Peștera Limanu, numită şi Caraciocola sau La Icoane, are o lungime de aproximativ 4.000 metri, fiind cea mai lungă și mai spectaculoasă peșteră din Dobrogea. Se spune că această peșteră ar putea fi Keiris, locul în care dacii s-au refugiat din calea romanilor, după moartea lui Burebista.
Peștera Limanu, un labirint cu galerii ramificate
Localizată nu departe de orașul Mangalia, în Dobrogea de Sud, Limanu este o peşteră freatică dezvoltată în calcare stratificate orizontal.
”Straturile orizontale au fost fragmentate de un sistem regulat de fisuri verticale. Când placa de calcar sarmaţian s-a scufundat sub nivelul freatic, apele au pătruns în lungul planelor rectilinii de discontinuitate din rocă şi le-au dizolvat, lăsând în urmă o reţea labirintică cu distribuţie rectangulară formată din galerii cu secţiuni dreptunghiulare surprinzător de regulate.
Unii cercetători consideră că cel puţin o parte din galerii au fost în întregime săpate de om, în multe locuri fiind evidentă dăltuirea pereţilor.
Este o peșteră labirintică deosebit de întortocheată, cu o ramificație amețitoare a galeriilor, asemeni unei trame stradale dintr-un oraș antic, nesistematizat, dezvoltat haotic”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Marius Lungu, conf. univ. dr. la Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole, din cadrul Universității Ovidius Constanța.
Peștera Limanu este cea mai spectaculoasă din Dobrogea
Cunoscută datorită faunei bogate și a poveștilor misterioase care o înconjoară, Peștera Limanu, situată la aproape 5 kilometri de Mangalia, este cea mai spectaculoasă din Dobrogea.
”Legenda spune că pe vremea geto-dacilor, localnicii se refugiau în peșteră, unde își ascundeau lucrurile pe care le prețuiau, pentru a le feri de dușmani.
De altfel, peștera ce a fost menționată de istoricul grec Dio Cassius ca fiind o peșteră “teribil de întortocheată”, în care, din calea “expediției militare” romane (29-28 îen) s-au ascuns dacii, cu vite cu tot.
Cu toate acestea, romanii au găsit toate intrările, atât cele naturale cât și cele săpate, înfometându-i și supunându-i. De aici și impresia unui oraș subteran.
Aspectul unor galerii, care au secțiune rectangulară, foarte regulată, pare că au fost cioplite de om. Unele sectoare de galerie chiar au fost cioplite de oameni și aici se văd urme de dăltuire, iar pentru a nu risca prăbușirea bolților, au fost clădite ziduri și pilieri de sprijin, din dale de calcar.
În rest este o morfologie specifică peșterilor cu stratificație orizontală, dezvoltate de calcare sarmațiene, sub formă de structuri tabulare”, am mai aflat de la conf. univ. dr. Marius Lungu.
O peșteră fără stalactite și stalagmite, dar interesantă din punct de vedere speologic
Peştera Limanu este complet lipsită de stalactite şi stalagmite, care dau farmec altor peşteri. Acest fapt se explică prin absenţa infiltraţiilor de apă de la suprafaţă, Dobrogea fiind un teritoriu arid, cu mare deficit de precipitații.
”Într-un sector ușor accesibil s-au descoperit ceramică elenistică și opaițe, care indică faptul că locuitorii de la Callatis, în urmă cu aproape două milenii, ciopliseră aici altare unde veneau poate să se închine zeului Mithras. Este clar însă, că, odată cu răspândirea creștinismului în secolul al X-lea, s-a încercat transformarea Peșterii Limanu în lăcaș de cult.
Peştera este interesantă din punct de vedere biospeologic. Există o faună de nevertebrate bogată a cărei principală sursă de hrană o constituie acumulările de guano de la coloniile de lilieci care se adăpostesc în peşteră mai ales iarna.
În afară de lilieci, în peşteră pot fi întâlnite întâmplător şi alte vertebrate: şerpi, broaşte ţestoase, vulpi, dihori”, a precizat pentru Discover Dobrogea, Marius Lungu, conf. univ. dr. la Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole, din cadrul Universității Ovidius Constanța.