri de artificii

Centrul de greutate al manifestărilor organizate de Forțele Navale Române, pentru sărbătorirea Zilei Marinei Române, va fi marți, 15 august, la Constanța, unde marinarii militari vor prezenta, după o absență de patru ani, Exercițiul demonstrativ întrunit „Forțele Navale Române 2023”, pe scena maritimă din fața Comandamentului Flotei.

Festivitatea va începe, cu câteva minute înainte de ora 10.00, cu primirea persoanei oficiale, urmată ridicarea Pavilionului, geacului și a Marelui Pavoaz la bordul navelor militare, concomitent cu intonarea Imnului de Stat al României și cu tragerea a 21 de salve de tun, conform tradiției marinărești. După alocuțiunile persoanelor oficiale și serviciul religios, vor fi lansate, în apa mării, ancore de flori în memoria eroilor marinari, care își dorm somnul de veci în adâncurile apelor.

Zeul Neptun își va face apariția din largul mării printr-o poartă de apă, asigurată de remorcherele multifuncționale „Vânjosul”, „Vârtosul” și „Voinicul”, pentru a da startul demonstrațiilor, odată cu salutul de deschidere a exercițiului executat de elicoptere și ambarcațiuni rapide, vor purta drapele României, Alianței Nord-Atlantice și Uniunii
Europene. Momentul va fi urmat de defilarea Navei-școală „Mircea”, Ambasadorul Onorific al României pe mările și oceanele lumii, având cadeții de la Academia Navală „Mircea cel Bătrân” pe vergi, pentru saluta publicul spectator, în timp ce un elicopter militar va lansa trei
scafandri parașutiști.

Inserția unor elemente de cercetare-diversiune, respingerea atacului aviației inamice, căutarea și atacul asupra unui submarin inamic, respingerea unui desant maritim, combaterea migrației ilegale pe mare și manevrarea elicopterului Puma Naval pentru apuntarea la bordul unei fregate sunt secvențele Exercițiului demonstrativ întrunit „Forțele Navale Române 2023”, care va fi prezentat marți, 15 august, la Constanța. La finalul acestuia, navele și aeronavele militare participante vor defila prin fața publicului de pe faleza din fața Comandamentului Flotei, după care garda de onoarea va încheia partea
oficială a evenimentului, care va continua cu defilarea velierelor și ambarcațiunilor civile, precum și cu acrobații aeriene, concomitent cu un mini-spectacol oferit publicului de Muzica Militară a Forțelor Navale.

Seara zilei de 15 august se va încheia cu retragerea cu torțe a marinarilor și cu un spectacol de artificii și de drone, oferit de Primăria Municipiului Constanța. Formația muzicală a Forțelor Navale, condusă de colonel Cornel Ignat, va susține un mini-concert de piese din repertoriul marinăresc pe faleza Cazinoului din Constanța, în intervalul orar 20.00-20.30, după care marinarii se vor retrage cu torțe pe itinerariul Cazino – Faleză – Comandamentul Flotei – Str. Remus Opreanu – Piața Ovidiu, unde Muzica Militară a Forțelor Navale își va continua reprezentația.

La ora 22.45, spectatorii prezenți în Piața Ovidiu sunt invitați de Primăria Municipiului Constanța să urmărească un spectacol de artificii și de drone, care marchează finalul celei de-a 121-a aniversare a Zilei Marinei Române.

August 9, 2023
La Constanța, de Revelion a fost Festival!

Peste 12 000 de oameni au petrecut noaptea dintre ani, în Piața Ovidiu!

Alexandra Stan, Dirty Nano, Pascal Junior și Robert Georgescu & White au creat o atmosferă electrizantă, iar concertele au fost însoțite de un show deosebit de lasere si alte efecte speciale.

Piața Ovidiu s-a transformat într-o petrecere în aer liber, unde oamenii au dansat, au cântat, s-au îmbrățișat și s-au bucurat de superbul foc de artificii de la miezul nopții.

A fost spectacol de lumini pe cerul Constanței, când artificiile au fost lansate de pe Digul Farului Verde din Portul Turistic Tomis.

Mai mult, efectele pirotehnice au fost sincronizate cu o coloană muzicală personalizată.

January 2, 2023
”Clădiri de patrimoniu ale Constanței multietnice”, un eveniment organizat de Ziua Dobrogei

Asociația Dobrogea de Patrimoniu organizează de Ziua Dobrogei, vernisajul expoziției de grafică ”Clădiri de patrimoniu ale Constanței multietnice”. Evenimentul se va desfășura la Muzeul de Artă din Constanța, pe 14 noiembrie, de la ora 16.00.

Clădiri de patrimoniu ale Constanței multietnice – expoziție de grafică la Muzeul de Artă

În cadrul manifestării culturale vor fi prezentate 26 de lucrări de grafică realizate de liceenii Amanda Checiu, Patric-Cristian Cojocaru, David Pătrașcu, Răzvan-Marian Voicu și Alesia Cobasnian, de la Colegiul de Arte ”Regina Maria” din Constanța, secția de Arhitectură, coordonați de arhitect Andrei Beșcucă.

Lucrările prezintă monumente istorice din Constanța, care aparțin comunităților de români, greci, armeni, turci, tătari, evrei și bulgari și au fost realizate în cadrul unui parteneriat încheiat între Asociația Dobrogea de Patrimoniu și Colegiul de Arte ”Regina Maria” din Constanța. La eveniment vor vorbi despre moștenirea culturală pe care strămoșii ne-au lăsat-o, arhitectul Radu Cornescu, precum și reprezentanții minorităților ale căror clădiri de patrimoniu sunt reprezentative pentru oraș.

Expoziție de grafică în Piața Ovidiu, de Ziua Dobrogei

În paralel cu expoziția de la Muzeul de Artă din Constanța, care va putea fi văzută până pe data de 24 noiembrie, 20 dintre lucrările de grafică realizate de liceenii Colegiului de Arte ”Regina Maria” vor fi expuse și în Piața Ovidiu. Desenele vor fi însoțite de poveștile clădirilor de patrimoniu, scrise de educatorul muzeal Cristian Cealera, printr-un parteneriat realizat între Asociația Dobrogea de Patrimoniu și Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Cele două expoziții organizate de Asociația Dobrogea de Patrimoniu au scopul de a promova patrimoniul material din oraș, astfel încât, constănțenii să conștientizeze importanța moștenirii culturale pe care o avem, să cunoască istoria clădirilor de patrimoniu ale orașului, să aprecieze monumentele și să le promoveze, cu atât mai mult cu cât unele dintre ele sunt vulnerabile sau chiar amenințate cu dispariția.

Realizarea expozițiilor este susținută financiar de sponsorii MRINI Eye Hospital și Organizația Patronală Mamaia-Constanța, care, astfel, doresc să sărbătorească Ziua Dobrogei alături de constănțeni și să promoveze clădirile de patrimoniu ale Constanței multietnice, împreună cu Asociația Dobrogea de Patrimoniu, autoritățile locale, minorități și publicul interesat.

Proiectul ”Clădiri de patrimoniu ale Constanței multietnice” a fost realizat cu sprijinul Primăriei Constanța, Consiliului Județean Constanța și al partenerilor: Muzeul de Artă Constanța, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Colegiul de Arte ”Regina Maria” Constanța, Radio Constanța, X-Printing și Asociația Agiacai Saladin.

November 10, 2022
Târgul de Artă și Antichități Art & Craft Constanța Revival revine în Piața Ovidiu

Târgul de Artă și Antichități Art & Craft Constanța Revival a devenit deja o tradiție în sezonul estival. Evenimentul, aflat la a VII-a ediție se va desfășura începând de vineri, 1 iulie, de la ora 10.00, până pe 28 august, în Piața Ovidiu din Constanța, pe aleea din partea dreaptă a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

”Veni, Vidi, Amavi!” sloganul Târgulului de Artă și Antichități Art & Craft Constanța Revival 2022

Sub sloganul “Veni Vidi Amavi!”, într-un decor cu parfum de epocă, la Târgul de Artă și Antichități Art & Craft Constanța Revival vor participa expozanți din domeniul art&craft.

Alături de aceștia, vor fi prezenți și colecționari și vânzători de antichități, obiecte de colecție, bijuterii de epocă, bijuterii vintage și bijuterii de autor, cartofilie, numismatică, medalistică, viniluri, antichități țărănești și obiecte rustice, obiecte vechi decorative, suveniruri estivale, dar și artiști handmade, talentați creatori de lucrări originale.

Ateliere educative gratuite pentru copii, la Art & Craft Constanța Revival 2022

În cadrul acestei noi ediții, organizatorul ArtAntik Gallery le oferă vizitatorilor posibilitatea de a participa la ateliere educativ-recreative gratuite, de inițiere în artele plastic.

Atelierele sunt destinate atât copiilor, cât și adulților. Astfel, în fiecare zi din perioada 1 iulie – 28 august, două standuri vor găzdui numeroase activități.

Enumerăm doar căteva dintre atelierele ce vor avea loc în primele zile ale evenimentului:

Atelierul de pictură pe lemn cu artistul plastic Mariana Scridon de la Colour World –Constanța,

Ateliere de grafică pentru copii, cu echipa DaVIncino,

Atelierul pentru copii ” Ghicitoarea dansatoare “susținut de voluntarii Giulia Crăciun, Albu Teodora și Mirea Andreea, elevi ai Liceului Teoretic “Decebal”,

Atelierul de pictură “Peisaj marin” cu artistul vizual Magda Radu,

Atelierul de ceramică și modelaj zoomorf pentru copii, cu profesorul Radu Fulga de la Palatul Copiilor din Constanța,

Atelierul de creație pentru pentru copii “Păpuși din clești” sub îndrumarea artistului plastic Sonia Peltea,

Atelierul “Animale vorbărețe”, sub îndrumarea artistului plastic Sonia Peltea.

Programul atelierelor va putea fi urmărit pe pagina facebook Constanța Revival, înscrierile fiind preluate telefonic /whatsapp la numărul 0722828121.

ArtAntik Gallery, galeria de artă situată într-un imobil istoric

Organizatorul ArtAntik Gallery deține o inedită galerie de artă și antichități, chiar în inima centrului istoric al Constanței, pe strada Arhiepiscopiei nr.19A, în imediata apropiere a târgului.

”Am ales această locație, pentru că imobilul a fost chiar casa unuia dintre cei mai remarcabili primari ai Constanței, Mihail Coiciu (n. 1842 – d.1914). De asemenea, am ales acest loc și pentru energia pozitivă pe care o are, deoarce este situate într-un triunghi multiconfesional, spațiul fiind între Marea Moschee din Constanța ”Carol I”, Biserica Romano-Catolică ”Sfântul Anton de Padova” și Catedrala Ortododoxă ”Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, a declarant pentru Discover Dobrogea, organizatorul evenimentului Târgul de Artă și Antichități Art & Craft Constanța Revival și proprietarul ArtAntik Gallery, Andrei Neagu.

Evenimentul a beneficiat de sprijinul Primăriei Municipiului Constanța, care a oferit cu titlu gratuit posibilitatea amplasării celor două standuri destinate atelierelor.

Târgul va fi deschis zilnic între orele 10.00 – 22.00 și puteți găsi informații pe pagina de Facebook a evenimentului.

Informații suplimentare puteți obține de la organizatorul evenimentului, Andrei Neagu, la numărul de telefon: 0722211698.

June 30, 2022
Piața Ovidiu văzută prin lupa timpului

Piața Ovidiu sau Piața Independenței, cum se numea în trecut, a fost punctul central al vieții economice, politice și culturale al orașului, locul tranzacțiilor comerciale, zona de promenadă a cetățenilor și de întâlnire pentru oficialități. Pentru a-i putea descoperi povestea și a arunca o privire în trecutul acestei zone importante din Constanța, doi elevi ai Colegiului Național Pedagogic „Constantin Brătescu”, Rareș-Ștefan Delamarian și Maria Cristiana Lăcrămioara Rusu, au decis să se documenteze, pentru a afla cum era Piața Independenței la începutul secolului XX și în perioada interbelică, atunci când Piața Ovidiu a suferit schimbări majore. Cei doi elevi participă cu acest material, la concursul național Patrimoniul cultural, istoric și natural – Zestrea comunităților locale”, ediția a II-a, 2022, la secțiunea II: Memoria fotografică a comunităților locale, cu Piața Ovidiu: văzută prin lupa timpului.

Piața Independenței a devenit Piața Ovidiu

Numită Piața Independenței pentru a marca momentul important din istoria României, în urma căruia Dobrogea a revenit în 1878 la Țară, zona și-a schimbat numele în Piața Ovidiu, după cu ridicarea statuii lui Ovidiu.

Terasele pline de oameni, cafeaua la nisip, baclavalele, covrigii, braga și plăcintele dobrogene reprezentau puncte de reper ale Constanței acelor vremuri. Cele mai importante și somptuoase clădiri s-au construit în Piața Ovidiu, după anul 1878.

Statuia lui Ovidiu a fost ridicată, doborâtă și reamplasată

„Publius Ovidius Naso rămăsese iar singur, așa cum se întâmplase și în urmă cu 19 veacuri, când, tânăr fiind, își pierduse fratele mai mare, pe Lucius… Acum, țintuit pe soclul din Piața Independenței, Naso își continua nemurirea, veghind asupra locului acela și asupra oamenilor de acolo…”, scrie Cristian Cealera, în cartea ”Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea”.

Statuia poetului latin Ovidius Publius Naso, exilat la Tomis, a fost ridicată în 1887, fiind opera sculptorului italian Ettore Ferrari.

În timpul ocupației din Primul Război Mondial, aceasta a fost dărâmată de bulgari de pe soclu, dar a fost salvată de ofițerii germani. Adăpostită în subsolul Palatului Comunal, aceasta a fost repusă pe soclu de autoritățile române, dar i-au schimbat poziția și au amplasat-o cu fața spre mare.

Palatul Comunal, în prezent, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța

Clădirea a fost ridicată între 1912 și 1921, construcția sa fiind întreruptă în timpul Primului Război Mondial. De la început, a fost gândită pentru a deveni cel de-al doilea sediu al Palatului Comunal.

Realizată în stil neoromânesc, este operă a arhitectului Victor Ștefănescu.

Din 1977, este sediu al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Hotel Mercur, acum, Banca Națională, o clădire frumos reabilitată

Administrația locală a hotărât, în 1913, construirea unui stabiliment de lux în colțul sud-estic al Pieței Ovidiu. Acesta i-a aparținut lui Ștefan Hagi Tudorache, reprezentantul Societăţii Cooperative „Mercur”. Construcția spectaculoasă, cu subsol, demisol, parter și trei etaje reprezenta un model pentru zona Balcanilor. Clădirea are o structura de rezistenţă din beton armat, minune a tehnicii la vremea respectivă. Fațada este în stil neo-românesc și Art Nouveau, iar terasele, spre mare, în formă de amfiteatru.

Deasupra intrării, pe exterior se afla bustul zeului Mercur. Deviza Hotelului Mercur, era „Clienţii cei mai exigenţi îşi vor găsi aici idealul confortului”.

În 1927, clădirea a fost reabilitată după război, devenind sediul băncilor: Marmorosh Blank, Bursa de Comerț, Banca Industriilor și Meseriilor Dobrogene. După 1948, a devenit sediul Băncii Naționale a României.

Moscheea Carol I, construcția ridicată la cererea regelui care îi poartă numele

Moscheea a fost clădită pe locul unei vechi geamii, între 1910-1913. Minaretul, de 47 m și cupola edificiului au fost construite din beton armat, după planurile arhitectului V. Ștefănescu.

Scările și coloanele sunt realizate din calcar de Albești, iar poarta mare de la intrare cu marmură neagră din Italia. Construită în stil maur, Moscheea Carol I este o copie a moscheii Konya din Anatolia.

Lăcașul de cult a fost construit de statul român, în spiritul toleranței, pentru minoritatea musulmană din oraș. Drept recunoștință, musulmanii i-au dat numele regelui țării, Carol I.

Moscheea deține cel mai mare covor oriental, care are 490 kg, primit cadou de la turcii din insula Ada Kaleh. Inaugurarea a avut loc pe 4 iulie 1913, cu participarea Regelui Carol I și a unei delegații din Istanbul.

Casa Damadian era un simbol al prosperității

În 1894 s-a construit casa cu două niveluri a lui Alice Wegener, cu orientarea spre faleza portului. Clădirea, simbol al prosperității, a fost achiziționată, ulterior, de familia de armeni Damadian.

În 1950, casa a fost naționalizată și a devenit sediul unor întreprinderi, iar de-a lungul timpului, a suferit numeroase transformări.

În 2004 a fost restaurată, intrând în proprietatea unui cetățean norvegian.

Casa Hrisicos, locul unde poposea lumea bună

Casa Hrisicos a fost un hotel și restaurant celebru, care a atras ca un magnet lumea bună a României și Europei. Aici au poposit și I.L.Caragiale, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Alexandru Vlahuță, Take Ionescu, ultimii doi ținând discursuri politice de la balconul clădirii.

Clădirea, opera arhitectului francez Louis Givert, îmbină stilul eclectic, Art Nouveau cu elementele neoclasice. Proprietarul clădirii, Gheorghe Hrisicos, a fost negustor de vinuri. El a construit hotelul prin fraudă bancară și înșelăciune, fiind, ulterior, condamnat la închisoare. În perioada interbelică, a fost sediul Băncii Populare „Steagul Dobrogei”.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost folosit drept loc de supraveghere pentru armata germană, apoi pentru comandantul militar sovietic al orașului. După 1958 a devenit restaurantul Pelikan.

Piața Ovidiu, văzută la imperfect

Sunt foarte apreciate imaginile în oglindă ale Pieței Independenței din perioada ei de glorie, prin comparație cu Piața Ovidiu de azi, când se încearcă transformarea ei în sufletul orașului Constanța.

Multe dintre clădiri au dispărut, altele sunt, încă, în ruină, însă, au apărut și edificii noi, unele fără nicio legătură cu arhitectura zonei.

Cu acest articol s-au înscris în concursul național „Patrimoniul cultural, istoric și natural – Zestrea comunităților locale”, ediția a II-a, 2022, elevii Colegiului Național Pedagogic „Constantin Brătescu”, Rareș-Ștefan Delamarian și Maria Cristiana Lăcrămioara Rusu.

Concursul național este organizat anual de Societatea de Științe Istorice din România, în parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului, Facultatea de Istorie a Universității București, revistele „Magazin istoric” și „Historia” și se adresează elevilor din clasele VI-XII și profesorilor. Scopul organizării concursului este de a-i determina pe copii să cunoască și să conștientizeze necesitatea salvării/conservării istoriei noastre și să se implice prin oferirea de soluții, în acest demers. Partenerii locali ai proiectului, sunt: Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Primăria Constanța, Direcția Județeană de Cultură Constanța, „Discover Dobrogea” și alte două publicații locale.

June 18, 2022
”23 noiembrie-Ziua Recunoștinței Constănțenilor”, un nou eveniment organizat de Asociația Dobrogea de Patrimoniu

”23 noiembrie – Ziua recunoștinței constănțenilor”, este un nou eveniment organizat de Asociația Dobrogea de Patrimoniu. Ziua de 23 noiembrie are o însemnătate istorică, deoarece este data la care s-a instaurat oficial administrația românească în Constanța, în anul 1878. Cu această ocazie, Asociația Dobrogea de Patrimoniu, cu sprijinul Primăriei Municipiului Constanța, Consiliului Județean Constanța, Muzeului de Istorie Națională și Arheologie și al Muzeului de Artă Populară, organizează marți, 23 noiembrie 2021, de la ora 13,30, un tur ghidat în Zona Peninsulară, care va începe din fața Hărții Așezărilor Antice din Dobrogea ( Parcul Arheologic din Constanța).

”23 Noiembrie – Ziua recunoștinței constănțenilor”, un eveniment care reface traseul autorităților române din noiembrie 1878

Asociația Dobrogea de Patrimoniu îi invită cu această ocazie, pe reprezentanții Consiliului Județean Constanța, ai Consiliului Local Constanța și ai Prefecturii, alături de mass-media și de constănțenii interesați, la un tur în Zona Peninsulară, care va reface traseul parcurs de autoritățile române care s-au instalat în Constanța în urmă cu 143 de ani, după Unirea Dobrogei cu țara.

Ghid va fi Cristian Cealera, reprezentant al MINAC, le va povesti participanților istoria clădirilor administrative în care autoritățile române și-au desfășurat activitatea din anul 1878.

Primul Palat Comunal Constanța – gravat pe o placă din granit, în Piața Ovidiu

În Piața Ovidiu, participanții la eveniment vor vedea și o nouă placă din granit, pe care este gravată fațada primului Palat Comunal, alături de o scurtă prezentare a clădirii de patrimoniu. Acest proiect al Asociației Dobrogea de Patrimoniu este realizat cu sprijinul Primăriei Constanța și susținut financiar de sponsorii MESTA Piatră Naturală și Banca Comercială Română. Proiectarea 2D pentru această placă a fost realizată de membrul Asociației Dobrogea de Patrimoniu, Diana Drăghici, studentă în anul IV la Facultatea de Arhitectură a Universității Ion Mincu din București.

Asociația Dobrogea de Patrimoniu a gravat ”Palatul Comunal”, deoarece a fost primul sediu construit pentru Primăria Comunei Constanța, la 18 ani după Unirea Dobrogei cu România. Inaugurată în anul 1896, clădirea a fost realizată în stil neoromânesc, după proiectul arhitectului Ion Socolescu.

Elementele constructive și decorative folosite, specifice clădirilor tradiționale și edificiilor de cult, i-au determinat pe localnici să creadă că este o biserică, astfel că mulți se închinau când ajungeau în dreptul imobilului.

Timp de peste 60 de ani, palatul a fost sediul Direcției de Poștă si Telegraf, iar din 1970, clădirea găzduiește Muzeul de Artă Populară Constanta, care deține peste 17.000 de piese reprezentative pentru România, dar și pentru etniile din Dobrogea.

Edificiul este monument istoric și a fost construit în Piața 23 Noiembrie, denumită astfel la acea vreme, în amintirea acestei zile însemnate pentru noi.

Acest eveniment vine în continuarea celui organizat de Asociația Dobrogea de Patrimoniu pe 14 noiembrie, ”Simboluri de Ziua Dobrogei”, pentru care au fost realizate alte două plăci din granit, una pe care este gravat un fragment din Proclamația Domnitorului Carol I către dobrogeni și a doua, pe care este gravată clădirea-emblemă a orașului Constanța, Cazinoul.

Asociația Dobrogea de Patrimoniu vă solicită sprijinul pentru a continua proiectele de promovare a clădirilor istorice

Asociația Dobrogea de Patrimoniu va continua acest proiect, deoarece dorește să graveze și alte monumente istorice reprezentative pentru Constanța, cu ajutorul sponsorilor și al constănțenilor care vor să facă donații.

”Considerăm că avem nevoie de mai multe simboluri în oraș, că trebuie să cunoaștem mai bine istoria și poveștile clădirilor de patrimoniu, pentru a le aprecia mai mult.

Dacă rezonezi cu misiunea noastră, te așteptăm în echipa Asociației Dobrogea de Patrimoniu. Devino voluntar și te poți implica și tu, pentru a îmbunătăți, împreună, imaginea Constanței.

Poți susține și tu proiectele Asociației Dobrogea de Patrimoniu, cu o donație care poate fi făcută direct de pe site-ul nostru.

De asemenea, te încurajăm să redirecționezi 3,5% din impozitul pe venit, la începutul anului 2022, pentru a ne ajuta să mergem mai departe cu proiectele noastre, care sunt destinate întregii comunități.

Dacă ești persoană juridică plătitoare de impozit pe profit, te rugăm să redirecționezi până la 20% din impozitul pe profit pe anul în curs, către Asociația Dobrogea de Patrimoniu. În loc să ajungă la stat, banii tăi se transformă în proiecte frumoase pentru Dobrogea.

Chiar și microîntreprinderile ne pot ajuta să ducem mai departe poveștile despre patrimoniul cultural, material și imaterial al Dobrogei. IMM-urile pot redirecționa 20% din impozitul plătit statului, către Asociația Dobrogea de Patrimoniu. Este cea mai bună metodă prin care tu poți decide, în locul statului român, cum sunt cheltuite o parte din impozitele tale.

Vă mulțumim pentru sprijinul și încrederea pe care ni le acordați și promitem că vom oferi, la rândul nostru, transparență și proiecte frumoase pentru Constanța”, afirmă reprezentanții Asociației Dobrogea de Patrimoniu.

November 20, 2021
Dărâmată de bulgari și ”sechestrată” în port, statuia lui Ovidiu a avut o istorie complicată

La fel ca poetul care a fost exilat în vechiul Tomis, statuia lui Ovidiu a avut o istorie complicată. ”Sechestrat” în port, dărâmat de soldații bulgari, întors cu fața spre mare și, într-un final, subevaluat, monumentul poetului latin este o prezență constantă, totuși, din 1887, în piața constănțeană care acum îi poartă numele.

Statuia lui Ovidiu, proiectul primului prefect al Constanței

Remus Opreanu, primul prefect al administrației românești din Constanța, numit după ce Dobrogea s-a unit cu România în noiembrie 1878, a avut ideea ca Ovidiu să devină simbolul orașului de la malul mării. El a înființat ”Comitetul pro Ovidius”, prin care a reușit să strângă fonduri din contribuții publice, dar și de la autoritățile locale și centrale, pentru ridicarea statuii marelui poet, un arc peste timp, care să sublinieze latinitatea zonei.

După o documentare atentă, Remus Opreanu l-a ales pe sculptorul Ettore Ferrari să realizeze monumentul, cu atât mai mult cu cât acesta provenea din patria de origine a poetului. El l-a prezentat pe Ovidiu îmbrăcat în togă și aplecat asupra tristeții sale, într-o atitudine meditativă, de contemplare.

Monumentul a fost depozitat la Cernavodă și în Portul Constanța, până la achitarea taxelor

Statuia realizată în anul 1884 de sculptorul italian a fost transportată în România, însă, din cauza lipsei fondurilor pentru taxele vamale, aceasta a stat o perioadă la Cernavodă. Pentru a putea debloca situația, Remus Opreanu a achitat personal suma necesară.

Monumentul a poposit o vreme și în depozitul Portului Constanța, deoarece nu s-a reușit strângerea banilor de care era nevoie pentru continuarea transportului. Pentru a putea fi strânși cei 1000 de franci necesari, s-a organizat un bal.

Despre această situație, Barbu Ștefănescu Delavrancea scria: ”Sărmanul Ovidiu! Mult o mai ședea el surghiunit în magazia nr.7? Notați că acest al doilea surghiun ce pătimește poetul Sulmonei în vesela de astăzi Constanța e însutit mai dureros decât acela ce-l pătimi prima oară. Atunci avea cel puțin marea cu incomparabilele ei priveliști, avea cerul liber, azi e închis, sechestrat, nenorocit. Până când?”.

Statuia lui Ovidiu a devenit simbolul orașului Constanța

Abia la 3 ani după finalizarea lucrării, statuia lui Ovidiu a fost montată și inaugurată în Piața Independenței din Constanța, denumită ulterior Piața Ovidiu.

Au existat la acea vreme controverse în legătură cu locul amplasării ei. Chiar și politicianul Mihail Kogălniceanu aprecia că statuia lui Ovidiu trebuie așezată pe malul mării, lângă Farul Genovez, nu închisă într-o piață mică.

Într-un final, Ovidiu și-a găsit locul în Piața Independenței, fiind așezat inițial cu fața spre bulevardul Tomis, unde era și Palatul Comunal, prima Primărie a Comunei Urbane Constanța, acum sediul Muzeului de Artă Populară.

Monumentul din bronz realizat de sculptorul italian Ettore Ferrari îl înfăţişează pe Ovidiu într-o atitudine meditativă. Poetul este îmbrăcat cu o togă care îi cade până la glezne, are capul aplecat şi sprijinit pe mâna dreaptă, iar în mâna stângă, îndoită la piept ţine simbolic un manuscris.

Dezvelirea statuii, în august 1887, a reprezentat o sărbătoare la care au participat constănțenii și numeroase autorități. Nu au lipsit de la inaugurare, Remus Opreanu, cel care a făcut posibilă realizarea monumentului, Dimitrie Sturza, ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice, primarul orașului Constanța, Mihail Coiciu și multe alte oficialități care au ținut discursuri, iar trupele din garnizoană au adus onoruri militare.

Pentru acest eveniment, Primăria Constanța a alocat un buget de 1500 de lei și a dispus ca statuia să fie iluminată permanent cu patru felinare.

Soldații bulgari au dărâmat statuia lui Ovidiu în Primul Război Mondial

Din 22 octombrie 1916, Constanța a fost ocupată, timp de doi ani, de armatele germano-bulgare.

Soldații bulgari au distrus statuia ”Avântul Țării” din fața Palatului Regal și au dărâmat de pe soclu statuia lui Ovidiu, cu ajutorul unor frânghii prinse de atelaje trase de bivoli. Ei intenționau să o transporte în Bulgaria ca pradă de război și să o topească.

Ofițerii germani au dat ordin ca statuia să fie repusă pe soclu, astfel că soldații nemți au construit un sistem de schele din lemn și scripeți, cu ajutorul cărora au reușit să îl pună pe Ovidiu la locul lui.

După inaugurarea noului Palat Comunal, statuia lui Ovidiu a fost mutată cu fața spre mare

Început în anul 1911 după planurile arhitectului Victor Stephănescu, al doilea Palat Comunal Constanța a fost finalizat 10 ani mai târziu, după terminarea războiului.

Clădirea impozantă din Piața Ovidiu a fost sediul celei de-a doua primării a Constanței, iar din 1977 găzduiește Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

După inaugurarea sediului noii primării, Consiliul Comunal a aprobat, în mai 1922, reamplasarea statuii lui Ovidiu cu fața spre mare, așa cum este și în prezent.

Mulți constănțeni au apreciat că nu trebuia schimbat amplasamentul monumentului, deoarece, inițial, poetul privea spre Roma, de dorul căreia era chinuit.

Monumentul a fost restaurat în anul 1940, când pietrarul italian Antonio Rutta a adăugat pe soclu, în limbile română și latină, epitaful din elegia ”Dorințele din urmă”, pe care Ovidiu, poetul fără mormânt a scris-o în opera ”Tristele”.

”Sub această piatră zace Ovidiu, cântărețul

Iubirilor gingașe, răpus de-al său talent.

O, tu, ce treci pe-aice, dac-ai iubit vreodată

Te roagă pentru dânsul: să-i fie somnul lin!”

Se spune că într-o scrisoare pe care a trimis-o de la Tomis, poetul și-a rugat soția să-i îngroape cenușa în apropierea Romei și să graveze pe lespedea funerară versurile transmise, pentru a scăpa, măcar astfel, de tristul său exil. O statuie identică a poetului a fost ridicată în anul 1925 la Sulmona, orașul său natal din Italia.

Evaluată inițial la 50.000 de lei în aur, statuia lui Ovidiu valorează acum 14,80 lei în acte

La începutul anilor 1880, când Remus Opreanu a luat decizia construirii statuii s-au făcut mari eforturi pentru strângerea banilor necesari. Într-un document întocmit de Primăria Constanța în anul 1936, se precizează că monumentul a costat aproximativ 50.000 de lei în aur.

Deși, teoretic, opera de artă nu și-a pierdut valoarea în timp și a devenit în 2010 monument istoric, practic, în mod ironic, statuia lui Ovidiu este încadrată acum ca mijloc fix și evaluată la valoarea de 14,80 lei.

October 26, 2021
Ateliere gratuite pentru copii și multe surprize la Festivalul Art&Craft Constanța Revival
Nicio vară la mare, fără Festivalul Art&Craft Constanța Revival! Luna aceasta, târgul de antichități, care a devenit o tradiție și se află la cea de-a VI-a ediție oferă publicului care ajunge în Piața Ovidiu din Constanța, o mulțime de noutăți, surprize, ateliere gratuite pentru copii și adulți, expoziții și colecții de antichități.

Festivalul Art&Craft Constanța Revival oferă multe noutăți în această vară

Evenimentul cultural Festivalul Art&Craft Constanța Revival a ajuns deja la cea de-a VI-a ediție. Târgul de antichități este un proiect personal lansat de Andrei Neagu, care are ca scop încurajarea și educarea populației în spiritul colecționării de obiecte decorative, numismatică, filatelie, bijuterii de colecție, viniluri, cărți poștale, antichități țărănești și diverse alte repere istorice. Pe toate le găsiți în perioada 6-29 august 2021, în spațiul special amenajat lângă Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

”Anul acesta este un eveniment mai amplu. Avem, în cadrul Festivalului Art&Craft Constanța Revival, o importantă componentă socio-culturală, dar și una caritabilă. În sala Ovidius de la parterul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța vom organiza 3 expoziții succesive. Prima dintre ele va începe pe 12 august și se intitulează ”Constanța acum 100 de ani”.

Expoziția prezintă cărți poștale din Constanța veche și facem o comparație cum arătau clădirile din oraș acum 100 de ani și cum sunt ele acum, dar și o colecție cu repere istorice din Constanța, printre care statuete, vaze cu tematică marină sau marinărească, obiecte de colecție. Cel mai important dintre ele este o cocardă tricoloră de la inaugurarea Portului Constanța, în anul 1909.

A doua expoziție este a fotografului american Dave Haas și se intitulează ”România văzută prin ochii unui american”. Este o expoziție de fotografie de artă, cu imagini surprinse atât în Constanța, cât și în țară. Expoziția va putea fi văzută în perioada 13-22 august. La finalul acesteia, Dave Haas va organiza o licitație și va dona lucrările. Vor licita atât militari americani de la Baza Mihail Kogălniceanu, cât și constănțenii sau turiștii interesați să achiziționeze fotografiile de artă, iar banii vor fi donați și folosiți pentru ajutarea copiilor nevoiași din localitatea Mihail Kogălniceanu.

A treia expoziție se va desfășura în perioada 22-29 august și este de artă contemporană. Licențiații promoției 2021 de la Facultatea de Arte și Pictură, alături de masteranzi de la Universitatea Ovidius și artiști consacrați, membri Uniunii Artiștilor Plastici din Constanța vor expune tablouri realizate de ei”, a declarat pentru Discover Dobrogea, organizatorul manifestării culturale, Andrei Neagu.

Bijuterii unicat, piese decorative și suveniruri, la Festivalul Art&Craft Constanța Revival

La Festivalul Art&Craft Constanța Revival va fi organizat, ca în fiecare an, un târg de antichități la care participă colecționari din Constanța, București, Craiova, Oradea, Timișoara și Austria.

”La târg avem o mare diversitate de expozanți în domeniul art&craft, obiecte de colecție, bijuterii de epocă victoriană, cartofilie, numismatică, medalistică, viniluri, antichități țărănești și obiecte rustice, obiecte decorative, porțelanuri de secol XIX-XX, dar și artiști hand-made constănțeni. Avem, în materie de bijuterii, atât piese din aur, cât și din argint, cu pietre naturale. Unul dintre expozanți este specializat pe rustic-țărănesc și are obiecte vechi precum lăzi de zestre și alte obiecte folosite în trecut în mediul rural.

Constănțenii și turiștii vor putea vedea, în exclusivitate la acest târg, o colecție nouă și inedită, cu bijuterii ale etnicilor tuaregi, cu un design reinterpretat în manieră modernistă, realizate manual în Niger de către artizani tuaregi. Colecția este realizată din argint și lemn de abanos și este făcută exclusiv pentru ArtAntik.

Cele mai vechi bijuterii care vor fi la vânzare la festival în cadrul târgului sunt piese de secol XIX-XX, dar vor fi prezentate și bijuterii etnice cu design reinterpretat în manieră contemporană.

Mai este o componentă de suveniruri turistice, magneți hand-made realizați într-un atelier constănțean, care sunt foarte frumoși și bine realizați. Sunt prezentate toate edificiile din Constanța pe magneții care arată ca o sculptură miniaturală”, a precizat pentru Discover Dobrogea, organizatorul evenimentului, colecționarul de artă Andrei Neagu.

Atelierele gratuite pentru copii, o premieră la Festivalul Art&Craft Constanța Revival

Noutatea din acest an o reprezintă cele 14 ateliere gratuite destinate publicului. Pe lângă expozițiile și târgul de antichități care vor fi organizate în cadrul Festivalului Art&Craft Constanța Revival, pentru prima dată vor avea loc și numeroase ateliere pentru copii și adulți.

”Atelierele din cadrul festivalului vor fi deschise zilnic, în intervalul orar 17.00-21.00. Vor fi câte două tipuri de ateliere pe zi, unul între orele 17.00-19.00 și al doilea între 19.00-21.00.
- Unul dintre ateliere este ”Dreamcatcher”, la care pot lucra atât copiii, cât și mamele. Ei vor realiza câte un obiect decorativ, lucrat pe un suport de lemn și făcut din niște bețișoare, care este îmbrăcat cu o sfoară, cu biluțe colorate și cu pene.
- Vom avea un atelier în care realizăm codițe colorate pentru copii, la care pot asista mamele și copiii. De asemenea, vor fi și trei ediții de Treasure Hunting, dar și trei ateliere de modelaj și ceramică.
- Eu fac trei ateliere, unul cu brățări pentru copii, în care cei mici își vor scrie numele cu mărgele cu litere și facem o brățară. Mai fac un atelier ”Un cadou pentru mama”, un mini-aranjament floral într-o cutiuță.
- Mai sunt două ateliere hand-made pe care le face Dorina Ivanciuc. Este vorba de pictură pe textile. Participanții vor veni de acasă cu obiectul pe care vor să îl picteze, un tricou, o gentuță, un pantalon și acolo și le vor decora cu niște șabloane și le vor decora ei.
- Tot Dorina Ivanciuc va face niște flori gigant dintr-o hârtie specială. Florile vor fi prinse pe un suport pe un carton și pot fi puse pe un perete sau ca decor pe un obiect de mobilier, pentru că sunt decorative. Absolut totul este gratuit în cadrul acestor ateliere.
- Atelierul Cusăturile Dobrogene este despre cum se croiește o cămașă dobrogeană și ce reprezintă punerea în practică a tiparului folosit la realizarea acesteia. Publicul va afla cum își făceau dobrogencele cămășile tradiționale. Atelierul de mărgelit ne dezvăluie tehnica realizării podoabelor tradiționale, iar un alt atelier organizat de Asociația Cusături Dobrogene este ”Povestea iei”.
- Voluntarii ONG Oceanic Club vor organiza 3 ateliere cu tematica ”Natura în oraș”. Ei își propun să familiarizeze copiii și tinerii, cu prezența speciilor de animale sălbatice în oraș. Cei mici vor afla cum se construiesc adăposturile pentru animale, dar și care sunt aspectele vieții speciilor domestice care locuiesc alături de noi, în Constanța. Despre când să intervenim și când nu este cazul să intervenim atunci când întâlnim un exemplar al unei astfel de specii puteți afla de la experții și voluntarii Oceanic-Club, în cadrul atelierelor. Vor fi 3 ateliere: Natura în oraș – aricii, Natura în oraș – liliecii și Natura în oraș – pițigoii.
- Asociația Culturală Tomis va avea ateliere în cadrul cărora prezintă uniformele și armele dacilor și romanilor, dar va organiza și un atelier de meșteșugit cu piele. Copiii și adulții se vor familiariza cu modul în care erau prelucrate de către daci și romani, obiectele din piele.
- ”Picturi pe linguri de lemn” este tema atelierelor susținute de Lili Sumănaru. Vor învăța să picteze pe linguri de lemn, atât adulții, cât și copiii.
- Și Andrei Neagu va susține două ateliere foarte interesante. Vor fi ateliere-cursuri introductive în istoria, simbolistica și datarea bijuteriilor de epocă, ateliere în care Andrei le va explica doamnelor și domnișoarelor cum pot aprecia vechimea unei piese, autenticitatea sa, dar și cum pot interpreta simbolurile care sunt încorporate în designul bijuteriei. Andrei Neagu este comerciant autorizat de către Ministerul Culturii pentru comerț cu obiecte de artă și are o experiență de peste 15 ani în domeniu. El este autorizat și de ANPC, pentru comerț cu metale cu pietre prețioase și semiprețioase.
- Povești la pick-up este numele unui alt atelier care îi va captiva pe cei mici. Aceștia vor putea să asculte povești vechi românești, așa cum făceam și noi în copilărie.
Avem mobilier special pentru copii, cu măsuțe și scaune colorate, unde cei mici vor participa la ateliere, dar vor putea asculta și povești. În total avem mobilier pentru 40 de locuri, dar atelierele nu se vor putea desfășura cu mai mult de 10-12 copii simultan”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Irina Iordănescu, coorganizator al Festivalului Art&Craft Constanța Revival.

Voluntarii ”Dăruiește Aripi” ne vor vinde limonadă pentru a strânge fonduri

Voluntarii Dăruiește Aripi vor fi prezenți la festival cu un stand cu limonadă, pe care o vor vinde pentru strângerea de fonduri.

Banii vor fi folosiți pentru continuarea proiectului care le asigură copiilor bolnavi de cancer din mediul rural, tratamente la domiciliu.

Cele mai căutate obiecte la Festivalul Art&Craft Constanța Revival

”La ArtAntik Gallery suntem specializați pe bijuterii vintage de colecție, de designer și de autor, vintage și de epocă.

În general, femeile își achiziționează singure bijuteriile. Colecționarele avizate caută în mod special bijuterii vechi, dar în ultimii ani am remarcat o prezență tot mai mare a tinerelor care preferă în egală măsură atât bijuteria vintage, cât și pe cea contemporană. Sunt însă și bărbați care le cumpără soțiilor sau partenerelor bijuterii.

Avem și bijuterii bărbătești, pentru că sexul masculin dorește astfel de obiecte. Ei caută în special inele, brățări și pandantive, în general cu simboluri vikinge și egiptene. De asemenea, este și o categorie importantă de colecționari care caută obiecte istorice și piese decorative, precum stilouri de colecție, obiecte cu semnificație istorică: medalii, decorații, documente, cărți poștale, viniluri.

Sunt două categorii de colecționari, cei care cumpără strict cu sufletul și își achiziționează piesele doar pentru a le admira și a le lăsa moștenire și colecționarii care achiziționează piesele ca investiție, cunoscut fiind faptul că aceste obiecte de colecție au un potențial foarte mare să se aprecieze în timp și reprezintă o investiție întotdeauna rentabilă”, a afirmat pentru Discover Dobrogea, organizatorul Festivalului Art&Craft Constanța Revival, Andrei Neagu.

Programul târgului de antichități

Festivalul Art&Craft Constanța Revival se va desfășura în perioada 06-29 august 2021, în intervalul 10.00-22.00. Târgul este deschis tot timpul, iar atelierele vor fi organizate între orele 17.00-21.00.

Târgul a devenit o tradiție, atât pentru localnici, cât și pentru turiști. Există vizitatori care vin din țară special pentru a participa la târgul de antichități.

”Sunt colecționarii din Constanța, pe care îi cunoaștem de ani buni, dar vin și colecționari din țară pentru a achiziționa piese de la târgul nostru. Eu am un magazin online foarte cunoscut și pot spune că sunt colecționari care vin special din București la Constanța și care vor să ne întâlnim, cel puțin o dată pe an, pentru a cumpăra obiecte antice și a vedea noile colecții”, am aflat de la Andrei Neagu.

Festivalul Art&Craft Constanța Revival, o poveste despre istorie, la malul mării

Fiind vorba despre un târg de antichități, anul acesta amenajarea zonei în care se desfășoară Festivalul Art&Craft Constanța Revival a fost realizată într-un mod inedit. Participanții sunt introduși în poveste printr-o alee cu flori și cu muzică ambientală.

Evenimentul a beneficiat de sprijinul Primăriei Municipiului Constanța, care a oferit cu titlu gratuit posibilitatea amplasării celor două corturi pentru atelierele gratuite destinate copiilor și adulților. De asemenea, festivalul este susținut și de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, care permite organizarea a 3 expoziții de artă în sala Ovidiu a instituției de cultură. Pentru buna desfășurare a manifestării culturale, organizatorii au primit ajutorul mai multor sponsori generoși.
August 5, 2021
De la Kiustenge la Constanța, un drum lung de 500 de ani

Constanța de astăzi o știm cu toții, însă despre Kiustenge, orașul de altă dată, știm prea puține lucruri. Constanța de astăzi este aglomerată, cu imobile istorice, mai mult sau mai puțin reabilitate, cu multe clădiri noi, înghesuite una într-alta, cu plaje multe, cu bune și cu rele. Tocmai de aceea, vă invit să facem o incursiune prin orașul de la malul mării, pentru a afla cum era în secolul al XIX-lea.

Kiustenge, un oraș doar cu numele

Constanța, la începutul secolului al XIX-lea era doar un punct de debarcare. Era un biet sat în ruină, cu 20-30 de case din chirpici sau piatră, o geamie pe locul actualei moschei regale și cu multe maidane cu bălării.

”Casele răzlețe erau înconjurate cu garduri din tizic, pământ nears sau cele pretențioase cu piatră nerostuită, blocuri ciudate din piatră, de toate formele și mărimile, pusele unele peste altele, fără simetrie, fără preocupare estetică” precizează criticul de artă Doina Păuleanu.

”Orașul era cuprins, în partea care formează peninsula, începând din dreptul poștei, astăzi Muzeul de Artă Populară, până aproape de port. Oborul era în locul primăriei. Pe locul Liceului Domnița Ileana, astăzi Mihai Eminescu se afla ”conacul”, reședința caimacamului. Iarna, lupii veneau până în oraș, iar localnicilor le era teamă să se plimbe noaptea pe afară. Oamenii locuiau în bordeie joase, cu zăbrele la ferestre, pentru a fi ascunse fețele cadânelor de ochii bărbaților, dar și pentru a se feri de hoți”, aflăm din cartea ”Peninsula misterioasă, incursiune în istoriile Constanței”, scrisă de criticul de artă Doina Păuleanu.

Un oraș cu ziduri de cetate, locuit de multe minorități

În urmă cu 200 de ani, orașul era întărit cu ziduri de cetate, ale cărei porți erau în actualul centru vechi, pe malul mării, pe unde este acum Biserica greacă. „Partea centrală din peninsulă era, în 1835-1840 cartierul comercial, iar armenii aveau mahalaua lor, Cealîc Mahale spre plaja Duduia, unde este și astăzi biserica lor. Evreii locuiau spre centru, pe strada C.A. Rosetti, fostă Engleză, Sinagoga și Alleon. Grecii își aveau cartierul spre port, pe strada Karatzali de astăzi, în timp ce turcii, românii și bulgarii locuiau pe strada Sturza, în prezent Revoluției. Cartiere mici, cu multe minorități, care și acum și-au păstrat tradițiile vechi de secole.

În 1850, Constanța avea doar două străzi

Dacă acum, Constanța este împânzită de străzi, alei și bulevarde, în 1850, localitatea avea doar două străzi. Mahmudie Socacgi, strada Traian de astăzi și Sultan Hamam Socacgi, denumită ulterior Carol, acum B-dul Tomis erau singurele străzi din Constanța. De fapt, erau drumuri de pământ, cu gropi și dâmburi, cu praf și băltoace, ciulini și scaieți pe margini și câini flămânzi peste tot. Nu existau trotuare, nu era iluminat public. Chiar și așa însă, aspectul micului oraș se mai schimbase și au început să apară case noi.

”Cea mai arătoasă casă din Constanța era cea a negustorului evreu Bohor Seni de pe strada Traian, pe atunci Mahmudie Socacgi. Era prima casă cu cat, un lux mare pe vremea aceea. Ce monumentală părea atunci și ce meschină se prezintă acum, în mijlocul construcțiilor moderne de câte 5-6 caturi care o înconjoară astăzi” spune criticul de artă Doina Păuleanu.

”Două cafenele murdare, una lângă port și alta mai sus, țineau loc de bursă de afaceri, mic parlament, loc de întâlnire și de distracție al populației. Ciobanii veniți de peste Dunăre cu oile erau obiect de curiozitate, cu pletele lungi, căciuli imense, opinci, sarice și cu cojoace lățoase pe umeri”, scria Constantin Cioroiu în cartea sa ”Litoralul românesc, ghid sentimental”.

Constanța s-a dezvoltat timid, din 1858

Înflorirea propriu-zisă a Constanței a început prin 1858-1860, când sultanul a concesionat unei companii englezești exploatarea portului și construirea liniei ferate Cernavodă-Constanța. ”Atunci a venit mai multă lume în oraș. Ingineri englezi, mecanici germani, zidari italieni, muncitori armeni, greci, tătari, turci, lipoveni, bulgari și ruși umpluseră micul oraș. Întrucât aceștia aveau nevoie de adăposturi s-au ridicat numeroase case și construcții din piatră, dintre care unele, cele de pe strada Traian, în care administrația avea birourile, iar inginerii englezi locuințele, mai sunt și astăzi în picioare”, povestește criticul de artă Doina Păuleanu.

Piața Ovidiu, un maidan cu două magazine și câteva cafenele

Piața publică a Constanței anilor 1860 era, bineînțeles, tot în zona peninsulară, acolo unde acum turiștii admiră statuia lui Ovidiu. I se spunea meydan și era, de fapt, un maidan plin cu bălării. Tot acolo existau în 1862, două magazine și câteva cafenele.

”Pe atunci, Piața Ovidiu era un maidan pe care se aflau câteva cafenele joase, murdare, cu podele de lemn învechit. Toată lumea umbla pe aici cu fes pe cap, cu cealmale, șalvari, ilici, ghiubele și alte soiuri de îmbrăcăminte, pe care le vedem astăzi doar prin cărți de istorie sau relicve în muzee de antichități”, scria I.N. Duployen. El a precizat că nici grecii sau bulgarii nu se deosebeau la port de ceilalți, numai românii stricau acest mediu ambiant. Ciobanii veniți de peste Dunăre cu oile erau obiect de curiozitate, cu pletele lungi, căciuli imense, sarici și cojoace lățoase pe umeri.

Casele turcești, clădite din vechile edificii romane

Cei care au călătorit prin Constanța la jumătatea secolului al XIX-lea, constatau că nu este nimic oriental în acest oraș, în afară de o moschee și câteva locuințe fără stil.

În 1872, orașul este descris de E. Isambert, membru al Societății de Geografie din Paris, care constată că: ”Străzile sunt pline de pietre cu inscripții, coloane și sculpturi. Toate casele turcești, ruinate azi, au fost clădite cu bucăți împrăștiate ale edificiilor vechi. Vezi ici o friză greacă ce servește de temelie unui zid roman, mai încolo cărămizi romane servesc de trepte scărilor unei case turcești.”

Constanța, un orășel cu 4500 de locuitori

În anul 1878, urbea nu depășea perimetrul peninsulei și se întindea până în dreptul sediului actual al Tribunalului Constanța. La recensământul din 1879, în oraș erau înregistrați 4530 de locuitori, care stăteau în 569 de case, majoritatea cocioabe, dispuse pe 49 de străzi.

La acea vreme, iluminatul se făcea cu 49 de lămpi cu petrol, iar serviciile de salubritate și de incendiu se reduceau la trei căruțe cu cai. 11 sergenți făceau pază pe timpul nopții, însă niciunul nu patrula ziua, scria Constantin Cioroiu în cartea sa.

Constanța a fost salvată de la dispariție, de poziția ei strategică

Dacă poziția geografică a Constanței nu ar fi fost importantă, chiar strategică și vitală pentru comunicarea cu lumea, aceasta ”ar fi dispărut ca multe altele și ruinele ei ar fi fost acoperite de lințoliul uitării”, afirma primarul Constanței Virgil P. Andronescu, cel care a condus orașul timp de patru mandate neconsecutiv, între 1908 și 1925.

După integrarea Dobrogei în granițele țării, dezolanta periferie imperială devine o regiune importantă a statului român și parte integrantă, chiar determinantă pe anumite paliere, a marilor proiecte naționale, începute de Regele Carol I.

July 14, 2020