Discover Dobrogea

Tag: Pavilionul regal

Reședințele regale de la Marea Neagră – Casele de vis ale reginelor României

”Reședințele regale de la Marea Neagră. Casele de vis ale reginelor României”, este un volum care ne readuce în atenție moștenirea culturală pe care regalitatea a lăsat-o Constanței, dar și Balcicului. Trei dintre aceste clădiri regale au fost ridicate în Constanța, care a devenit astfel, în anii premergători izbucnirii Primului Război Mondial, cea de a doua reședință regală de vară, semn al deosebitei atenții de care orașul și portul s-au bucurat în timpul domniei Regelui Carol I, dar și a urmașului acestuia, Regele Ferdinand I Întregitorul. Cea de-a patra reședință regală a fost construită de Regina Maria a României, la Balcic.

”Reședințele regale de la Marea Neagră – Casele de vis ale reginelor României”, un volum care scoate la lumină multe informații necunoscute

Cartea ”Reședințele regale de la Marea Neagră – Casele de vis ale reginelor României” tratează evoluția istorică a fiecăreia dintre cele 4 reședințe.

”Prima reședință este Palatul regal de la Constanța, astăzi sediul Tribunalului. Are o poveste foarte interesantă și mult timp nu s-a știut exact ale cui au fost planurile acestei clădiri. Eu am găsit în arhive, confirmarea că planurile au aparținut arhitectului Pierre Louis Blanc, planuri care au fost aprobate de Consiliul Tehnic Superior. Lucrările acestei construcții au durat între 1905-1906 și prima locuire în acest palat o avem atestată în septembrie 1907, cu ocazia manevrelor militare din Dobrogea.

După aceea, documentația este mai abundentă și există foarte multe mărturii din epocă, prin care se confirmă faptul că Regele Carol și familia regală veneau cel puțin 3 săptămâni la Constanța, de obicei în lunile aprilie-mai, când se desfășura și călătoria pe Dunăre, pe care Regele Carol a realizat-o în ultimii 10 ani de viață, cu excepția anului 1913.

În paralel se construiește și Pavilionul regal. Cele două reședințe au un moment de glorie deosebită când găzduiesc familia imperială rusă, în vizita de o zi, de la 1 iunie 1914.

În volum am prezentat momente surprinse de fotografiile de epocă, la Pavilionul din Portul Constanța.

După Primul Război Mondial, în 1922, are loc o întâlnire între Regele Ferdinand I, Virgil Andronescu, Theodor Florescu și alți reprezentanți ai autorităților locale, întâlnire în cadrul căreia se hotărăște ca vechiul Palat regal să devină Curtea de Apel Constanța și, pentru a nu văduvi orașul de o reședință regală, s-a hotărât ca primăria să doneze suveranilor un teren în Mamaia, unde va fi construită Reședința regală.

Construcția, de fapt, a cuprins două corpuri: pavilionul central și în lateral, Regina Maria a dorit să realizeze un pavilion pentru nepotul său, Mihăiță. Însă, moartea Regelui Ferdinand, în 1927, îi schimbă cumva planurile și hotărăște să doneze reședința Principesei-mamă Elena și Regelui-copil Mihai.

De fapt, este perioada cea mai frumoasă, este o epocă splendidă, în care toată familia regală se regăsește petrecând, mai mult sau mai puțin, cu diferite activități, în zilele toride de la Constanța. În mod frecvent, se întruneau în preajma zilei de 15 august, pentru că pe 18 august îl sărbătoreau pe Principele Nicolae și, de asemenea, veneau să participe la sărbătorile legate de Ziua Marinei.

Povestea aceasta frumoasă durează până în 1932, când, Principesa Mamă Elena este nevoită să vândă Palatul regal, împreună cu ferma sa de la Crevedia și, cu banii obținuți de la Ministerul Armatei, va cumpăra Vila Sparta din Florența, unde se va retrage până la sfârșitul vieții sale.

Povestea Palatului regal nu se oprește aici, el va fi dat în administrarea Armatei Române, va deveni Club al Hidroaviației, va cunoaște momente mai grele în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când, trupele sovietice își vor stabili aici sediul și generalii sovietici vor sta într-una din vile. Chiar este de notat faptul că ultima prezență regală aici, se înregistrează în vara anului 1947, când, Arhiducesa Ileana, fiica cea mică a Reginei Maria, vine împreună cu copiii la Constanța, vizitează Bricul Mircea și se duce și în Mamaia. Era aproape de nerecunoscut, pentru că Mamaia se dezvoltase foarte mult, dar nu mai recunoaște nici interioarele clădirilor, care fuseseră devastate de către sovietici.

Ulterior, comuniștii vor prelua acest fond, care va fi cunoscut ca și Casă de odihnă pentru oamenii muncii, în anii 50-60, iar apoi, începând cu 1971 este recompartimentată, iar în 1978 și 1979, un amplu proiect de reorganizare va schimba interiorul acestei clădiri, care devine Club Neckermann.

Este foarte interesant că, în cadrul proiectului care s-a păstrat în arhiva S.C. Proiect S.A., am regăsit și date legate de modul în care autoritățile comuniste sperau să strângă bani de pe urma acestui club, fostul Castel regal, închiriind un loc de dormit cu 13 dolari și estimau încasări undeva la peste 2 milioane de lei, doar pentru primul an de funcționare. Iată că, totuși, comuniștii nu l-au vandalizat, ci, chiar s-au îngrijit să îl valorifice.

Eu am vrut să dau o identitate acestor reședințe, să le cunoaștem mai bine și ultimul capitol l-am dedicat Palatului Balcic, despre care s-a scris foarte mult, dar am simțit nevoia să fac o trecere în revistă a evoluției reședinței de la Balcic, poate, pentru a pune în oglindă evoluția celor două reședințe.

Dacă Palatul de la Balcic a fost, cumva, o reședință personală, reședința regală de la Mamaia a fost un palat construit de autoritățile locale, de Prefectura și Primăria Constanța, pentru suveranii de la acel moment, Ferdinand și Regina Maria.

Sper ca acest volum să vă aducă în atenție o lume dispărută, dar care are, încă, foarte multe conotații în prezent”, a declarat la lansarea cărții sale, autoarea volumului ”Reședințele regale de la Marea Neagră – Casele de vis ale reginelor României”, muzeograf dr. Delia Cornea.

În reședințele regale de la Marea Neagră, au locuit, pe rând, toți suveranii României

Lansarea volumului ”Reședințele regale de la Marea Neagră. Casele de vis ale reginelor României” marchează, într-un fel, 95 de ani de la inaugurarea Palatului regal din Mamaia și reconstituie vremurile de glorie ale acestei clădiri.

”Volumul pe care Delia Cornea îl lansează este o realizare importantă, dedicată acestor locuri ale memoriei palatelor și reședințelor regale din Constanța și Balcic și reprezintă, cel puțin pentru mine, un act frumos de responsabilitate civică. De acum, comunitatea profesională, împreună cu societatea civilă dispun de instrumente pentru a opera revenirea memoriei, pentru a extirpa amnezia și pentru a revaloriza orașul, dincolo de politicile publice obișnuite de până acum.

Citind și recitind lucrarea Deliei Cornea, am avut și am permanenta senzație că acest oraș trăiește cu povara sinistră a unui simplu dormitor public, o anexă de două luni a Bucureștiului, în care problemele se rezumă la dimensiunea și calitatea plajelor și la prețul unui șezlong. Orașul merită mai mult și are mult mai mult de oferit.

Revenirea memoriei acestui oraș este un pas obligatoriu, în efortul de dezvoltare și rezultatele obținute pe acest parcurs, cum este și volumul Deliei Cornea, sunt absolut salutare și acest efort este absolut necesar.

Locurile memoriei regale din Constanța și din Balcic, din punctul meu de vedere, sunt la fel de valoroase precum acelea de la Sinaia, pe care le cunoaște toată lumea. Reconstituirea meticuloasă pe care Delia Cornea a reușit să o facă, în ceea ce privește construcția, în ceea ce privește eforturile tuturor de a integra aceste imobile în viața socială, politică și culturală a țării sunt o reconstrucție pas cu pas și reușește să dea culoare unui eveniment științific și editorial, pe care Constanța îl merită.

Autoarea ne pune la dispoziție un fond documentar arhivistic de excepție, inedit în cea mai mare parte și este impresionant volumul de muncă pe care l-a adus între paginile acestei cărți, în ceea ce privește planurile arhitectonice, fondul de fotografii, unele dintre ele inedite și, de asemenea, mărturiile de epocă.

Este o cercetare minuțioasă și fără precedent până acum, de readucere la locul cuvenit, a unei memorii pierdute și despre care, Constanța și constănțenii s-au obișnuit să nu vorbească.

Aceste locuri ale memoriei naționale, care sunt reprezentate de reședințele regale din Constanța, au găzduit, în decursul a câtorva decenii, de la începutul sec. XX și până la al Doilea Război Mondial, importanți demnitari civili și militari ai lumii, între care Țarul Nicolae al II-lea al Rusiei în ultima vizită în străinătate înainte de începerea Primului Război Mondial în 1914, familiile regale din Grecia și Iugoslavia, Ducele Philip de Edinburgh, care și-a petrecut vacanțele în Palatul regal din Mamaia și l-aș aminti și pe creatorul și conducătorul statului polonez în perioada interbelică, mareșalul Josef Pilsudski.

De asemenea, trebuie să amintesc o întâmplare care a avut loc pe terasa Palatului regal din Mamaia. Mareșalul Pilsudski, la vremea aceea lider informal al Republicii Poloneze, a semnat, împreună cu regina, pe terasa Palatului regal din Mamaia un document care se regăsește în Arhivele Naționale Poloneze, din care rezultă că Marea Neagră nu este neagră. Copilele mareșalului l-au rugat ca, în timpul vizitei la Mamaia să dovedească faptul că Marea Neagră nu este neagră. Astfel, Regina Maria și mareșalul Pilsudski au stat jumătate de oră cu picioarele în apă, cu o fâșie de bumbac alb în mare și au așteptat să vadă efectul. Evident, fâșia de bumbac alb nu s-a înnegrit și s-a încheiat un proces-verbal oficial, între statul român și cel polonez, datat Mamaia – august 1928 și acest document a fost trimis Ministerului Polonez de Externe și dat celor două fete ale mareșalului.

În aceste reședințe regale de la Constanța au locuit, pe rând, toți suveranii României, inclusiv ultimul rege, Mihai”, a declarat istoricul Florin Anghel, prof. univ. dr. la Universitatea Ovidius Constanța.

”Reședințele regale de la Marea Neagră. Casele de vis ale reginelor României” este un volum excepțional, în care găsim atât fotografii inedite din epocă, dar și planurile reședințelor regale și chiar câteva dintre însemnările făcute de Regina Maria în jurnal, de câte ori venea la Constanța.

September 25, 2022
Pavilionul Regal, ”Cuibul reginei” din Portul Constanța

Pavilionul Regal din Constanța, ”cuibul” iubit de reginele Elisabeta și Maria, are o poveste care a început cu peste 140 de ani în urmă, după Congresul de la Berlin, din 1878, când Dobrogea s-a alipit României. Regele Carol I avea o viziune economică despre mare și a insistat pe lângă politicienii români să fie construit Portul Constanța, iar 10 ani mai târziu au început lucrările de construcție și amenajarea un port modern în orașul de la malul mării. Pavilionul Regal sau Cuibul Reginei cum i se mai spune căsuței modeste din port a fost construit în anul 1909, de către Anghel Saligny și inginerii săi, în semn de omagiu față de familia regală. Acum, în clădirea care nu mai seamănă cu cea inițială, este Muzeul Portului Constanța.

Pavilionul Regal, darul inginerilor din Portul Constanța pentru Regele Carol I

Inginerii care au lucrat la realizarea Portului Constanța sub conducerea lui Anghel Saligny au construit un mic pavilion, în semn de omagiu față de Regele Carol I, care a insistat foarte mult pentru construcția portului. Regele nu știa că va fi realizată această construcție și abia în 1911, când a venit în prima sa vizită în port, a fost condus la Pavilionul Regal.

Clădirea inițială era foarte modestă, cu un picior de piatră deasupra căruia se afla o cabană mică din lemn susținută pe console de fontă, căreia i-au spus Pavilionul Regal. Deși familia regală avea un Palat Regal în Constanța, Regina Elisabeta se simțea înstrăinată în acea reședință. Ea spunea că este prea departe de mare și a optat pentru Pavilionul regal, după ce acesta le-a fost dăruit.

”În zona digurilor și a Cuibului Reginei au lucrat doi ingineri, Petrică Zahariade și arhitectul-șef, constructor și antreprenor, care avea nume italian dar trăia în Constanța, Batinelli. Cred că Zahariade este cel care a făcut schițele pavilionului.

În 1909-1911, construcția avea forma unei ambarcațiuni și camerele semănau cu niște cabine de vapor. După ce imobilul a ars în 1927 din cauza unui scurt-circuit, el a fost reconstruit între anii 1928-1929, iar cerința pentru realizarea celui de-al doilea pavilion a fost ca arhitectura să fie asemănătoare, dar să se folosească beton și cărămidă.

Al doilea pavilion a fost proiectat de Victor Ștefănescu, unul dintre marii noștri arhitecți și tot el a făcut schițele pentru mobilierul care a existat în clădire. Singura cerință a fost să păstreze forma de ambarcațiune care plutește spre valurile mării, motiv pentru care a păstrat piciorul din piatră”, a declarat pentru Discover Dobrogea, George Varsami, custodele Muzeului Portului Constanța.

Cel mai mult s-a bucurat de această construcție regina Elisabeta, pentru că iubea marea. Regina Elisabeta spunea că ”dacă ar exista o noțiune a eternității, aceasta ar fi marea”, deoarece este în necontenită mișcare.

Regina Maria a fost în vizită la Pavilionul Regal

Regina Maria a mers la Pavilionul Regal din Portul Constanța de mai multe ori și a povestit în memoriile sale că Regina Elisabeta iubea acel loc.

”Constanța nu e mare sau excepțional de largă, alăturată cu alte porturi, dar nouă ni-a fost de însemnătate deosebită, cu interes, cu mulțumire ne-am uitat zi de zi la creșterea ei.

Îi cunoșteam corăbiile, ofițerii, marinarii, îi cunoșteam sunetul fiecărui semnal, rostul fiecărui steag și în cele mai încurcate colțuri am străbătut ca să le cercetăm, pe vreme liniștită și în vijelie am pornit de acolo spre luciu.

Marea noastră mulțumire era să vedem cum intră și pleacă vasele și un veșnic interes era să descoperim ce steag poartă pe dânsele. Bătrâna Regină Elisaveta împărtășea iubirea noastră pentru Constanța. Un mic pavilion fusese ridicat pentru dânsa în jos de oraș, pe dig, unde cheltuia în anii din urmă multe din zilele ei în odihnită mulțumire.

Mă întreb dacă mai stă în picioare căsuța cea iubită unde și eu am trăit în atâtea rânduri. Apele se băteau de temeliile ei, goelanzii zburau în nori albi în jurul acoperișului, soarele făcea să scapere scântei din geamuri și în zilele de furtună vântul urla, dând târcoale zidurilor.

Îmbrăcată toată în alb, bătrâna Regină putea fi văzută totdeauna pe terasă, într-un jeț comod, cercetând cu ochii obosiți zările largi, pe când un dor tot așa de larg ca și dânsele îi umplea sufletul acela care părea totdeauna neîmpăcat.

Vuietul Mării îi întovărășea gândul și albele pânze plutind pe ape i se păreau atâtea iluzii care-i părăseau sufletul una câte una… Noaptea, ea se ridica de mai multe ori din pat ca să salute corăbiile în plecare ori să întâmpine pe cele care-și făceau intrarea în port. Marinarii cunoșteau bine figura ei albă ca zăpada și Constanța era mândră de iubirea pe care i-o păstra ea. Purtând grija unei vieți mai active, eu nu stăteam necontenit în același loc ca să cercetez cu ochii Marea”, povestește Regina Maria în memoriile sale.

Cuibul Reginei a fost refăcut în 1923

Pavilionul a fost distrus în Primul Război Mondial. În 1923 el a fost reparat şi amenajat și a devenit una dintre destinaţiile favorite ale familiei regale române.

”În 1923 a fost refăcut în întregime Cuibul Reginei, pe același schelet al cabanei cu pereți din lemn, care trona deasupra consolelor de piatră.

Chiar mă uitam într-un articol din Dobrogea Jună din 1920, în care Cuibul Reginei era arătat, fotografiat, după Primul Război Mondial. Probabil, când trupele bulgare au venit aici nu a mai rămas absolut nimic, a fost distrus aproape în întregime. Au dispărut instalațiile de încălzire, cele electrice, iar pagubele erau estimate de către inginerii portuari de la vremea respectivă la aproximativ 200.000 de lei. Dar, bineînțeles că Pavilionul Regal nu se afla pe lista de priorități privind reconstrucția țării.

Abia în 1923 Ministerul Comunicațiilor le-a cerut conducătorilor Portului Constanța să întocmească un deviz estimativ pentru lucrări. Ei trimiseseră deja din 1922 un astfel de deviz, care ajungea la suma de 13.000, dar, prin adăugarea coeficienților de reparații s-a ajuns la circa 500.000 de lei.

Din păcate, în ianuarie 1927, din cauza unui scurt-circuit, clădirea a luat foc în întregime și a fost distrusă. Astfel, s-a decis să se refacă după planurile inițiale, dar pentru a nu risca un nou incendiu s-a propus folosirea de materiale ”incombustibile”, cum scria în document și s-au realizat pereți din cărămidă și plafon din beton armat.

Iarna din 1929, considerată cea mai cruntă a secolului trecut, a provocat înghețul mării și prinderea unor vapoare în gheață, chiar lângă Farul Carol I. S-au realizat multe fotografii la vremea respectivă și, spre norocul nostru, dar ghinionul celor care au trăit atunci, câteva fotografii surprind Cuibul Reginei în noua sa formă.

Din anul următor, 1930, regele Carol al II-lea a preluat puterea și vizitele sale s-au redus la participarea la Ziua Marinei pe 15 august, fără a sta însă prea mult pe aici. El nu a pomenit în jurnalul său absolut niciodată de faptul că a venit la Constanța și s-a cazat la Cuibul Reginei sau la Pavilionul Regal.

În schimb, regina Elisabeta era foarte încântată de acest cuib. Regina Maria a precizat în memoriile sale, că regina Elisabeta era singura persoană căreia îi plăcea cu adevărat vântul și putea să stea ore în șir în curentul de pe malul mării. În lateral spre partea stângă se afla poarta de intrare în port și stătea toată ziua pe terasă scuturând o batistă albă și strigând binecuvântări, marinarilor de pe navele care intrau și ieșeau chiar pe lângă pavilionul dumneaei.

În presă se spunea deja Pavilionul Reginei, regele fiind mai rar prezent în zonă. Tot Regina Maria își amintește că unchiul, așa cum îi spunea Regelui Carol I, le-a făcut o surpriză deosebită și au putut să stea 3 săptămâni la Pavilionul Regal, vacanță despre care a spus că a fost fericirea vieții lor, atât pentru Majestatea Sa, cât și pentru Regina Elisabeta.”, a precizat pentru Discover Dobrogea, George Varsami, custodele Muzeului Portului Constanța.

În anii 60 Cuibul Reginei trebuia să fie demolat

Prin anii 60 s-a luat decizia demolării integrale a clădirii, pentru a fi construite platformele portuare.

”Bineînțeles că era un pretext pentru dărâmarea unei clădiri care amintea de familia regală și de simbolurile regalității și, sub pretextul construirii digului de larg, s-a dispus demolarea întregii clădiri. Din fericire pentru noi, inginerii din vremea respectivă au cerut un spațiu pentru amenajare de șantier și în felul acesta a mai rămas o treime din clădirea inițială.

Din fericire există multe fotografii, mulțumită celor care se ocupau cu editarea cărților poștale, vederi cum le spunem astăzi. Multe dintre ele surprind imagini din port și în special Cuibul Reginei. Chiar la vizitele oficiale din 1911, 1912, regina era prezentă și apare îmbrăcată în alb, tot timpul ușor de recunoscut. Datorită acestor cărți poștale avem destule imagini din perioada respectivă.

Din păcate, după anii 60, din ce a mai rămas s-a revenit cu planșee care au acoperit acest imobil și astfel a dispărut senzația pe care ți-o dădea o clădire care parcă se ridica în aer. Acum este mai pământeană, ca să zic așa”, spune George Varsami, custodele Muzeului Portului Constanța.

Regele Mihai nu a mai recunoscut Pavilionul Regal în care se juca în copilărie

Regele Mihai a venit în 1998 la un eveniment la Muzeul Portului Constanța și și-a amintit cum își petrecea vacanțele la Pavilionul Regal.

”Am văzut o fotografie a Majestății Sale Regele Mihai, bănuiesc că este făcută prin 1926, înainte de incendiu, când avea cam 5 ani. Atunci când a venit la pavilion a spus că de pe terasa pe care este fotografiat pescuia gingirică.

Mă amuză faptul că și-a putut aminti acest termen, uzitat numai de cei care sunt în zonă. Cu siguranță a avut lângă el pescari din clase sociale diferite, pentru că nu putea să îl învețe altcineva acest termen.

Ne-a povestit cum era amenajat pavilionul, dar nu a mai recunoscut nimic, pentru că toate lambriurile, monogramele, mobilierul, totul a dispărut, nu se mai păstrează nici un obiect din vremea în care acolo mergea familia regală”, a afirmat pentru Discover Dobrogea, George Varsami, custodele Muzeului Portului Constanța.

La Pavilionul Regal a fost în vizită și familia imperială rusă

Un moment important în istoria Constanței este legat de Pavilionul Regal, unde, pe 1 iunie 1914 a venit familia imperială rusă. Acolo, au avut loc întâlniri și a fost luată o masă de prânz, de către familia regală română și cea imperială rusă, pentru că se punea la cale căsătoria Prințului Carol cu Marea Ducesă Olga.

Ei nu s-au plăcut și nu s-au iubit, dar, locotenentul Dragalina, care se afla acolo, povestește că s-au întâlnit pe terasa Pavilionului regal în câteva rânduri, nu prea își vorbeau, dar au stat împreună pentru că așa prevedea protocolul.

La un moment dat, Maria, una dintre fiicele țarului a făcut niște fotografii extraordinare, care se găsesc în Arhivele din Sankt Petersburg și din care se vede cum arăta Portul Constanța fotografiat chiar de pe terasa Pavilionului regal de către o principesă rusă, care avea să moară alături de întreaga familie imperială rusă, câțiva ani mai târziu. De fapt, a fost ultima vizită în afara țării a acestei familii cu un destin tragic.

De la Pavilionul Regal au mers spre Catedrală, printr-un spațiu special amenajat de Petre Antonescu, apoi au fost pe faleza Cazinoului, unde regele și țarul au primit defilarea trupelor și ulterior s-a desfășurat tot programul care a fost foarte amplu. A fost o zi importantă în istoria Constanței, pentru că a avut nenumărate semnificații. Vizita s-a făcut, teoretic, pentru această proiectată căsătorie, dar practic ea viza orientarea României în războiul care bătea la ușă.

”În cadrul vizitei familiei imperiale ruse la Pavilionul Regal au început discuțiile între miniștrii de Externe rus și român, la vremea aceea Ionel Brătianu, care era premierul României, dar deținea și portofoliul Externelor.

El a stat de vorbă cu ministrul rus de externe, Sergey Sazonov și au convenit amândoi că nu este frumos să discute politică în fața doamnelor, astfel că nu au continuat discuțiile în pavilion și au plecat împreună cu trenul spre București, în timp ce familia imperială rusă a plecat cu o navă, chiar în acea seară.

Momentul întâlnirii între Brătianu și Sazonov a înseamnat intrarea României de partea Puterilor Antantei și ruperea relațiilor cu Puterile Centrale, cu care aveam pact și tratate anterioare, dar acestea fuseseră făcute tot din cauza temerilor față de o Rusie agresivă. Țarul Nicolae al II-lea a dat asigurări că nu mai are pretenții în zona Dobrogei și România a putut să intre în alianță cu Franța, Anglia și Rusia”, a afirmat George Varsami, custodele Muzeului Portului Constanța.

Pavilionul Regal a aparținut întotdeauna Portului Constanța, nu a fost al familiei regale

Trebuie făcută distincția între domeniile Coroanei și proprietățile Coroanei. Pavilionul Regal nu a aparținut nici domeniilor, nici proprietăților Coroanei, a fost o clădire administrativă care a aparținut întotdeauna Portului Constanța și implicit statului român. Cuibul Reginei nu a fost niciodată legat de familia regală printr-un act, ci doar ca un domiciliu sau o locuință de protocol.

Muzeul Portului Constanța a fost înființat în anul 1996

În general, Muzeul Portului Constanța poate fi vizitat, însă nu le poate fi oferit celor care doresc să îl vadă, un orar fix.

”Nu există un program de vizitare stabilit, deoarece putem avea vizite la nivel de conducere a portului și atunci delegațiile vin și la muzeu, astfel că am fi obligați să îi ținem pe turiști sau pe localnici în afară.

În al doilea rând suntem subalternii Biroului Documentare și Arhivă, iar eu am și alte îndeletniciri în afară de a fi custode al muzeului. Dar, în general, de luni până vineri, între orele 8-16, Pavilionul Regal sau Muzeul Portului Constanța poate fi vizitat.

Ca o curiozitate, la Muzeul Portului vin constănțeni care au lucrat în port sau care au avut rude care au lucrat în port. Turiștii își fac planurile înainte și știu ce obiective să viziteze, iar când dau de această atracție, mulți dintre ei nu au ocolit-o”, am aflat de la George Varsami.

În Portul Constanța mai există construcții din perioada în care acesta a fost inaugurat

Din păcate, Pavilionul Regal sau Cuibul Reginei, acum Muzeul Portului Constanța, nu poate intra în lista a clădirilor de patrimoniu, deoarece că a fost mutilat și 2/3 din clădire nu mai există.

În schimb, Farul Carol I, care se află chiar în spatele Muzeului Portului, nu mai este funcțional, dar poate fi văzut. Se mai păstrează și basorelieful lui Traian pe fațada nordică, opera sculptorului Dumitru Pavelescu-Dimo. Din nefericire, basorelieful Regelui Carol I așezat pe fațada estică a fost dărâmat de către soldații ruși eliberatori și reconstruit în 1996, dar nu mai este opera lui Wladimir Hegel, unii dintre marii noștri sculptori.

Tot de la inaugurarea Portului Constanța se mai păstrează clădirea bursei, Bursa Veche, care este încă funcțională, acum fiind clădire de birouri și bineînțeles silozurile, opera lui Anghel Saligny. Aceste clădiri sunt încă funcționale și pot fi văzute.

July 22, 2021
Cuibul Reginei, cadoul inginerilor din Portul Constanța pentru familia regală

Despre Cuibul Reginei, clădirea care găzduiește în prezent Muzeul Portului Constanța, s-au scris multe povești romanțate. Probabil, acesta este și motivul pentru care unii au propus să se oficieze căsătorii pe terasa Cuibului reginei. Mulți dintre noi am citit că Regele Carol I i-a făcut cadou această reședință, soției sale Elisabeta. De fapt, căsuța modestă din port a fost construită de către Anghel Saligny și inginerii săi, în semn de omagiu față de familia regală, am aflat de la directorul Muzeului Portului Constanța, George Varsami. El spune că sub nicio formă Carol I nu ar fi cerut să i se construiască ceva, iar dacă ar fi solicitat acest lucru, nu era ridicată o clădire extrem de modestă. Pavilionul Regal era, de fapt, o cabană din lemn susținută pe o consolă de fontă, așezată pe un picior din piatră. Se spune că avea formă de navă, deoarece dădea senzația de plutire.

Cuibul Reginei, reședința preferată de la mare a Reginei Elisabeta

Cuibul reginei a fost construit în anul 1909 și a reprezentat un omagiu adus de inginerii constructori de la vremea respectivă pentru familia regală, în special pentru Regele Carol I. Acesta, deși nu iubea marea, a realizat importanța economică a portului și i-a convins pe toți liderii români din acea vreme să se construiască un port în Constanța. Toți erau foarte sceptici în această privință, pentru că Dobrogea revenise României după Congresul de la Berlin și nu știau dacă în eventualitatea unui nou război ruso-turc, aceste teritorii nu vor fi din nou schimbate. Regele a insistat și astfel s-a construit Portul Constanța, spune custodele muzeului, George Varsami.

Deși familia regală avea un Palat regal în Constanța, Regina Elisabeta se simțea înstrăinată în acea reședință. Ea spunea că este prea departe de mare și a optat pentru Pavilionul regal, după ce acesta le-a fost dăruit. De la custodele George Varsami am aflat că Regele Carol I își nota fiecare sac de ciment cumpărat pentru Peleș, astfel că, din modestia care îl caracteriza, nu ar fi intervenit niciodată pe lângă Anghel Saligny să îi construiască o casă pe care să i-o facă soției sale cadou. Cuibul a fost construit în 1909, iar în 1927 a ars din cauza unui scurt-circuit. El a fost reconstruit din cărămidă și beton, între anii 1928-1929.

Reședințele regale erau denumite ”cuiburi”

Despre Cuibul Reginei se vorbea încă din anul 1920, deși denumirea oficială era Pavilionul regal. Numele de cuib nu l-a dat Regina Maria, așa cum se vehiculează. Ea trecuse pe acolo doar însoțită de Regina Elisabeta și de familia regală. Chiar s-a bucurat la un moment dat că a rămas în pavilion timp de trei săptămâni și nu îi venea să creadă, pentru că iubea foarte mult marea.

În limba română, termenul ”cuib”, în special forma diminutivată, are o conotație folclorică și multă lume se gândește la versurile celebrei melodii ”Cuibușor de nebunii”. Cu toate acestea însă, Regele Carol I s-a gândit la înțelesul dat de saxoni, de popoarele germanice, acela de loc în care se așează pasărea să se odihnească. Familia regală a denumit ”cuib”, cam toate reședințele pe care le-a avut. Castelul Sigmaringen era Cuibul acvilelor negre, Castelul de la Balcic era Cuibul liniștit, Castelul Peleș a fost denumit Cuibul ienupărului, am aflat de la directorul Muzeului Portului Constanța, George Varsami.

Familia regală ajungea cu trăsura la Pavilionul Regal

Din Constanța, familia regală ajungea cu trăsura până la Pavilionul Regal. De altfel, Regina Maria spunea în memoriile sale, că ”suprema distracție pentru Regele Carol era o plimbare cu trăsura de la Bușteni la Sinaia”. Atât înțelegea el prin distracție, în rest, era un om dedicat muncii, a precizat custodele George Varsami. El spune că Regele Carol I nu iubea marea, iar vizitele sale erau foarte scurte la Constanța. În schimb, Regina Elisabeta ajungea mai des în orașul de la malul mării. Ea făcea semne vapoarelor și marinarilor și flutura o batistă albă, deoarece toate navele care intrau sau ieșeau din Portul Constanța o vedeau, inevitabil, pe regină.

Regina Maria spunea despre Elisabeta că este singura ființă pe care a văzut-o, care iubea vântul. Regina Elisabeta s-a adaptat și stătea nestingherită în bătaia vântului, care, pe malul mării suflă tare, chiar și în zilele de vară. Locul a inspirat-o și a scris multe poezii în Cuibul reginei.

Când venea vara la mare, Regina Elisabeta organiza în pavilion evenimente, serate culturale și șezători literare. Regina se simțea foarte bine în compania intelectualilor orașului, deoarece era o femeie foarte cultă, știa multe limbi, a citit marii clasici în original, îi plăcea muzica foarte mult și îl acompania pe George Enescu. Se spune că în momentul în care sosea la pavilion, cânta un taraf. Familia regală era o prezență discretă și modestă și nu exagera cu un protocol costisitor.

Regina Maria venea cu mâncarea la pachet

George Varsami spune că există o telegramă din septembrie 1936, probabil aceea a fost ultima vizită a Reginei Maria la Cuib. În ea scrie: ”Vă rugăm să puneți la dispoziție o masă și 10 scaune, dejunul îl aducem noi.” Familia venea de la Bran și aducea mâncarea la pachet, deoarece dădea dovadă de modestie și nu dorea să deranjeze pe nimeni. Din anul 1936 până în 1938, când a murit Regina Maria, nu a mai fost găsită nicio relatare a acesteia și se presupune că în 1936 a fost ultima ei vizită în Constanța. În plus, Regele Carol al II-lea i-a interzis total să mai vină aici, pentru că voia să fie maestrul de ceremonii. El a îndepărtat-o pe propria mamă, Regina Maria, de la treburile țării, deoarece voia să fie singurul conducător. Astfel, prezența ei aici a fost destul de rară. Avea în schimb Castelul de la Balcic și acolo mergea mai des.

Întâlniri importante la Pavilionul regal

Celebră este vizita la Pavilionul Regal, a Țarului Nicolae al II-lea al Rusiei, împreună cu familia imperială. S-a tot vorbit că se dorea atunci o uniune dinastică, în sensul căsătoriei prințului Carol, viitorul rege Carol al II-lea cu fata cea mare a familiei imperiale. Nu se știe însă cât este de adevărat. În memoriile tutorelui țareviciului, se vorbește de faptul că fetele țarului nu s-ar fi căsătorit niciodată cu altcineva decât cu un rus, deoarece erau profund naționaliste. Ele chiar atenționaseră familia că nu vor accepta o alianță matrimonială.

Întâlnirea de la Cuibul reginei este foarte importantă, deoarece a doua zi după plecarea familiei imperiale ruse a rămas Serghei Sazonov, ministrul rus de Externe împreună cu Ion Brătianu. Nedorind să discute politică în fața doamnelor, ei au plecat la București și au încheiat Acordul prin care România schimbă tabăra, respectiv sistemul de alianțe și trece de la Puterile Centrale la Antanta. Este un lucru foarte important, deoarece totul a început de la Cuibul reginei, a precizat directorul Muzeului Portului Constanța, George Varsami.

Una din contesele care însoțeau suita imperială rusă spune că a rămas impresionată când a văzut-o de pe puntea vasului, pe Regina Maria. A asemănat-o cu o preoteasă din Grecia antică, deoarece era îmbrăcată numai în alb, avea și părul alb și își aștepta oaspeții pe terasă.

Regele Mihai pescuia gingirică de pe terasa Pavilionului regal

Regele Mihai a intrat ultima dată în Pavilionul regal în anul 1998 și a spus că nu mai recunoaște nimic. S-au modificat multe lucruri în Cuibul reginei de la penultima sa vizită, de la care trecuseră 70 de ani. Lipsea mobilierul, care în ultima vreme avea monograma regelui.

Când i-a fost prezentată Regelui Mihai terasa dinspre mare, care acum este acoperită cu platforme, a zis: ”De aici pescuiam gingirică”. Faptul că a ținut minte acest cuvânt, utilizat numai de pescari și de câțiva oameni din jurul portului, înseamnă că l-a impresionat, mi-a spus curatorul George Varsami. Vizita familiei regale a reprezentat în 1998 un moment important în Constanța.

Regele Mihai a copilărit la Pavilionul Regal și și-a lăsat în cadrul vizitei din 1998 semnătura pe un caiet, alături de cea a soției sale, Ana. Ele pot fi văzute la Muzeul Portului Constanța. Deși l-a emoționat vizita, nu s-a observat acest lucru și nu i s-a clintit nici măcar un mușchi pe față, povestește George Varsami. El spune că regele era foarte curios să redescopere un loc în care a copilărit și pe care nu l-a mai văzut de 70 de ani.

Deși se află în inima Portului Constanța, Cuibul reginei poate fi văzut dacă faceți o plimbare cu autobuzul RATC care circulă pe linia 42. Acesta ajunge în port și are traseul până la Cuibul Reginei – Dana Militară.

April 30, 2019
Gara Maritimă, silozurile lui Saligny și Cuibul Reginei, clădirile de patrimoniu din Portul Constanța

Gara Maritimă, silozurile lui Saligny și Cuibul Reginei sunt clădirile de patrimoniu din Portul Constanța. Se vorbește frecvent despre atracțiile din Constanța, dar prea puțini cunosc povestea Gării Maritime, un obiectiv important din Portul Constanța. Clădirea, construită între anii 1931-1933, a fost inaugurată oficial în august 1934 cu ocazia Zilei Marinei, în prezența Regelui Carol al II-lea și a altor oficialități. În urmă cu mai bine de 85 de ani, când traficul de persoane în port și liniile maritime erau în creștere, autoritățile de la acea vreme au considerat că se impune construirea unei gări maritime, care să asigure condiții optime pentru desfășurarea acestor activități.

Gara Maritimă din Portul Constanța, o clădire cu o arhitectură deosebită

Gara Maritimă din Portul Constanța a fost proiectată de arhitectul Gheorghe Brătescu. Marian Samoilă, documentarist în cadrul Muzeului Portului Constanța mi-a declarat că în Pavilionul Regal sunt expuse câteva fotografii din perioada în care se turna fundația și se construia acest edificiu impresionant.

Tot de la el, am aflat că la acea vreme, imobilul a ridicat câteva probleme tehnice legate de infiltrațiile de la subsol, dar au fost rezolvate ulterior și s-a realizat o Gară Maritimă modernă.

Erau câteva linii ferate, care există și acum, însă nu mai sunt funcționale, iar călătorii erau aduși cu trenul până în fața gării. În faza inițială, clădirea avea un restaurant, diferite compartimente și toate facilitățile de care un turist avea nevoie. Din 1934 până în preajma celui de-al Doilea Război Mondial, au existat numeroase linii de pasagere, care făceau legătura între Constanța și diferite porturi ale lumii.

Gara Maritimă, sediu pentru diferite instituții

După anul 1945 Gara Maritimă a fost sediul diverselor instituții din port, printre care Poliția de Frontieră sau Administrația Căilor Navigabile. După 1990, clădirea a fost împărțită cu cei de la Poliția de Frontieră, iar astăzi aparține în întregime Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime.

Acolo își desfășoară în prezent activitatea diferite compartimente din cadrul instituției. Fiind o clădire istorică, Gara Maritimă este reabilitată periodic, iar la 30-40 de ani intră în reparație capitală, care presupune lucrări mai ample, am aflat de la Marian Samoilă, documentarist în cadrul Muzeului Portului Constanța.

Policlinica Port, un imobil cu o vechime de aproape un secol

Policlinica Port, pe care o știu toți constănțenii, situată lângă Gara Maritimă, este o construcție mai veche decât aceasta. În urmă cu aproape un secol, autoritățile locale se gândeau la toate detaliile, astfel că au considerat că traficul de nave din Portul Constanța trebuia acoperit și din punct de vedere sanitar. Policlinica Port funcționează și acum în clădirea de aproape 100 de ani, care a fost reabilitată. O parte din imobil este ocupată în prezent de administrație, iar în altă aripă își desfășoară activitatea Direcția Sanitară. Puțini știu că, la un moment dat, într-o anumită zonă a clădirii a existat și un crematoriu uman. Deși este un imobil istoric, el nu s-a bucurat de impactul pe care l-a avut Gara Maritimă.

Silozurile proiectate de Saligny funcționează de 110 ani

În incinta Portului Constanța tronează cele trei silozuri proiectate de inginerul Anghel Saligny, în urmă cu mai bine de un secol. Ridicarea lor a reprezentat o provocare din punct de vedere tehnic și au fost folosite materiale de construcție neutilizate până atunci. Lucrările de modernizare au început oficial în 1896 în Portul Constanța, spune Marian Samoilă, documentarist în cadrul Muzeului Portului.

În 1909, a fost inaugurată o parte din ansamblul de 4 silozuri proiectate inițial. Deși în planurile lui Saligny apar cele 4 silozuri, într-un final au fost construite doar trei. La inaugurarea acestora, a participat inclusiv Regele Carol. Nu a lipsit de la eveniment nici Anghel Saligny, întemeietorul școlii inginerești în domeniul construcțiilor din România, cel care a realizat multe proiecte în Portul Constanța.

Faptul că silozurile din Portul Constanța funcționează și în prezent, dovedește că fost o construcție de calitate. Puține obiective rezistă atât de mult timp, în condițiile unei utilizări intensive. Traficul de cereale din Portul Constanța a fost deosebit de intens înainte de 1989. Vagoanele, modul de descărcare și încărcare a acestora, toată linia tehnologică din acea vreme există și acum. Pe lângă faptul că în prezent intră și tiruri în port, în rest, există aceeași tehnologie de încărcare și descărcare, aceleași benzi care merg către nave, mi-a mai dezvăluit documentaristul Marian Samoilă.

Cuibul Reginei sau Pavilionul Carmen-Sylva

Portul Constanța găzduiește și Cuibul Reginei, clădirea în care a locuit Familia Regală, transformată acum în muzeu. Din păcate, după al Doilea Război Mondial imobilul a devenit o simplă magazie, un loc de depozitare a materialelor de construcții din port. Nici nu este de mirare, ținând cont de faptul că Familia Regală nu a fost iubită de comuniști. Absolut toate lucrurile din Cuibul Reginei au dispărut și nimic din ceea ce a fost odată nu se mai regăsește în cadrul actualei clădiri.

Marian Samoilă, documentarist în cadrul Muzeului Portului Constanța mi-a spus că a fost găsită o telegramă la Arhivele Județene, trimisă în 1944 de Casa Regală către CFR, în care se cere să pună un vagon prins într-o garnitură, destinat încărcării mobilierului din Pavilionul Regal. Acel tren a mers până la Cernavodă și de acolo a fost îmbarcat dar nimeni nu știe care a fost destinația finală și ce s-a întâmplat cu lucrurile Familiei Regale, aflate în locuința din Portul Constanța.

”Fiecare a luat ce și cât a putut din Pavilionul Regal. În primul rând a dispărut mobilierul, care era de calitate, deoarece intenția a fost să nu mai existe nimic care să amintească de Familia Regală. Ulterior, clădirea a devenit sediu administrativ al diverselor instituții care își desfășurau activitatea în Portul Constanța. Abia după 1990 s-a pus problema readucerii Pavilionului Regal la forma cât de cât apropiată de cea inițială. El a fost reabilitat, după ce arhitecții au consultat planurile și au refăcut imobilul. În primul rând, apropierea digului, construirea danelor, a plaformei portuare și a căii ferate au modificat suprafața clădirii. Întreaga zonă a suferit schimbări, care nu au mai permis refacerea imobilului în forma lui inițială. Locația este aceeași și cât de cât, se apropie de vechea clădire, atât cât au permis condițiile din zonă”, a precizat documentaristul Marian Samoilă, din cadrul Muzeului Portului Constanța.

Este admirabil faptul că aceste clădiri se află și acum în stare de funcționare, deși unele dintre ele au o vechime de mai bine de un secol. Din păcate, ele sunt ascunse cumva privirii, deoarece puțini dintre noi mergem în port, doar pentru a le vedea. Mulți constănțeni nici nu au auzit de Pavilionul Regal sau nu știu unde este el situat, fapt pentru care, RATC Constanța a prelungit de la 1 aprilie traseul autobuzelor 42 până la Cuibul Reginei – Dana Militară, astfel că, dacă v-am făcut curioși, puteți să faceți o plimbare pentru a admira aceste bijuterii arhitecturale.

April 6, 2019