Tag: padurea babadag

  • Babadag, orașul cu multe legende, al cărui nume este mai vechi decât Imperiul Otoman

    Babadag, orașul cu multe legende, al cărui nume este mai vechi decât Imperiul Otoman

    Orașul Babadag este situat între dealuri ce poartă nume turcești și are o istorie foarte veche și interesantă. Numele localității, în traducere ”Muntele Tatălui” este mai vechi decât Imperiul Otoman, astfel că s-au păstrat numeroase povești din acele vremuri. Când mergem spre Tulcea, de regulă trecem în grabă prin frumosul oraș Babadag, fără să știm că are atracții turistice și legende captivante.

    Babadag, prima așezare a turcilor în Europa

    Denumirea localității Babadag este legată de sosirea turcilor și a turkmenilor pre-otomani pe acest teritoriu, fiind astfel mai veche decât Imperiul Otoman.

    babadag-tulcea”Putem spune că Babadag este, din această perspectivă, prima așezare a turcilor în Europa. Specialiștii vorbesc despre trecerea turcilor otomani în Rumelia, în Balcani, în sec. al XIV-lea, odată cu cucerirea peninsulei Gallipoli.

    Totuși, turcii selciucizi s-au stabilit în Babadag încă din sec. al XIII-lea, în anul 1260. Este foarte important de precizat, faptul că s-au stabilit într-un mod pașnic, ei fiind așezați în această zonă de către împăratul bizantin”, a declarat pentru Discover Dobrogea, prof. univ. Metin Omer, doctor în istorie la Universitatea Hacettepe din Ankara și la Universitatea Ovidius Constanța.

    Babadag, locul de legendă în care a trăit Sari Saltuk

    Babadag este un cuvânt format din doi termeni turcești, ”baba”, care înseamnă tată și ”dag”, în traducere deal sau munte, asfel că i se mai spune și ”Muntele Tatălui”.

    babadag-sari-saltuk-muntele-tatalui”Denumirea localității are legătură cu faptul că aceasta este împrejmuită de dealuri. ”Baba” are legătură cu un personaj, despre care legendele au îmbinat realitatea cu fantasticul.

    Sari Saltuk Baba, a fost cel care i-a condus pe primii turci care s-au așezat în acest teritoriu. De fapt, denumirea orașului se referă la așezarea lui Sari Saltuk în Babadag.

    Există și o legendă, pentru că în apropierea unuia dintre dealurile care înconjoară orașul Babadag, dealul sudic, există un mormânt al lui Koyun Baba. Acesta a devenit și un fel de loc de pelerinaj de-a lungul timpului și are o legătură cu Sari Saltuk, în sensul în care acesta ar fi contribuit, la un moment dat, la găsirea mormântului pierdut al lui Sari Saltuk”, am aflat de la prof. dr. Metin Omer.

    Orașul Babadag, centru cultural în Imperiul Otoman

    Babadag este un oraș care, în perioada Otomană a avut un loc foarte important. O bună perioadă de timp a fost un centru cultural în Imperiul Otoman, o zonă în care s-au așezat personalități din birocrația otomană, iar începând din sec. al XVII-lea a fost un punct strategic foarte important.

    ”Orașul Babadag a fost fondat de turcii selciucizi, fiind apoi revalorificat în perioada otomană. Dobrogea a fost cucerită de otomani începând cu 1417, dar dezvoltarea orașului și transformarea lui într-un centru cultural este legată de sultanul Baiazid al II-lea, care, în campania sa împotriva Moldovei, în urma căreia a cuceri Cetatea Chilia și Cetatea Albă, a poposit la Babadag.

    mausoleu-sari-saltuk-babadag-tulceaLegenda spune că a avut un vis în care i s-a arătat Sari Saltuk și i-a spus că va câștiga această bătălie pentru care se pregătea, dar că apoi trebuie să îi reconstruiască mormântul.

    Astfel, la întoarcerea victorioasă din campanie, Baiazid al II-lea a descoperit mormântul și a descoperit mausoleul lui Sari Saltuk, mausoleu care există și astăzi, undeva la câteva străzi distanță de moscheea Gazi Ali Pașa.

    El a înființat și o fundație pioasă, căreia i-a adăugat câteva băi publice, hammam-uri, o medresă – o școală, contribuind astfel la dezvoltarea orașului.

    Mai târziu, începând cu sec. al XVII-lea, când în urma schimbărilor geo-politice, Imperiul Otoman începe să piardă în fața Marilor Puteri și în mod special ca urmare a politicii Imperiului Rus de a coborî spre apele calde și de a ajunge la Istanbul, Babadagul devine un centru militar foarte important.

    S-a instalat aici un comandant de oști, s-a construit o cetate în apropiere de oraș, lucru care a dus la decăderea orașului din punct de vedere cultural, dar din punct de vedere economic continuă să prospere, până în 1877-1878.

    În urma Războiului Ruso-Otoman, Dobrogea a intrat între granițele românești și a devenit parte a statului român modern, astfel că a început un proces de emigrare a populației turce, care până atunci era majoritară în localitate”, spune prof. univ. Metin Omer.

    În județul Tulcea trăia cea mai numeroasă comunitate de musulmani din Dobrogea

    Dacă ne uităm astăzi pe harta Dobrogei, observăm că în județul Constanța sunt cele mai mari comunități de turci și tătari din regiune. Nu la fel au stat lucrurile, însă, în trecut, când în județul Tulcea se înregistra cea mai mare populație de musulmani.

    ”Zona de nord a Dobrogei a fost mult mai populată cu musulmani și aproape toate localitățile din județul Tulcea aveau o populație importantă de turci.

    Acest lucru poate fi sesizat și din denumirile vechi ale localităților, doar că cei din nordul Dobrogei, din județul Tulcea, au fost și primii care au ales să părăsească regiunea.

    Plecarea lor nu a fost întâmplătoare și are legătură cu trecutul acestor populații. Cei mai mulți erau tătari sosiți din Crimeea și veniseră în urma presiunilor la care erau supuși în Imperiul Rus.

    În timpul Războiului Ruso-Otoman, armata rusă a trecut prin Dobrogea, iar ostașii s-au gândit că vor avea aceeași  soartă pe care o avuseseră și în Crimeea, astfel că au ales să părăsească regiunea, în 1878”, a afirmat pentru Discover Dobrogea, prof. univ. Metin Omer.

    Atracții turistice în orașul Babadag

    Orașul Babadag are câteva atracții turistice interesante, care merită să fie vizitate. Chiar dacă vă grăbiți, incursiunea prin oraș nu durează mai mult de o oră, dar, dacă acum cunoașteți câteva povestiri despre localitate, atracțiile vor prezenta un interes mai mare. Este vorba despre Moscheea Gazi Ali Pașa, Muzeul de Artă Orientală și Mausoleul în care este înmormântat Gazi Ali Pașa, toate situate în apropiere una față de cealaltă.

    Moscheea Gazi Ali Pașa, unul dintre cele mai vestite lăcașuri musulmane de cult din România

    ”Moscheea este importantă, în  primul rând pentru că a fost fondată de Gazi Ali Pașa. Ea atrage privirile prin arhitectura sa deosebită. Moscheea Gazi Ali Pașa are un stil tipic otoman, fiind o clădire dreptunghiulară cu un minaret înalt de 21 de metri, construit din piatră și cărămidă.

    moscheea-gazi-ali-pasa-babadagMoscheea Gazi Ali Pașa este unul dintre cele mai vestite lăcașuri musulmane de cult din România.

    moscheea-ali-gazi-pasa-babadagMarele istoric Kemal Karpat, care era născut în apropiere de Babadag, povestește în memoriile sale că în cele două mari zile de sărbătoare ale musulmanilor, Kurban Bayram– sărbătoarea sacrificiului și Ramazan Bairam– sărbătoarea care încununează zilele de post, luna Ramadanului, musulmanii din satele din împrejurimi veneau la rugăciune la moscheea Gazi Ali Pașa.

    moscheea-gazi-ali-pasa-babadag-tulceaEi aveau un respect față de această moschee și mergeau în semn de omagiu pentru cel care a fondat-o și cei care au contribuit la întreținerea ei de-a lungul timpului”, a precizat pentru Discover Dobrogea, prof. univ. Metin Omer.

    Muzeul de Artă Orientală din Babadag

    Muzeul de Artă Orientală se află în spatele moscheei Gazi Ali Pașa și se afla în reabilitare în luna martie, când am ajuns acolo.

    Muzeul-de-arta-orientala-babadag-tulcea”Muzeul de Artă Orientală de la Babadag este important, pentru că se află în clădirea în care Gazi Ali Pașa a fondat în 1610 o medresă, un seminar musulman în care se pregăteau imamii și profesorii de limba turcă.

    muzeul-de-arta-orientala-babadagLa muzeu sunt obiecte care țin de viața de zi cu zi a comunității turce, tot ceea ce înseamnă obiecte de uz casnic și religios.

    Este un loc bun în care ne putem face o idee cu privire la ce însemna, pentru că astăzi tradițiile se pierd ușor, viața de zi cu zi a comunității turce din Babadag și chiar din toată Dobrogea”, a declarat prof. univ. Metin Omer.

    Mausoleul Gazi Ali Pașa

    Gazi Ali Pașa a fost înmormântat lângă moscheea pe care a fondat-o, iar mausoleul în care acesta își duce odihna veșnică poate fi văzut și astăzi.

    mormantul-lui-gazi-ali-pasa-babadag”Acesta este situat între moschee și casa în care trăiește imamul comunității, iar clădirea de lângă moschee este cea în care a existat caravanseraiul, am aflat de la prof. univ. Metin Omer.

    Mausoleul lui Sari Saltuk Baba

    La câteva străzi de Moscheea Gazi Ali Pașa, turiștii pot vedea mausoleul lui Sari Saltuk Baba, care a trăit între anii 1199-1298. Sari Saltuk a fost trimis în Anatolia și apoi în Dobrogea, împreună cu 700 de ostași din Horasan, pentru răspândirea religiei islamice.

    Mausoleul-lui-Sari-Saltuk-Babadag-Tulcea”Pe cale mistică îndeosebi și pe căile toleranței și evlaviei propagate de curentul mistic Bektași, Sari Saltuk i-a influențat pe nemusulmani și a contribuit în mare măsură la răspândirea religiei islamice în Balcani.

    Atat in Dobrogra, cat si la nivel national, rezervatia cuprinde una dintre cele mai mari concentratii de specii amenintate cu disparitia cum sunt numeroare specii de orhidee.

    Odata cu infiintarea rezervatiei s-a urmarit si conservarea anumitor asociatii forestiere unice in zona Dobrogei reprezentate in special de arbori de ce au peste 100 de ani.

    Vegetatia ierboasa este reprezentata de pajistile de cimbrisor, pajistile de negara, sadina, paius stepic, precum si pajistile de pir crestat. Vegetatia lemnoasa este caracterizata de specii precum sleaul dobrogean de culme si sleaul cu stejar brumariu.

    A câștigat afecțiunea nemusulmanilor, a întreținut dialoguri foarte frumoase cu aceștia și astfel, de secole, musulmanii și nemusulmanii au trăit în pace și liniște în Dobrogea” scrie pe plăcuța amplasată la intrarea în mausoleu.

    Rezervația naturală Pădurea Babadag

    O altă atracție, cunoscută de foarte multă lume, este pădurea Babadag. Rezervația naturală pădurea Babadag este frumoasă în orice anotimp. Aria protejată are o floră și o faună bogată și diversificată, păduri de foioase, arbori care depășesc vârsta de 100 de ani și specii de orhidee pe cale de dispariție. Vegetația ierboasă este reprezentată de pajiștile de cimbrișor, pir crestat și paius stepic.

    În rezervație își au habitatul broasca țestoasă dobrogeană, șarpele balaur, vipera cu corn, dar și multe păsări care cuibăresc în zonă. Important este ca atunci când facem o drumeție prin rezervație să nu rupem florile și să păstrăm curățenia.

  • Covoare albe de ghiocei decorează pădurile din Dobrogea

    Covoare albe de ghiocei decorează pădurile din Dobrogea

    Fragili și delicați, frumoșii ghiocei și-au făcut deja aparția în pădurile din Dobrogea. Simbol al primăverii, al speranței și purității, plăpânzii ghiocei ne încântă la începutul fiecărui an cu prezența lor. Puțini dintre noi știu însă că ghiocelul din pădurile dobrogene este o specie protejată, iar specialiștii ne sfătuiesc să ne bucurăm de aceste minuni ale naturii, fără să le rupem. Dacă iubim aceste plante care s-au adaptat să trăiască în condiții extreme, le putem admira, mirosi și fotografia, fără să le distrugem.

    O explozie de ghiocei în pădurile din Dobrogea

    Am ajuns în weekend în pădurile Babadag și Niculițel, în căutarea primăverii. Am găsit-o! Și-a făcut debutul timid, iar ghioceii sunt primii ei vestitori. Temperaturile generoase i-au încurajat să răsară și să înfrumusețeze pădurile dobrogene.

    ghiocei-paduri-din-dobrogea Directorul general al Administrației Parcului Național Munții Măcinului, Viorel Roșca a declarat pentru Discover Dobrogea că le recomandă vizitatorilor și tuturor iubitorilor de natură care ajung în zonele protejate în care există în această perioadă ghiocei, să îi ia cu ei doar în minte și în fotografii. El ne sfătuiește să nu îi rupem, pentru că se ofilesc repede, iar dacă sunt smulși cu tot cu bulb nu vor mai crește în anii următori. Este important să conștientizăm că aceste specii trebuie protejate, dacă vrem ca și copiii sau nepoții noștri să se bucure de frumusețea unor plante precum ghiocelul cu frunze îndoite, bujorul de stepă, brebeneii sau brândușele.

    Ghiocelul cu frunze îndoite, o specie rară în Tulcea

    Ghiocelul cu frunze îndoite sau Galanthus plicatus după numele lui științific, îl găsim numai în Tulcea. El a apărut deja în zonele Babadag, Ciucurova, Greci, Niculițel, Luncavița și Cerna și poate fi recunoscut după cele două cute longitudinale pe care le are pe frunze. O altă caracteristică a ghiocelului cu fruze îndoite este pata verde pe care o are pe segmentele interne ale florii, care pornește de la bază. Directorul APNMM Viorel Roșca ne-a precizat că această specie s-a adaptat la condițiile extreme din Dobrogea, cu puține precipitații, umiditate scăzută și temperaturi ridicate.

    ghiocei-paduri-dobrogea-ghiocelul-cu-frunze-indoiteEl s-a aclimatizat în această regiune aridă și se găsește în sud-estul României, până în Crimeea. Ghioceii din Dobrogea sunt diferiți ca aspect morfologic și din punct de vedere științific de alte specii ale acestei plante. Structura lor ne indică niște condiții extreme de vegetație, a mai precizat Viorel Roșca. Ghioceii cu frunzele îndoite din Dobrogea trebuie să fie protejați, deoarece ei nu trăiesc în alte zone ale țării. Pentru a se adapta, ei au suferit anumite adaptări morfologice.

    Ghioceii, cadoul de la Dumnezeu

    În nordul Dobrogei se află cea mai mare rezervaţie de ghiocei din România. Multe din pădurile dobrogene sunt arii protejate și adăpostesc zeci de specii rare. Este importantă protecția ghioceilor, deoarece ei reprezintă un element de biodiversitate unic în România, iar ghiocelul cu frunze îndoite se găsește doar în Dobrogea și în Crimeea. Bucuria este să privim aceste flori, să le mirosim, nu să le rupem, ne transmite directorul Administrației Parcului Național Munții Măcinului, Viorel Roșca.

    ghiocei-paduri-dobrogea-rezervatii-naturale El spune că ghioceii sunt un cadou pe care ni l-a lăsat Dumnezeu, pe care ar trebui să îl iubim mai mult și să îl protejăm. Și aceasta, cu atât mai mult, cu cât ghiocelul dobrogean se află pe lista roșie europeană a speciilor periclitate. Situl de la Babadag este înscris pe lista Natura 2000, care reuneşte ariile naturale protejate de importanţă naţională şi europeană.

    În România există 3 specii de ghiocei

    În România există 3 specii de ghiocei: ghiocelul grecesc, ghiocelul comun și ghiocelul cu frunze îndoite, am aflat tot de la specialistul Viorel Roșca. Ghiocelul grecesc (Galanthus elwesii) este o specie iubitoare de căldură, care se găsește în Grecia și în zona de sud a României: Tulcea, Caraș-Severin, Vrancea. El poate fi observat în zonele mai aride și cu climat mai blând.

    Ghiocei Dobrogea Valentin Ciuraru, pasionat de flora dobrogeană ne-a precizat că Galanthus elwesii se găsește și în sudul județului Constanța, în pădurile Hagieni, Albești, Dumbrăveni și Dobromir. Ghiocelul comun (Galanthus nivalis) crește din nordul Franței până în sudul Greciei, dar și la noi. El nu poate fi văzut însă în Dobrogea. Ghiocelul cu frunze îndoite (Galanthus plicatus) poate fi admirat doar în Tulcea. El crește în zonele Babadag, Ciucurova, Greci, Niculițel, Luncavița și Cerna și poate fi recunoscut după cele două cute longitudinale pe care le are pe frunze.

    Dobrogea, o zonă spectaculoasă

    Multe plante sunt protejate în Parcul Național Munții Măcinului și în alte zone din Dobrogea. Specialiștii monitorizează 73 de specii rare, vulnerabile și periclitate, din care 27 de specii sunt endemice, plante care trăiesc doar în Dobrogea, am mai aflat de la specialistul Viorel Roșca.

    plante paduri DobrogeaPrintre acestea, el a enumerat: clopoțelul dobrogean, brebenelul, brândușa galben-aurie, garofița pitică dobrogeană de stâncă, irisul, stânjenelul de stâncă sau cimbrișorul dobrogean.

    Flori DobrogeaTot aici s-au adaptat și două specii de bujor: bujorul românesc sau comun cum i se mai spune și bujorul de stepă, care poate fi văzut în zonele limitrofe pădurii. El nu este bogat în petale, deoarece este nevoit să trăiască în condiții vitrege.

    Primăvara, un spectacol de culori în pădurile din Dobrogea

    O explozie de culori și parfumuri întâlnim primăvara în rezervațiile naturale din Dobrogea. Ghiocei, brândușe, bujori, garofițe, iriși, stânjenei sau clopoței, toate ne atrag privirile și ne încântă cu frumusețea lor. Speciile din Dobrogea sunt adaptate în mii de ani să trăiască în condițiile vitrege din această regiune.

    plante paduri DobrogeaEle au colori vii pentru a atrage insectele, astfel că Dobrogea este și patria insectelor. Există un lanț trofic funcțional, cum nu este în nicio zonă a Europei, spune directorul general al Administrației Parcului Național Munții Măcinului, Viorel Roșca.

    Garofita DobrogeaPe de altă parte, el afirmă că protejarea lor ține de conștiința și respectul fiecăruia pentru natură, de educația primită acasă și de exemplele din familie. Dacă ne dorim să nu dispară în timp aceste plante fragile și deosebit de frumoase, ar trebui să îi descurajăm pe cei care le rup și le vând în apropierea pădurilor. Doar când nu vor mai exista cumpărători, ghioceii și alte specii protejate nu vor mai fi rupte pentru a fi comercializate.