Sunt multe locuințe cu parfum de epocă în Centrul vechi al Constanței, una dintre ele fiind Casa Theodorou Roussou, un imobil despre care nu s-a scris foarte mult. Câteva eleve din Constanța au descoperit-o și ne-au readus-o în atenție, printr-un articol pe care l-au scris despre frumosul imobil, pentru un concurs. Patrimoniul cultural este important pentru întreaga societate și e îmbucurător faptul că elevii constănțeni sunt preocupați de istoria clădirilor istorice din Centrul vechi al Constanței. Tineri de la mai multe instituții de învățământ au participat cu materiale documentate, la competiția lansată de Societatea de Științe Istorice din România, prin SSIR filiala Constanța. Ei ne-au demonstrat astfel, că sunt interesați de monumentele istorice și chiar au propus planuri pentru reabilitarea acestora.
Casa Theodorou Roussou le-a atras atenția elevelor de la Școala nr. 12
Elevele Bianca Munteanu, Georgiana Gore, Emma Stoica și Ecaterina Pamfil, coordonate de profesorul Adriana Grozavu de la Școala Gimnazială nr. 12 ”B.P. Hașdeu” consideră că implicarea în problemele comunității reprezintă o oportunitate de a-și dezvolta spiritul civic și de a exersa abilitățile de cetățeni responsabili.
”Orașul Constanța, cu o vechime milenară este un adevărat muzeu în aer liber, dar poveștile trecutului se concentrează cel mai mult în zona peninsulară sau Centrul vechi.
Zona peninsulară este singurul loc din Constanța care te transpune, fără niciun fel de artificiu, într-un alt secol. Poveștile din bătrâna Cetate Tomis și imobilele ridicate în secolele trecute de greci, englezi, armeni sau turci, practic, formează un puzzle extrem de interesant, fără de care, Constanța și-ar pierde farmecul și ar fi foarte săracă.
Dintre imobilele cuprinse în Situl urban Zona peninsulară Constanța, ce include străzile Petru Rareș, C.A. Rosetti, Sulmona și Traian, echipa Școlii nr.12 s-a oprit la casa lui Teodorou Roussou de pe str. C.A Rosetti nr. 6, construită în 1897, cuprinsă în catalogul monumentelor istorice.
Cine a fost Theodorou Roussou?
Acesta a fost unul dintre comercianții greci care au beneficiat din plin de pe urma alipirii Dobrogei la România (1878) și care si-a construit o avere considerabilă din construcția de nave, transportul maritim și investițiile imobiliare.
Integrarea teritoriului dobrogean a favorizat dezvoltarea orașului Constanța și a deschis calea ca „noua burghezie a orașului, formată mai ales din oameni de afaceri greci, evrei sau europeni să cumpere terenuri și să construiască imobile într-un ritm vertiginos în perioada sfârșitului de secol 19 și începutul celui de-al 20-lea.
Sfârşitul secolului al XIX-lea aducea cu sine un boom imobiliar care avea să transforme localitatea otomană Küstenge în Constanţa modernă. Iar printre primii care au intuit această nouă realitate au fost bancherii francezi, de origine evreiască, din familia Alleon.
Strada din centrul vechi al Constanţei numită astăzi C.A. Rosetti purta în epocă chiar numele lor. Şi asta pentru că o deţineau, la propriu, cu excepţia notabilă a Sinagogii. Chiar lângă proprietăţile lui Jean Gerard Aimee Alleon îşi va construi Teodorou Roussou reşedinţa, apelând dacă nu la serviciile arhitectului de casă al familiei Alleon, grecul Pelopidas Couppa, la un altul care a calchiat fidel modelul de inspiraţie neoclasică al imobilelor deţinute de bancherii evrei.” Pe lângă imobilul din strada C.A Rosetti nr. 6, Teodorou Roussou mai deținea 2 imobile pe strada Traian nr. 10 și pe strada Tătară nr. 30.
Istoricul Casei Theodorou Roussou
Din descrierile și documentele vremii reconstituim planul acestei case ca fiind un monument elegant, care impune prin simplitate și proporții echilibrate. Doamna Doina Păuleanu, fost director al Muzeului de Artă din Constanța și un renumit istoric al artelor, ne-o descrie ca pe „o construcție pe patru nivele, cu subsol și mansarda înalte și învelitoare din țiglă. Cu soclul din piatră de extracție medievală, clădirea beneficiază de simetrie verticală; cele 2 ferestre ale parterului au în partea superioară câte un fronton cu acrotere susținut de cariatide bondoace; deasupra lor ferestrele corespunzătoare sunt prevăzute cu arhitravă susținute de console – cariatide din aceeași serie tipologică; balcoanele cu feronerie simplă sunt situate lateral , deasupra fiecărei uși de intrare; cornișa puternic reliefată este susținută pe console cu volute și o friză îngustă cu frunze de acant. Între ferestrele decorate ale etajului se află o inscripție în limba greacă; ușile de intrare din lemn cu decorație neoclasică -denticuli, capitel – au incizată monograma T.R. Astfel se identifică atât proprietarul inițial, cât și anul construcției: este vorba despre Theodor Russo a. D. 1897.”
În perioada 1897-1950 imobilul s-a aflat în proprietatea familiei Roussou și a succesorilor proprietarului inițial, apoi, după naționalizarea din 1950, a intrat în administrarea ICRAL Constanța. Imobilul a fost retrocedat, vândut și revândut. Din 2012 proprietar este doamna Iordache Nicoleta Reliana.
Actualmente, imobilul nu este locuit, starea construcției este critică, în loc de ferestre sunt puse, în unele locuri doar, placaje, fundațiile au suferit fenomenul de tasare inegală a construcției, ceea ce afectează zidăria de cărămidă prin producerea de fisuri pronunțate.
Planșele originare din lemn reprezintă un grad de uzură vizibilă, finisajele interioare și exterioare sunt, de asemenea degradate, ceea ce face imperios necesar un proiect de reabilitare și consolidare în vederea salvării acestui monument istoric. Procesul este demarat dar construcția se degradează în ritm și mai accelarat.
O casă care merită să fie reabilitată
Elevii consideră că este necesar orice efort pentru a conserva acest monument de patrimoniu și propun pentru salvarea Casei Theodorou Roussou de pe strada C.A. Rosetti nr. 6 și prin realizarea de panouri de afișaj care să atragă atenția asupra valorii arhitecturale și istorice a clădirii și un mesaj publicitar, care să-i ajute, prin chete publice, pe proprietari să salveze monumentul istoric.
Panoul să cuprindă imagini ale zonei de-a lungul vieții frumoase a zonei, cu accent pe monumentul istoric la care ne-am oprit, cu scurte informații și mesaje de genul „RENOVAȚI NU DEMOLAȚI!, RENOVAȚI CA SĂ SALVAȚI !, DONAȚI CA SA RENOVAȚI!”.
Articolul a fost scris de elevele Bianca Munteanu, Georgiana Gore, Emma Stoica și Ecaterina Pamfil, coordonate de profesorul Adriana Grozavu de la Școala Gimnazială nr. 12 ”B.P. Hașdeu”. Ele participă cu acest material la concursul național cu tema ”Patrimoniul material imobil”, adresat elevilor din clasele VI-XII, lansat de Societatea de Științe Istorice din România, prin SSIR filiala Constanța. Partenerii locali ai proiectului sunt Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Direcția Județeană de Cultură Constanța, Primăria Constanța și Discover Dobrogea.
