Tag: Pestera Gura Dobrogei

Gura Dobrogei este o atracție turistică spectaculoasă, însă prea rar vizitată de amatorii de excursii în Dobrogea. Situată lângă o pădure de foioase, dar și cu plante submediteraneene, această arie protejată este extrem de pitorească. Cei care doresc să evadeze pentru o zi într-un loc pitoresc,  pot căuta peșterile ascunse printre stâncile foarte bătrâne, de vârstă jurasică, de la Gura Dobrogei.

Gura Dobrogei, un sătuc uitat de lume

Gura Dobrogei este sătuc mic și uitat parcă de lume, situat la aproximativ 50 de kilometri de Constanța, în zona de nord a județului. Mulți constănțeni care nu au ajuns niciodată în zonă, se minunează că există un astfel de obiectiv turistic, la câțiva kilometri de oraș.

Deși este o destinație foarte interesantă din județul Constanța, nu a fost amenajat până acum nici un traseu turistic, iar drumul spre rezervația naturală este pietruit și destul de prost. Totuși, cei care știu cât de frumos este acel loc din Podișul Casimcei, nu se descurajează și merg încet cu mașina până acolo.

Peste 10 peșteri pot fi văzute la Gura Dobrogei

Gura Dobrogei este o rezervație importantă, de interes național, care are aproximativ 243 de hectare. Ea este situată în județul Constanța, pe teritoriul administrativ al comunei Cogealac și a fost declarată arie protejată încă din 2007.

”Este o arie de interes floristic, faunistic, dar mai ales geologic, ea fiind alcătuită din stânci calcaroase foarte vechi, de vârstă jurasică, din cheiuri și maluri de văi și nu în ultimul rând din numeroase peșteri.

În zonă sunt mai mult de 10 peșteri, însă două dintre ele sunt mai mari. Ele sunt și cele mai cunoscute, pentru că au fost studiate de către speologi. Este vorba de Peștera Gura Dobrogei sau Peștera Liliecilor și Peștera La Adam”, a declarat pentru Discover Dobrogea conf. univ. dr. la Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole din cadrul Universității Ovidius Constanța, Marius Lungu.

Peștera Liliecilor, monument al naturii descoperit de Vasile Pârvan

Nu ne-a fost ușor să găsim Peștera Liliecilor, despre care aflasem că este la Gura Dobrogei. Am urcat pe multe cărări spre vârful stâncilor, destul de abrupte, de pe care pietrele ne alunecau sub picioare, însă nu am găsit intrarea, deoarece nu este o peșteră amenajată. Ne-a arătat drumul o măicuță de la Mânăstirea Sf. Efrem, lăcaș de cult situat la poalele stâncilor bătrâne și roase de timp. Practic, din dreptul mânăstirii pornește cărarea care urcă spre Peștera Liliecilor.

”Peștera Liliecilor sau Peștera Gura Dobrogei, cum i se mai spune, este un monument al naturii, iar existența ei a fost semnalată încă din anul 1927 de către istoricul și arheologul Vasile Pârvan. Este o peșteră descoperită încă de la începutul secolului XX și a fost intens studiată. Peștera Liliecilor este relativ veche, formată la începutul cuaternarului, adică acum aproximativ 2 milioane de ani.

Ea are trei intrări și mai multe galerii, lungimea totală a acestora fiind de aproape 500 de metri. În această peșteră au fost atestate numeroase mărturii ale activității umane, multe unelte și fragmente de ceramică neolitică, dar și obiecte din metal, aparținând epocii fierului. Peștera aceasta oferă condiții optime pentru coloniile de lilieci, care i-au dat și numele, lilieci care trăiesc și în prezent acolo. Cele mai multe galerii și încăperi ale peșterii sunt zone de adăpostire a liliecilor în timpul verii, dar și de hibernare în timpul iernii”, a precizat pentru Discover Dobrogea, conf. univ. dr. Marius Lungu.

În Peștera La Adam au fost găsite fosile de 100.000 de ani

Zona Gura Dobrogei este destul de ofertantă din punct de vedere turistic. Tot la Gura Dobrogei mai este o peșteră cunoscută, Peștera La Adam, un alt monument al naturii, care se întinde pe o suprafață de 5 hectare.

Ar putea fi amenajată și introdusă într-un circuit turistic, însă nici aceasta nu este prea ușor de găsit. În drum spre peșteră am întâlnit un pui de broască țestoasă dobrogeană, care, nefiind obișnuit cu prea mulți oameni în zonă s-a speriat și și-a ascuns capul în carapace.

În urma cercetărilor au fost găsite în peșteră câteva pietre cioplite, despre care se spune că au făcut parte dintr-un altar al Zeului Mitras sau Zeul Luminii.

”Este o peșteră unică, pentru că aici s-au descoperit numeroase fosile, cea mai importantă fiind un molar care aparține lui homo sapiens fossilis, cu o vechime de aproximativ 100.000 de ani. Are o galerie mai mare la intrare, se urcă pe niște trepte, după care există o cale de acces pe platou, printr-o galerie foarte îngustă.”, am mai aflat de la conf. univ. dr. la Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole din cadrul Universității Ovidius Constanța, Marius Lungu.

Legenda satului Gura Dobrogei

Se spune că în dreptul peșterii Gura Dobrogei a existat în trecut un sat numit Câvârgic, în turcă Kıvırcık, în care trăiau oameni foarte bogați. Erau găgăuzi și cerchezi fugiți din Rusia, care au ajuns în Dobrogea și i-au cerut sultanului să se mute în zonă. Pentru că erau gospodari, ei au întemeiat un sat cu case curate, cu grădini mari și frumoase.

Într-o zi, satul a rămas pustiu. A fost prădat și cu timpul s-a transformat într-o ruină, peste care au fost construite ulterior alte două sate noi, Târgușor și Gura Dobrogei, pe care le putem vizita și acum. Potrivit legendei, găgăuzii și cerchezii nu își plăteau niciodată taxele, pentru că îi omorau pe turcii care mergeau să le ia birul. Ei au aflat că armata turcească se plimbă prin sate să își caute slujbașii dispăruți, astfel că și-au luat banii ascunși în peșteră și s-au făcut nevăzuți de atunci. Când armata otomană a ajuns în satul lor, l-a găsit părăsit, am mai aflat de la conf.univ.dr. Marius Lungu.

Mânăstirea Sf. Efrem

În zona rezervației naturale Gura Dobrogei, pe valea pârâului Visterna, a fost construită în anul 2011 Mânăstirea Sf. Efrem. Maicile din lăcașul de cult sunt conduse de maica stareță Stavrofora Evghenia Arău.

În broșura pe care mi-a oferit-o o măicuță, împreună cu o mică icoană în care este înfățișat Sf. Efrem, scrie că acesta s-a născut în sec. al XIII-lea în orașul Trikala din centrul Greciei. El a fugit din cauza năvălirii turcilor conduși de Baiazid și a plecat de acasă, ajungând la Mânăstirea Buna Vestire de pe Muntele Amomon. A fost călugărit cu numele de Efrem, apoi a primit harul preoției. La vârsta de 42 de ani a fost luat în robie de către turci și chinuit timp de 8 luni. Pe data de 5 mai, Efrem a fost prins de un dud cu capul în jos, i s-a străpuns pântecul cu un tăciune încins și apoi a murit. După 500 de ani a fost descoperit trupul Sf. Efrem, întreg și neatins de timp, de către Monahia Macaria Desipri. La racla cu moaștele lui s-au făcut nenumărate minuni, care au copleșit ortodoxia. Efrem a fost canonizat de către Biserica Greciei în anul 2011, ca făcător de minuni.

Programul pentru vizitarea mânăstirii este între orele 08.00-14.00 și 17.00-20.00 de luni până sâmbătă, iar duminica și de sărbători, lăcașul de cult este deschis în intervalul 08.00-20.00. Mânăstirea poate fi observată și de pe cărarea care duce spre Peștera Liliecilor, denumită și Peștera Gura Dobrogei.

Dacă ajungi la Gura Dobrogei, poți merge apoi Mânăstirea și Peștera Casian, aflate în apropiere. În drumul care coboară spre peșteră, vei putea admira Lacul Casian și lebedele care se plimbă pe acesta. Cu siguranță îți mai rămâne timp și pentru o vizită la Cheile Dobrogei, o rezervație spectaculoasă, pe care nu trebuie să o ratezi dacă tot te afli în zonă.