Discover Dobrogea

Tag: OMV Petrom

Biodiversitatea din zona structurilor off-shore este influențată în mod pozitiv de prezența structurilor recifale artificiale

Impactul structurilor off-shore asupra biodiversității Mării Negre în zona platformei continentale românești a fost monitorizat și cercetat pe tot parcursul anului 2024, în cadrul proiectului „Ferestre către Marea Neagră”, derulat de Societatea de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin „Oceanic-Club”, în parteneriat cu OMV Petrom. Cercetătorii din cadrul S.E.O.P.M.M. Oceanic-Club au prezentat un raport preliminar al proiectului „Ferestre către Marea Neagră”, care relevă faptul că diversitatea este foarte ridicată pe structurile off-shore submerse.

Proiectul „Ferestre către Marea Neagră” ne prezintă Marea Neagră într-un mod inedit

Proiectul „Ferestre către Marea Neagră” a fost lansat în octombrie 2023, pentru a ne oferi o imagine clară și completă asupra efectelor reale pentru biodiversitate ale prezenței structurilor off-shore.

După mai bine de un an de la începerea cercetării științifice, specialiștii din cadrul Societății de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin „Oceanic-Club” au constatat că biodiversitatea este mult mai mare pe structurile off-shore submerse, decât pe un recif artificial clasic (epave, diguri, epiuri) pentru că acelea au expunere pe o coloană de apă mult mai redusă.

„În cadrul proiectului, eu mă așteptam să găsesc mici probleme în zona platformelor, pe care, însă, nu le-am sesizat. Am făcut investigații cu Remote Operated Vehicles (ROV) – roboți submarini telecomandați, cu care am ajuns până la fundul mării, unde am constatat o circulație foarte bună a apei.

Din cele 42 de zile petrecute pe mare în cursul anului 2024 și începutul anului 2025 în vecinătatea structurilor off-shore în 29 de zile au fost observate cu mijloace optice grupuri de cetacee ceea ce reprezintă un procent ridicat de frecvență în apariții.

Pentru monitorizarea speciilor de păsări prezente în jurul platformelor și pe acestea, pe lângă observațiile ocazionale în timpul deplasărilor în aceste sectoare, am instalat o cameră foto comandată de la distanță cu senzori de mișcare care se declanșează automat și este programată să preia cadre în regim time lapse.

Au fost efectuate înregistrări video asupra structurilor recifale artificiale în toate cele 4 sezoane, la 3 platforme marine, o conductă de transport și pentru comparație la un dig din zona orașului Constanța. Au fost astfel înregistrate 127 de ore imagine video de înaltă rezoluție care au fost parțial analizate. În paralel cu evaluarea diversității specifice și abundenței speciilor identificabile macroscopic sunt evaluate caracterele morfologice și etologice (în cazul peștilor) care pot indica bunăstarea, stadiul de dezvoltare și starea de sănătate a indivizilor.”, a declarat biologul marin dr. Răzvan Popescu-Mirceni.

Impactul structurilor recifale asupra biodiversității din Marea Neagră

Prezența structurilor recifale artificiale este de natură să influențeze în sens pozitiv biodiversitatea marină în situația prezentă în apele maritime românești, în sensul creșterii indicelui și biomasei, cel puțin la nivel local.

În plus, toate cele 3 specii de delfini care trăiesc în Marea Neagră, dar și numeroase specii de pești și de păsări au fost monitorizate de specialiștii Oceanic-Club, în zona structurilor off-shore de pe mare.

„Diversitatea este mult mai mare la structurile off-shore decât pe un recif artificial clasic, pentru că există expunere mai mare pe coloana de apă. Fiind vorba despre o coloană cu o adâncime de 50 de metri, există condiții diferite de temperatură și salinitate, pe toată înălțimea acesteia.

Recifele artificiale pot asigura un rezervor de refacere a biodiversității în contextul în care aceasta este supusă unor presiuni prin extragerea de resurse marine vii și prin alte activități antropice de natură să degradeze calitatea mediului marin.

Balanța prezenței de recife artificiale în mediul marin din apele teritoriale și zona economică exclusivă a României înclină în sens pozitiv prin creșterea indicelui de biodiversitate la nivel local, prin asigurarea unor nuclee de regenerare, prin asigurarea unor nișe pentru hrănire reproducere și adăpost pentru numeroase specii marine.

Chiar în condițiile în care recifele artificiale se instalează pe structuri aflate în exploatare economică, dacă operatorii respectă măsurile de protecție a mediului și conservarea biodiversității, precum și principiul precauției în activitate, situația poate evolua în sens pozitiv pentru toate părțile.

Considerăm că scoaterea structurilor off-shore din mare la încheierea ciclului de exploatare, așa cum prevede legea, ar fi o daună de mediu importantă și o pierdere pentru ansamblul măsurilor de conservare a biodiversității.

Prin urmare, dorim să propunem autorităților din România ca aceste structuri, după pregătirea lor prin excluderea echipamentelor, sigilarea puțurilor, curățarea prin mijloace specifice a conductelor și semnalizarea pentru siguranța navigației adecvată, să fie lăsate să evolueze în mod natural: atât partea submersă care va continua zeci de ani să reprezinte un recif, cât și partea de la suprafață, care în contextul geografic poate reprezenta o importantă platformă de cuibărire și adăpost atât pentru păsările ichtiofage cât și pentru cele migratoare. După colapsarea platformei, partea de la suprafață ar dezvolta reciful artificial deja instalat”, a declarat pentru Discover Dobrogea, inițiatorul proiectului „Ferestre către Marea Neagră”, biologul marin dr. Răzvan Popescu-Mirceni.

Echipa de implementare a proiectului: Dr. Răzvan Popescu-Mirceni, Drd. Răzvan Zaharia, Drd. Ramona Andreea Bivoleanu, MSc. Leontina Pană.

March 2, 2025
„Ferestre către Marea Neagră”, proiectul care ne prezintă biodiversitatea din zona structurilor off-shore, continuă

Diversitatea de pești, animale fixate de substrat, păsări și cetacee este foarte mare în zona structurilor off-shore din Marea Neagră, conform monitorizărilor și a cercetării realizate în cadrul proiectului „Ferestre către Marea Neagră”, derulat de Societatea de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin „Oceanic-Club”, în parteneriat cu OMV Petrom.

Proiectul „Ferestre către Marea Neagră” relevă faptul că diversitatea este foarte ridicată pe structurile off-shore submerse

Toate cele 3 specii de delfini care trăiesc în Marea Neagră, dar și numeroase specii de pești și de păsări au fost monitorizate de specialiștii Oceanic-Club, în zona structurilor off-shore de pe mare.

„Diversitatea este mult mai mare la structurile off-shore decât pe un recif artificial clasic, pentru că există expunere mai mare pe coloana de apă. Fiind vorba despre o coloană cu o adâncime de 50 de metri, există condiții diferite de temperatură și salinitate, pe toată înălțimea acesteia.

La suprafață sunt variații mari, pentru că, de la Dunăre uneori vine mai multă apă dulce, apoi debitul scade și se resalinizează. Tot în partea superioară mai sunt și variații de temperatură determinate de căldura primită de la soare. Aici am întâlnit specii de pești care au nevoie de lumină și care suportă diferitele variații ale parametrilor apei.

Jos, în schimb, la 50 de metri adâncime, sunt condiții aproape constante, respectiv o temperatură de 7-9 grade Celsius și o salinitate care nu variază prea mult, iar aici am găsit specii de pești care vor, în primul rând, un mediu relativ stabil.

Datorită acestui fapt, există pe o structură, în același loc, foarte multe categorii, asociații de organisme, care, la rândul lor, duc la o prezență a mai multor specii de pești, fiecare cu preferințele lor de hrană și de temperatură, salinitate și oxigen dizovat.

Am văzut în luna iulie, pe fundul mării, bancuri imense de bacalea (Merlangius merlangus), sute de exemplare pe metrul cub, specie care, în mod normal se grupează pe acea adâncime mai mult iarna.

De asemenea, în zona de suprafață erau prezente cantități imense de stavrid, hamsie, șprot, dar și prădători, între care pălămidă și lufar, care activează tot în zona de suprafață. Erau prezente toate speciile, în același moment, pe coloana de apă, astfel că zona platformei era plină de viață.

Mai mult decât atât, într-o singură zi am văzut, la suprafața mării, toate cele 3 specii de delfini prezente în Marea Neagră. Dimineața am observat delfinul comun, care mănânca și se juca pe acolo, după aceea, mai spre prânz a apărut afalinul și, pe seară a venit și Phocoena phocoena, marsuinul, care, uneori poate să ajungă la turme de câteva zeci de exemplare.

Practic, într-o misiune de două zile acolo am văzut, în fiecare zi, toate cele 3 specii de delfini. Avem filmări cu ei și există numeroase date de monitorizare”, a declarat pentru Discover Dobrogea, inițiatorul proiectului „Ferestre către Marea Neagră”, biologul marin dr. Răzvan Popescu-Mirceni.

În zona platformei off-shore nu s-au identificat în stratul viu, pe fundul mării, „pete” cauzate de lipsa de oxigen

Proiectul „Ferestre către Marea Neagră” a fost lansat în octombrie 2023, pentru a ne oferi o imagine clară și completă asupra efectelor reale pentru biodiversitate ale prezenței structurilor off-shore. În aproximativ un an de la începerea cercetării științifice, specialiștii din cadrul Societății de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin „Oceanic-Club” au constatat că biodiversitatea este mult mai mare pe structurile off-shore submerse, decât pe un recif artificial classic (epave, diguri, epiuri) pentru că acelea au expunere pe o coloană de apă mult mai redusă.

„În cadrul proiectului, eu mă așteptam să găsesc mici probleme în zona platformelor, pe care, însă, nu le-am sesizat. Am făcut investigații cu Remote Operated Vehicles (ROV) – roboți submarini telecomandați, cu care am ajuns până la fundul mării, unde am constatat o circulație foarte bună a apei.

În structurile acestea, invariabil, se strânge o masă organică pe fundul apei, acumulată de la midiile care cad după ce își termină ciclul de viață și sunt prezente pe structură. Dacă nu ar exista o circulație bună a apei, ele intră în descompunere și acolo, pe fund, ar putea să apară mici pete de condiții fără oxigen, niște mici zone anoxice lipsite de viață. Din fericire, toate midiile care se află la suprafața substratului, sunt deschise și filtrează inclusiv acolo, astfel că nu sunt prezente petele respective – o situație pe care mă așteptam să o găsesc”, a precizat pentru Discover Dobrogea, biologul marin dr. Răzvan Popescu-Mirceni.

Proiectul „Ferestre către Marea Neagră” continuă

„Ferestre către Marea Neagră” este un proiect de foarte mare utilitate și perspectivă, mai ales în contextul economic, social, geo-politic, ecologic, din zona noastră.

„Noi am ajuns într-o etapă în care am realizat documentarea parțială a diversității de specii din zona recifelor artificiale, avem un set de date despre prezența cetaceelor în zona acestei categorii de platforme și, practic, în momentul acesta continuăm monitorizarea acustică, înregistrarea continuă de imagin și prelevăm eșantioane biologice, pentru a vedea exact ce și cum trăiește acolo.

Avem și niște sonde multi-parametru, care măsoară continuu salinitatea, temperatura și oxigenul dizolvat și cu care, practic, o să asociem toate date legate de prezența speciilor de acolo.

Folosim și camere performante pe care putem să ne uităm în timp real, pentru a vedea ce păsări sunt pe platformă, iar când există mișcare, imaginile sunt înregistrate automat. Rezoluția mare a camerelor ne permite să observăm dacă păsările sunt inelate, putem să le citim inelele, astfel că știm de unde vinși când vin, facem statistici și le asociem cu datele meteo.

Cercetările pe care le-am realizat până acum relevă faptul că diversitatea este foarte ridicată pe structurile submerse, dar și pe platformă, unde am înregistrat prezența a numeroase păsări marine, acum, în sezonul cald”, a mai spus pentru Discover Dobrogea, președintele Societății de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin „Oceanic-Club”.

Peste 170 de specii de păsări au culoar de migrație deasupra Mării Negre

„În anii anteriori, specialiștii Oceanic-Club au înregistrat prezența a peste 170 de specii de păsări care migrează peste Marea Neagră, ceea ce înseamnă cam jumătate din avifauna României, din numărul de specii care trăiesc și în țara noastră.

Am observat inclusiv păsări pe care nu ne așteptam să le vedem în largul mării. Una dintre surprize a fost când am văzut, spre exemplu, pasărea ogorului (Burchinus oedicnemus) și alte păsări din zonele clasice de uscat, dar și foarte multe specii limicole – fugaci, găinușe de baltă, bătăuși, care trăiesc la malul apelor, dar care migrau efectiv la mare distanță de țărm, pentru că le-am găsit și la peste 100 km.

Ne așteptăm să găsim o diversitate mare. Camera este instalată doar de o lună și jumătate și am prins doar sezonul estival, care ne-a arătat multe păsări marine, atât pescăruși, cât și cormorani, lupi de mare – o specie care seamănă cu pescărușii dar nu este din grupa lor, chire de baltă foarte multe. La delfini, cum spuneam, am observat toate cele 3 specii.

În perioadele de migrație este posibil să avem valuri de migrație care să ne aducă în obiectivul camerei specii care în mod frecvent trec pe acolo. Platformele sunt cunoscute deja de păsările migratoare și nu numai, pentru că au câteva zeci de ani, iar păsările au învățat că ele există acolo și, în plus, se află pe ruta de migrație.

În sezoanele trecute am sesizat că numeroase specii de păsări se opresc, pe platformă, în timpul migrației – de la păsări de dimensiuni mici cum sunt codobaturile, cintezele, ciocârliile, dar și păsări mari – berze, stârci, gâște și rațe sălbatice care trec în zona respectivă și pe care ne așteptăm să le vedem, pentru că, de-a lungul ultimilor 8 ani în cursul expedițiilor pe mare, am văzut că tranzitează peste Marea Neagră toate grupele acestea de păsări”, a afirmat biologul marin dr. Răzvan Popescu-Mirceni.

Oceanic-Club documentează atât compoziția recifelor artificiale, cât și pe cea a structurilor submerse off-shore

Pentru a documenta compoziția specifică a recifelor create pe structurile submerse off-shore, comparativ cu alte structuri recifale artificiale, specialiștii de la Oceanic-Club realizează, în prezent, mai multe filmări pe toate recifele artificiale din apropierea țărmului

„În momentul de față, noi facem și filmări pe toate recifele artificiale din apropierea țărmului, respectiv pe diguri, epave și alte structuri care sunt în mare. Am început să documentăm care este compoziția specifică a recifilor creați pe structurile acestea, tocmai pentru a avea un grad de comparație între diferitele categorii de recife artificiale de la Marea Neagră

Recifele artificiale sunt foarte imporatante și în contextul schimbărilor climatice, dar și în contextul unui exces de substanțe hrănitoare care duc către eutrofizarea apelor”, am aflat de la reprezentantul Oceanic-Club, Răzvan Popescu-Mirceni.

August 31, 2024
Constănțenii implicați în proiectul Eco-Vlog au găsit soluții pentru un mediu mai curat

Competiția Eco-Vlog pentru Constanța a ajuns la final, iar organizatorii i-au premiat pe câștigători. Au obținut premii, tinerii care au luat atitudine și au realizat vlog-uri originale, în care au prezentat problemele de mediu din Constanța, dar au identificat și soluții pentru rezolvarea acestora. La încheierea competiției, fiecare câștigător a transmis un mesaj, din dorința de a crește simțul civic în rândul constănțenilor.

Marele premiu al competiției Eco-Vlog a ajuns la Cristina Tănase

Câștigătoarea premiului cel mare, o dronă DJI Mini 2, este Cristina Tănase. Ea ne-a povestit cum a realizat materialul, dar și ce anume a determinat-o să intre în competiție.

”Pentru mine a fost o experiență foarte plăcută să lucrez la clipul pentru Eco-Vlog. Mi-am dorit să gândesc un concept de videoclip care să fie interesant, atât ca discurs, dar și vizual vorbind, să atragă atenția asupra subiectului propus.

De asemenea, a trebuit să țin minte ideile pe care vreau să le transmit și să le spun în fața camerei, un alt lucru nou pentru mine.

După cum menționez și în vlog, problemele de mediu ne afectează pe toți și totuși trăim niște vieți atât de agitate și aglomerate, încât uităm adesea că acțiunile noastre pot influența mediul înconjurător.

Consider că astfel de acțiuni au un rol de responsabilizare și de aducere în atenția oamenilor, a faptului că ceea ce facem noi în viața de zi cu zi, poate avea un impact pozitiv sau negativ.

Cu siguranță, e nevoie de astfel de campanii, pentru ca oamenii să conștientizeze că pot face o diferență și că e ceva ce poate realiza fiecare dintre noi, pentru a avea mai multă grijă de planetă și, mai local, de orașele în care locuim”, a afirmat prima clasată, Cristina Tănase.

Premiul Eco-Vlog pentru cea mai ingenioasă soluție i-a fost acordat lui Alin Panaite

Camera de acțiune GoPro Hero 8 oferită în concurs pentru cea mai ingenioasă soluție privind combaterea poluării a fost câștigată de Alin Panaite. El a precizat că este esențial să ne implicăm în proiecte care vizează protecția mediului, astfel încât și cei din jur să devină mai responsabili.

”Cred că implicarea în astfel de proiecte este foarte importantă. Nu poţi sta pe margine într-o stare de pasivitate comodă şi după aceea să te plângi că nu e bine.

Cred că multe lucruri aiurea se întâmplă pentru oamenii nu se implică sau nu taxează cumva atitudinea celor care fac greşeli sau chiar lucruri nesimţite.

”Nu e treaba mea”, ”nu mă bag” sau ”dacă se supără cineva”… cam asta auzim ca scuză pentru neimplicare.

Avem nevoie să ne uităm uneori în oglindă, chiar dacă nu ne place întotdeauna ceea ce vedem. Ascunderea gunoiului sub preş, la propriu şi la figurat, e un sport naţional. Ne place să ne credem cei mai buni, pui de daci liberi şi acceptăm foarte greu critica.

Obiceiurile proaste şi mentalităţile nu se schimbă peste noapte. Este nevoie de timp şi răbdare, şi de suficient de mulţi oameni dispuşi să se implice”, spune Alin Panaite.

Premiul pentru montaj și cel pentru popularitate au fost câștigate de Georgian-Daniel Pădurariu

Al treilea premiu pus la bătaie în competiția Eco-Vlog pentru Constanța, un stabilizator DJI Osmo Mobile 3, a fost câștigat de Georgian-Daniel Pădurariu. Deoarece vlog-ul său a avut cele mai multe vizualizări și reacții din partea publicului, Georgian a câștigat și premiul de popularitate, care constă într-un hard disk extern de 1,5 TB.

”Se poate interveni cu o varietate de soluții în combaterea poluării, însă totul se rezumă la educarea oamenilor.

Ceea ce prezint în videoclipul realizat pentru concursul Eco-Vlog, este impactul omului asupra naturii.

Toți ne dorim un oraș curat, cu aer mai puțin poluat și apă ca de izvor. Însă câți dintre noi alegem să înlocuim măcar 1 zi/săptămână mașina personală cu mijlocul de transport în comun sau cu bicicleta?

Câți dintre noi se apleacă pe stradă după o sticlă aruncată cu indiferență pe jos? Comoditatea, indiferența noastră, a oamenilor, nu face decât să distrugă în loc să construiască un loc mai bun.

La fel ca în domeniul Sănătății, preferăm să tratăm o problemă doar după ce se agravează, în loc să o prevenim. Trebuie să conștientizăm faptul ca uneori poate fi prea târziu pentru a mai face acest lucru.

Totul ține de om, indiferent câte soluții apar pentru a crește calitatea aerului sau curățarea mediului înconjurător, acestea pot fi ignorate sau nerespectate. Tocmai de aceea, omul care nu conștientizează/respectă aceste aspecte, trebuie să fie sancționat mai dur”, apreciază Georgian-Daniel Pădurariu.

Elena Gheorghiu a obținut premiul pentru cel mai bun sunet

Cea de-a doua câștigătoare de sex feminin, în cadrul competiției Eco-Vlog pentru Constanța este Elena Gheorghiu. Ea a câștigat premiul pentru cel mai bun sunet și a fost recompensată cu un kit de vlogging.

”Pentru mine a fost o provocare să fac eco-vlog-ul. M-am plimbat vreo 2 weekenduri pe malul mării, pe malul lacului, deși știam cu ce probleme ne confruntăm.

M-am documentat puțin, am filmat în timpul plimbărilor și m-am gândit cum aș putea să pun în lumina cea mai bună toate aceste lucruri. Pentru mine, locul pe care l-am ales este unul de suflet și îl văd cu mare potențial dacă ar fi puse în practică soluțiile pe care le-am propus în video.

Sper să găsim o finanțare și această problemă chiar să-și găsească rezolvarea și în viața reală, nu doar pe hârtie sau virtual. Am fost surprinsă plăcut de reacțiile pozitive pe care le-am primit de la cei care au vizionat clipul”, a povestit încântată, Elena Gheorghiu.

Premiul pentru imagine i-a fost oferit lui Marian Adochiței

Pentru că iubește să se plimbe în natură, Marian Adochiței a realizat vlog-ul cu mare plăcere, știind exact care sunt problemele de mediu cu care se confruntă orașul Constanța. Marian a câștigat un hard disk extern de 4 TB pentru materialul pe care l-a realizat și ne-a transmis că astfel de campanii de conștientizare sunt binevenite.

”Mi-a plăcut foarte mult ideea din spatele campaniei Eco-Vlog pentru Constanța și am considerat că pot contribui și eu cu ceva în acest sens.

Cine mă cunoaște știe că sunt pasionat de natură și fotografie, însă, uneori am un gust amar când merg să fac poze prin diferite locuri. În loc să surprind frumusețea naturii prind în cadru neglijența oamenilor și, pe alocuri, “urâțenia” orașului. De aceea, am vrut să fac un clip în care să arăt toate lucrurile astea, pentru a le face mai vizibile oamenilor. Cred că e ceva cu care relaționează mulți dintre noi, iar dacă pot să ajut și eu cu ceva, m-am gândit: de ce nu?

Campaniile de acest fel sunt binevenite, zic eu, pentru că e nevoie ca oamenii să vadă realitatea orașului în care trăim, dincolo de farmecul general al Marii Negre, cu care toți sunt familiari. Avem un oraș foarte frumos, dar depinde de noi dacă va rămâne așa sau dacă vom rămâne indiferenți la problemele cu care se confruntă”, a precizat Marian Adochiței.

Concursul Eco-Vlog pentru Constanța a fost organizat de Oceanic Club și OMV Petrom. În cadrul competiției au fost premiați tinerii care au realizat materiale în care au atras atenția asupra problemelor de mediu din Constanța, dar care au oferit și soluții pentru rezolvarea acestora.

November 18, 2021
Eco-Vlog pentru Constanța, un concurs cu premii frumoase pentru tinerii implicați

Ideile tinerilor sunt ascultate și premiate, în cadrul proiectului Eco-Vlog pentru Constanța. Realizează un scurt material video, în care să filmezi într-un mod original o amenințare pentru mediul înconjurător pe care ai sesizat-o în orașul de la malul mării și apoi prezintă ideea ta pentru rezolvarea problemei. Filmează, montează, încarcă pe YouTube și trimite până pe 30 septembrie link-ul la adresa specificată în acest material, iar Oceanic Club și OMV Petrom te premiază.

Eco-Vlog pentru Constanța – tematici pentru concurs

Arată că-ți pasă de orașul Constanța și filmează un material conceput de tine, care să aibă 2-10 minute. Subiectul vlog-ului trebuie să se încadreze într-una din cele 4 tematici principale.

1. ”Eco-urbanism”

Ai observat sau simțit vreodată poluarea aerului din orașul Constanța? Realizează un material video în care să atragi atenția asupra poluării și prezintă o soluție pentru reducerea acesteia.

2. ”Deșeuri municipale”

”Deșeuri municipale” este a doua tematică din cadrul proiectului Eco-Vlog. Povestește-ne soluția ta pentru problema deșeurilor și noi te putem premia!

3. ”Biodiversitatea în oraș și la țărmul mării”

Biodiversitatea e o preocupare pentru Societatea de Explorări Oceanografice şi Protecţie a Mediului Marin Oceanic-Club și este cea de-a treia tematică a concursului. Spune care este soluția ta, într-un video de 2-10 minute.

4. ”Apa în Constanța”

Îmbunătățirea calității apei este un obiectiv discutat de mulți ani în Constanța. De-a lungul anilor, lacurile din oraș, dar și apele Mării Negre au fost atinse de poluare, iar ecosistemele acvatice au fost afectate.

Care este soluția ta pentru problema poluării apelor?

Înscrie-te în competiția Eco-Vlog pentru Constanța, până pe 30 septembrie

Tot ce trebuie să faci este să filmezi problema pe care ai identificat-o în Constanța, fără să uiți să ne prezinți și soluția ta, iar Oceanic Club și OMV Petrom te vor premia pentru inițiativă.

Încarcă până pe 30 septembrie pe contul personal de YouTube materialul video creat și menționează în descriere: ”Concursul ECO VLOG pentru Constanța, organizat de SEOPMM Oceanic – Club și co-finanțat de OMV Petrom”, împreună cu #EcoVlogConstanta #OceanicClub #OMVPetrom.

După ce ai încărcat materialul pe YouTube completează până pe data de 30 septembrie 2021 formularul de înscriere, pe care îl găsești AICI.

Ce premii poți câștiga

Deoarece te-ai înscris la un concurs, inițiativa ta va fi răsplătită cu unul dintre premiile acordate de SEOPMM Oceanic-Club și OMV Petrom.

Premiul cel mare – Dronă DJI Mini 2

Premiul pentru cea mai ingenioasă soluție – cameră de acțiune GoPro Hero 8

Premiul pentru montaj – un stabilizator DJI Osmo Mobile 3

Premiul pentru cel mai bun sunet – Kit de Vlogging (suport telefon, ring light, microfon)

Premiul pentru imagine – Hard disk extern 4TB

Premiul special de popularitate (cele mai multe vizualizări ale materialului video încărcat pe YouTube) – Hard disk extern 1.5TB

Cum afli dacă ai câștigat concursul Eco-Vlog pentru Constanța

Câștigătorii vor fi anunțați până pe data de 15.10.2021, pe pagina oficială de Facebook a concursului, pe pagina de Facebook a S.E.O.P.M.M Oceanic-Club la secțiunea Instastory și vor fi contactați pe e-mail sau la numărul de telefon indicat în formularul de participare.

Din juriu vor face parte: Adrian Bâlbă – managerul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii Constanța, Auris Luca – managerul platformei online Discover Dobrogea, Cristian Dascălu – vlogger, blogger, influencer, un reprezentant Oceanic Club și un reprezentant OMV Petrom.

Toate premiile își așteaptă câștigătorii, așa că sperăm să aveți inspirație în realizarea videoclipurilor!

September 15, 2021
ECO-VLOG pentru Constanța, un concurs pentru tinerii care iau atitudine

Există numeroase probleme de mediu în Constanța, tocmai de aceea, proiectul Eco-Vlog pentru Constanța îi încurajează pe tineri să ia atitudine, să aibă simț civic și să vină cu soluții. Tot ce trebuie să faci este să realizezi un scurt material video, în care să filmezi într-un mod original o amenințare pentru mediul înconjurător pe care ai sesizat-o în orașul de la malul mării și apoi să prezinți ideea ta pentru rezolvarea problemei. Filmează, montează, încarcă pe YouTube și trimite link-ul la adresa specificată în acest material, iar Oceanic Club și OMV Petrom te premiază.

Eco-Vlog pentru Constanța – tematici pentru concurs

Arată că-ți pasă de orașul Constanța și filmează un material conceput de tine, care să aibă 2-10 minute. Subiectul vlog-ului trebuie să se încadreze într-una din cele 4 tematici principale:

”Eco-urbanism”

Ai observat sau simțit vreodată poluarea aerului din orașul Constanța? Aceasta este doar una dintre cele 4 tematici din cadrul proiectului Eco-Vlog pentru Constanța, care te poate inspira pentru realizarea unui material video.

Poluarea afectează calitatea vieții locuitorilor, dar și ecosisteme aflate la zeci de kilometri distanță.

Substanțe toxice precum metale grele, nitrați și plastic ajung, inevitabil, în pământ și în ape. Poluarea ne afectează atât sănătatea, cât și bugetele.

”Deșeuri municipale”

Aproximativ 10% din totalul deşeurilor generate reprezintă „deşeuri municipale”, care sunt generate, în principal, de gospodării. Cantităţile de deşeuri sunt foarte mari, iar gestionarea lor are un rol cheie.

În UE, în general, se reciclează o cantitate mai mare de deşeuri şi se transportă la depozitele de deşeuri o cantitate mai mică.

”Deșeuri municipale” este a doua tematică din cadrul proiectului Eco-Vlog. Povestește-ne soluția ta pentru problema deșeurilor și noi te putem premia!

”Biodiversitatea în oraș și la țărmul mării”

Potrivit statisticilor realizate de Agenția Europeană de Mediu, biodiversitatea este în declin. Peste 50% dintre speciile și habitatele evaluate au înregistrat o stare de conservare nefavorabilă. Extrem de afectate de schimbările climatice sunt habitatele marine.

Ritmul în care pierdem specii i-a determinat pe cercetători să considere că ne aflăm la a șasea mare extincție a viețuitoarelor Pământului.

Biodiversitatea e o preocupare pentru Societatea de Explorări Oceanografice şi Protecţie a Mediului Marin Oceanic-Club și este cea de-a treia tematică a concursului. Spune într-un video de 2-10 minute soluția ta!

”Apa în Constanța”

Îmbunătățirea calității apei este un obiectiv discutat de mulți ani în Constanța. De-a lungul anilor, lacurile din oraș, dar și apele Mării Negre au fost atinse de poluare, iar ecosistemele acvatice au fost afectate.

Și oamenii sunt o sursă directă de poluare. De multe ori, ei aruncă diferite produse în mod necorespunzător, astfel că acestea pot ajunge în sol, în lacuri și în mare, iar consecințele sunt dăunătoare pentru plante și animale.

Care este soluția ta pentru problema poluării apelor?

Știm că pe Facebook și Instagram ești expert în Story-uri și foarte creativ, așa că poți face o filmare și despre problema pe care ai identificat-o Constanța, fără să uiți să ne prezinți și soluția ta, iar Oceanic Club și OMV Petrom te pot premia pentru inițiativă. Îți poți invita și prietenii în competiție, iar distracția va fi mai mare.

Înscrie-te în competiția Eco-Vlog pentru Constanța, până pe 30 septembrie

Încarcă materialul video creat pe contul personal de YouTube și menționează în descriere: ”Concursul ECO VLOG pentru Constanța, organizat de SEOPMM Oceanic – Club și co-finanțat de OMV Petrom”, împreună cu #EcoVlogConstanta #OceanicClub #OMVPetrom.

După ce ai încărcat materialul pe YouTube completează până pe data de 30 septembrie 2021 formularul de înscriere, pe care îl găsești AICI

Ce premii poți câștiga

Deoarece te-ai înscris la un concurs, inițiativa ta poate fi răsplătită cu unul dintre premiile acordate de SEOPMM Oceanic-Club și OMV Petrom.

Premiul cel mare – Dronă DJI Mini 2

Premiul pentru cea mai ingenioasă soluție – cameră de acțiune GoPro Hero 8

Premiul pentru montaj – un stabilizator DJI Osmo Mobile 3

Premiul pentru cel mai bun sunet – Kit de Vlogging (suport telefon, ring light, microfon)

Premiul pentru imagine – Hard disk extern 4TB

Premiul special de popularitate (cele mai multe vizualizări ale materialului video încărcat pe YouTube) – Hard disk extern 1.5TB

Cum afli dacă ai câștigat concursul Eco-Vlog pentru Constanța

Câștigătorii vor fi anunțați până pe data de 15.10.2021, pe pagina oficială de Facebook a concursului, pe pagina de Facebook a S.E.O.P.M.M Oceanic-Club la secțiunea Instastory și vor fi contactați pe e-mail sau la numărul de telefon indicat în formularul de participare.

Din juriu vor fac parte: Adrian Bâlbă – managerul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii Constanța, Auris Luca – managerul platformei online Discover Dobrogea, Cristian Dascălu – vlogger, blogger, influencer, un reprezentant Oceanic Club și un reprezentant OMV Petrom.

Toate premiile își așteaptă câștigătorii, așa că sperăm să aveți inspirație în realizarea videoclipurilor!

September 1, 2021
Fermele piscicole offshore, un nou concept pentru pescuitul în Marea Neagră

Fermele piscicole offshore în Marea Neagră reprezintă o necesitate, în condițiile în care consumul de pește crește anual în România. În anul 2018, producția estimată din acvacultură și pescuit a fost de peste 22.000 de tone în țara noastră, din care aproximativ 8.000 de tone au fost pescuite din Marea Neagră. Biologul marin Răzvan Popescu-Mirceni spune că, o soluție pentru diminuarea presiunii pe stocurile piscicole naturale o reprezintă fermele marine offshore.

Fermele piscicole offshore, un pionierat pentru pescuitul în Marea Neagră

”Pentru Marea Neagră, astfel de ferme vor reprezenta un pionierat, deoarece nimeni nu a mai făcut o astfel de investiție, nici turcii, nici bulgarii, rușii, ucrainenii sau georgienii.

Conceptul privind fermele piscicole offshore este relativ nou. El a fost lansat, iar patentul înregistrat în anul 2008, de către compania americană Open Blue.

Credit foto: Rick Decker, fotografie preluată de pe site-ul pnas.org

Este vorba despre ferme piscicole amenajate într-o zonă îndepărtată de coastă. Ele sunt instalate cu ajutorul unor balize de derivă, niște ancore care nu ajung pe fundul mării, ci atârnă în apă și practic împiedică mișcarea rapidă a incintelor respective. Incintele de creștere a peștilor sunt ca niște domuri sferice amplasate în general zonele de mare adâncime spre deosebire de fermele clasice de creștere a peștilor care presupun instalarea în zone de mică adâncime, în apropierea coastei, adăpostite, cu puțini curenți și cu puține valuri, pe care le caută și o serie de pești din mediul natural, pentru a se reproduce și a depune icrele”, a declarat pentru Discover Dobrogea cercetătorul Răzvan Popescu-Mirceni.

Jacques-Yves Cousteau spunea că oceanele sunt un mare deșert din perspectiva populațiilor piscicole

Exploaratorul Jacques-Yves Cousteau a afirmat de nenumărate ori, că în toate oceanele lumii, peștii se află doar în câteva puncte, în general în zonele de coastă.

”În anii 60-70, Jacques-Yves Cousteau construise în prova navei Calypso o cameră de observație permanentă submersă. În timp ce traversa oceanele planetei noastre, el a constatat că oceanele sunt un mare deșert din perspectiva populațiilor piscicole. În marea lor majoritate, peștii se concentrează în locurile în care o serie de curenți aduc resursele necesare. Cei mai mulți sunt în zona de coastă, acolo unde, practic, fundul mării, luminat de soare, este cel mai productiv și le asigură, pe de o parte hrana necesară, dar și mai important, adăpost pentru reproducere, pentru icrele lor și pentru alevini”, a precizat biologul marin Răzvan Popescu-Mirceni.

Fermele piscicole offshore, sfere plutitoare în care sunt crescuți peștii, departe de țărm

Fermele marine offshore sunt niște sfere realizate din material semi-rigid, de preferință ușor dar rezistent, care au dimensiuni mari. Diametrul acestora poate fi de la 10 până la 50 de metri.

Fotografie preluată de pe site-ul newsroom.ucla.edu

Ele sunt amplasate în largul mării, astfel încât limita lor superioară să nu treacă de 30 de metri adâncime. Pe deasupra lor pot trece orice fel de nave, deoarece prezența lor nu încurcă navigația sub nicio formă.

Incintele în care sunt crescuți peștii în largul mării sunt alimentate cu hrană specifică fiecărei specii, astfel că hrănirea peștilor se produce automat. Monitorizarea fermelor marine offshore se face cu ajutorul sateliților și se pot realiza transmisii continue video, pentru a verifica, inclusiv cu imagine, tot ceea ce se întâmplă în acele incinte, fără să existe riscul ca acestea să fie pierdute”, spune cercetătorul marin Răzvan Popescu-Mirceni.

Avantajele economice oferite de fermele piscicole offshore în Marea Neagră

Cercetătorul marin Răzvan Popescu-Mirceni spune că fermele piscicole offshore oferă 3 tipuri de avantaje, economice, de mediu și sanitar-veterinare.

”Din perspectiva economică, avantajele pe care le oferă fermele piscicole offshore sunt reprezentate inexistența chiriilor, deoarece, sferele respective pot fi amplasate inclusiv în apele internaționale, astfel că devin zonă de duty-free. În plus, dacă producătorii vând peștele în apele internaționale, nu sunt obligați să plătească taxe, iar acestea sunt avantaje economice cât se poate de legale.

Investiția inițială în fermele piscicole offshore poate fi dublată în 6 ani și se amortizează în 2-3 ani, în funcție de specia de pește aleasă și de modul în care se dezvoltă afacerea respectivă. Mai mult, nu sunt necesare cheltuielile legate de menținerea calității apei, pentru că în larg lucrurile se întâmplă natural.

Un alt avantaj este faptul că agentul economic nu mai are cheltuieli legate de hrănirea unităților respective, pentru că ferma are un buncăr automat, pe care îl poate încărca chiar și pentru jumătate de an. Asta înseamnă că poate vizita buncărul, doar de două ori pe an, cu atât mai mult cu cât este monitorizat video și poate vedea în orice secundă ce se întâmplă în zona respectivă”, afirmă cercetătorul marin Răzvan Popescu-Mirceni.

Fermele piscicole offshore în Marea Neagră prezintă și avantaje pentru mediu

”Pe de o parte, vorbim de o reducere a presiunii pe stocurile piscicole naturale și de o reducere a poluării care ar fi generată de astfel de ferme în zona de mică adâncime. Fermele marine offshore oferă și o scădere a amprentei de emisii de carbon, prin faptul că scade extrem de mult numărul deplasărilor până la incinta respectivă. În cazul fermelor din zona costieră, navele se deplasează pentru diferite activități zilnic sau de câteva ori pe lună.

Aglomerarea de ferme piscicole amenajate în apropierea țărmului pune o presiune foarte mare pe mediul natural. Și aceasta, deoarece hrana pentru pești și excrementele acestora se concentrează într-o singură zonă și, de foarte multe ori se întâmplă ca acestea să bulverseze echilibrul natural, pentru că aduc un aport de substanțe, care în mod firesc nu ar fi prezente acolo.

Foto credit: Bryce Groark, fotografie preluată de pe site-ul e360.yale.edu

Pentru a nu exercita o presiune, pentru că aglomerarea acelor populații piscicole în niște incinte în zone din apropierea țărmului presupune și hrănire și eliminarea de excremente și astea se concentrează într-o zonă în care, practic, nu avem o bună capacitate de dispersie și în același timp avem sectorul marin cu cea mai mare concentrare de forme de viață.

La fermele piscicole offshore, trebuie să te duci doar în momentul în care alimentezi incinta cu pește și apoi singurul lucru pe care îl mai faci este să monitorizezi. O dată la 6 luni mergi să faci o verificare, să realimentezi buncărul și să cureți puțin plasa respectivă.

De asemenea, poți să consideri că mărești nivelul de biodiversitate într-o zonă care este extrem de săracă și exploatezi un sector al oceanului mondial, care nu este ocupat de viață în acest moment. Practic, expansionezi viața într-o zonă în care aceasta se extinde acum foarte greu.

Sferele în care sunt crescuți peștii pot reprezenta niște suporți pentru organisme fixate de substrat, care, fiind suficient de aproape de suprafața apei cât să primească lumină solară, se vor dezvolta și vor oferi condiții propice. Diferite organisme, inclusiv bancuri de pești și de alte specii vor gravita în jurul acestor sfere, nu numai în interiorul lor, deoarece ele vor reprezenta o resursă de hrană pentru cetacee, păsările marine și așa mai departe”, a precizat biologul marin Răzvan Popescu-Mirceni.

Avantajele sanitar-veterinare ale fermelor piscicole offshore

”Fiind un spațiu cu ape foarte bine ventilate, departe de coastă și de influențele acesteia, riscul de contaminare cu paraziți și boli este mult mai redus în cazul fermelor piscicole offshore. În ocean, acest risc scade cu 70%, pentru că te poți duce foarte departe, iar în Marea Neagră, pentru că există și influența Dunării, riscul scade cu 50%.

Astfel, în cazul incintelor marine offshore, șansele ca stocul de pește să se îmbolnăvească sunt reduse la jumătate, comparativ cu situația în care acesta este ținut în propriile bazine pe uscat sau în imediata apropiere a coastei”, afirmă cercetătorul Răzvan Popescu-Mirceni.

Fermele marine offshore, un subiect important pentru cercetătorii multor state

Maricultura sau fermele marine offshore se dezvoltă rapid, având în vedere resursele costiere limitate și concurența pentru utilizarea acestora, care vine din alte sectoare economice, cum ar fi turismul sau transporturile.

La nivel global se organizează frecvent întâlniri pentru a se discuta aspecte relevante pentru dezvoltarea durabilă a mariculturii offshore. Discuțiile se concentrează pe probleme tehnice specifice producției unei specii sau al unui grup de specii date, precum și pe probleme de politică și gestionare.

Sunt produse și distribuite pe scară largă o serie de lucrări tehnice cuprinzătoare, referitoare la tehnici de incubație și maricultură, soluții privind sistemele și activitățile specifice pentru fermele piscicole offshore, pentru a se respecta la nivel mondial principiile și normele Codului de conduită pentru pescuit responsabil, pentru dezvoltarea durabilă a sectorului marin.

Speciile de pește profitabile în într-o afacere cu ferme marine off-shore

Fermele piscicole offshore au luat avânt în ultimii 12 ani, în mai multe state ale lumii, deoarece consumul de pește pe planetă este în permanentă creștere. Potrivit Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a Organizației Națiunilor Unite, producția globală de pești, crustacee, moluște și alte animale acvatice a atins un record istoric de 178,5 milioane de tone în 2018, o creștere cu 3,4% comparativ cu 2017. Aproape 40% din cantitatea totală de pește pe plan mondial a provenit din producția de acvacultură, valoarea acesteia ridicându-se la 250 de miliarde USD, iar cererea este într-o permanentă creștere.

”Într-o afacere cu ferme marine offshore, speciile profitabile sunt cele care au un regim de creștere rapid, care trăiesc în masa apei, așa-numitele specii pelagice, dar și cele gregare, care formează grupuri mari. Cei de la Open Blue folosesc cel mai des o specie care popular se numește Cobia. Este un pește foarte bun, dar se pot folosi inclusiv sturioni, însă trebuie luat în calcul faptul că perioadele de creștere sunt foarte diferite.

Pește precum șprotul poate fi crescut în astfel de incinte. Dacă produci puiet într-un loc, poți să îl aduci și să îl crești în astfel de sfere. Cei care au făcut amortizarea investiției au calculat-o și au o serie de specii din Oceanul Atlantic.

Potrivit calculelor făcute de ei, cam în 2-3 ani se face amortizarea investiției. După 3 ani intri în regim de profit, iar în 6 ani ți-ai dublat investiția, ceea ce nu se întâmplă în foarte multe afaceri, iar loc de creștere este din abundență, pentru că este în creștere peste tot în lume, cererea de proteină din zona marină.

Practic, în Marea Neagră există inclusiv posibilitatea de a crește chefal sau lufar în astfel de incinte. Dacă vorbim de speciile gregare, inclusiv macroul de Marea Neagră sau scrumbia de Dunăre, care vine și se reproduce în mare, pot fi crescute în astfel de incinte, mai ales că avem gurile Dunării”, am mai aflat de la cercetătorul marin Răzvan Popescu-Mirceni.

Fermele marine offshore, o soluție pentru dezvoltarea durabilă la nivel mondial

Maricultura sau fermele marine offshore se dezvoltă rapid, având în vedere resursele costiere limitate și concurența pentru utilizarea acestora, care vine din alte sectoare economice, cum ar fi turismul sau transporturile.

La nivel global se organizează frecvent întâlniri pentru a se discuta aspecte relevante pentru dezvoltarea durabilă a mariculturii offshore. Discuțiile se concentrează pe probleme tehnice specifice producției unei specii sau al unui grup de specii date, precum și pe probleme de politică și gestionare.

Sunt produse și distribuite pe scară largă o serie de lucrări tehnice cuprinzătoare, referitoare la tehnici de incubație și maricultură, soluții privind sistemele și activitățile specifice pentru fermele piscicole offshore, pentru a se respecta la nivel mondial principiile și normele Codului de conduită pentru pescuit responsabil, pentru dezvoltarea durabilă a sectorului marin.

Societatea de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin „Oceanic-Club” dezvoltă cu susținerea financiară și logistică a OMV Petrom, un proiect de promovare a acestui tip de investiții în zona maritimă la care România are cel mai facil acces. Proiectul „Ferme marine off-shore pentru Marea Neagră” vine în contextul în care în următorul exercițiu financiar european vor exista resursele necesare dezvoltării și acestei categorii de proiecte de investiții.

December 9, 2020