Tag: Oltina

  • Colindele vechi din Dobrogea sunt duse mai departe de copiii din Oltina

    Colindele vechi din Dobrogea sunt duse mai departe de copiii din Oltina

    Vremurile în care colindele vechi din Dobrogea, cântate de cetele de bărbați răsunau în sate au cam apus, din păcate, în multe localități. Totuși, obiceiul colindatului se păstrează încă în mediul rural, chiar dacă tinerii nu mai merg în cete organizate cu uratul, ci în grupuri mai mici. Cu timpul, colindele vechi au fost înlocuite cu unele mai scurte, simple și ritmate, astfel că unele dintre ele s-au pierdut. La Oltina, copiii din ansamblul Codanele Dobrogei au învățat colindele vechi și, astfel, reînvie cântecele populare tradiționale pe care bunicii și străbunicii lor le cântau pe vremuri.

    Colindele vechi din Dobrogea sunt cântate de copiii din Oltina

    Îmbrăcați cu haine tradiționale dobrogene și încălțați cu opinci, copiii din Oltina, care fac parte din ansamblul Codanele Dobrogei, sunt pur și simplu adorabili. Ei au învățat colindele vechi din Dobrogea și sunt tare mândri atunci când cântă la serbări, la Mănăstirea Strunga sau în alte locuri, alături de coordonatoarea grupului, Ionelia Lefterică.

    colindele-vechi-din-dobrogea-cantate-de-copiii-din-oltinaCu siguranță, micuților nu le-a fost foarte ușor să învețe colindele, deoarece unele dintre ele au versuri grele, de neînțeles chiar și pentru adulți, de exemplu: ”Oi lerom da leroile Doamne”.

    colindele-vechi-din-dobrogea-sunt-duse-mai-departe-de-copiiii-din-oltinaEste admirabil faptul că acești copii reînvie urările vechi și, astfel, le pot păstra și transmite mai departe. Ei se plimbă mândri pe ulițele satului și cântă vechile colinde, așa cum făceau și străbunii lor.

    Pe vremuri, toți localnicii satului știau colindele vechi din Dobrogea

    Născută în comuna Oltina, Ionelia Lefterică, reprezentantul ansamblului Codanele Dobrogei a ascultat de când era mică, vechile colinde de Crăciun și Anul Nou, cântate de tatăl său. Acum, ea îi învață pe copiii din comună colindele vechi din Dobrogea, pentru ca ele să nu se piardă.

    colindatori-la-manastirea-strunga-oltina”Am crescut cu aceste colinde tradiționale, pentru că tatăl meu, Marin Lefterică, le-a învățat de la bunicul, Ștefan Lefterică. El cânta frumos la voce, la fluier și la cimpoi și este trecut, alături de alți rapsozi ai satului, în monografia comunei Oltina.

    Tatăl meu era șef de ceată. În seara de Sfântul Nicolae se întâlneau toți tinerii și bătrânii din sat și alegeau cetele de colindători, formate doar din băieți de peste 18 ani, cărora li se alăturau bătrânii. Fiecare ceată avea un șef, un casier și un tânăr care ducea sacul din cânepă în care se adunau colacii primiți de la gazde.

    Ceata mare începea colindul în Ajunul Crăciunului de la casa preotului. Exista un text referitor la activitatea preotului satului și la harul cu care el adună creștinii în jurul bisericii din localitate.

    Când ajungeau colindătorii la gazdă, prima dată cântau afară colindul cel mic «Astă seară-i seară mare».

    Dacă gazda era mulțumită de modul în care cântau, îi putea invita în casă, pentru a interpreta și alte colinde, precum «Colindul de fată mare» sau «Colindul de mort», dacă aveau în familie o persoană care a decedat recent.

    Primirea colindătorilor în camera curată era un semn de mare cinste din partea gazdei, dar și un bun prilej pentru a fi observată situația materială a fetei de măritat.

    Erau, de asemenea, «colinde pentru feciorii plecați în armată», cântate în casele în care existau băieți care își făceau stagiul militar.

    Dacă reprezentanții cetei se încurcau și nu cântau frumos colindul mic de casă, gazda ieșea din casă, le dădea câte un băț pe spate și îi gonea”, a povestit pentru Discover Dobrogea, Ionelia Lefterică.

    Copiii din Oltina colindau în Ajunul Crăciunului de la 5 dimineața

    Multe obiceiuri s-au schimbat între timp în satele din Dobrogea. Dacă în urmă cu câteva zeci de ani, copiii se trezeau cu noaptea-n cap să meargă să colinde, acum, probabil, nimeni nu ar mai face acest efort.

    ”Când eram copil, ne strângeam și colindam în grupuri mici, de la 5 dimineața până pe la ora 8. Dormeam cu trăistuțele la gât, cu mare grijă să ne trezim la timp și să nu cumva să întârziem.

    Gazdele ne așteptau cu gojgorele fierbinți, făcute din bucăți de cocă de pâine modelate rotund, ca niște mingiuțe, care erau prăjite în ulei. Gospodarii ni le dădeau calde, fără zahăr, iar noi, cum eram flămânzi dimineața, le mâncam cu mare plăcere.

    Localnicii ne așteptau de la ora 5, în dimineața de Ajun. Ne adunam 2-3 copii și mergeam cu Chiti Miti, un colind vechi de aproape 100 de ani, tradițional în Oltina.

    În seara de Ajun, de la ora 19 ieșeau la colindat cetele de bărbați, care se împărțeau pentru a acoperi tot satul, astfel încât nimeni să nu rămână necolindat.

    Cântau toată noaptea și astfel vesteau venirea Mântuitorului la toate casele din Oltina”, am mai aflat de la Ionelia Lefterică, reprezentantul ansamblului Codanele Dobrogei.

    Vechile tradiții din Oltina sunt reînviate, pentru a nu fi uitate

    Colindele care vestesc Nașterea lui Hristos ocupă un loc special în viața creștinilor, iar în satele din Dobrogea, Crăciunul coagula comunitatea, care respecta tradițiile cu sfințenie. În lumea satului, colindele erau transmise din generație în generație și era interzisă modificarea textelor. Se spune că la Oltina, până în 1995 erau 7-8 cete de bărbați, una dintre ele fiind formată din colindători în vârstă, care, de regulă, aveau peste 60 de ani.

    colindele-vechi-din-dobrogea-sunt-pastrate-primarul-comunei-Oltina-stefania-cealera”Pentru noi, sărbătorile de iarnă sunt un prilej de bucurie, cu atât mai mult cu cât au și o componentă religioasă, pentru că este celebrată Nașterea Mântuitorului.

    În Oltina sunt tradiții și obiceiuri frumoase, pe care încercăm să le respectăm și să le ducem mai departe. Copiii învață colindele vechi din Dobrogea, pentru că ne dorim să le păstrăm și să le conservăm.

    colindele-vechi-din-dobrogea-oltinaAnsamblul Codanele Dobrogei de la Oltina și-a propus să ducă tradițiile mai departe, pentru a nu se pierde. Avem costume tradiționale din toate zonele țării, dar și instrumente și îi vom învăța pe copii să cânte la chitară, la nai, vioară sau la tobe.

    În Dobrogea sunt obiceiuri și tradiții foarte vechi, iar noi, la Oltina, le transmitem mai departe tinerilor, astfel încât ele să nu fie uitate. Chiar și directorul școlii cântă în ansamblul pe care îl avem, tocmai pentru a le da copiilor un exemplu”, a declarat pentru Discover Dobrogea, primarul comunei Oltina, Ștefania Cealera.

    Startul pregătirilor de Crăciun se dădea de Sfântul Nicolae

    În seara de Sfântul Nicolae se formau cetele de colindători și aveau loc noi ierarhizări și asocieri între băieți. Unii ieșeau din ceată după ce se căsătoreau și intrau în ceata bărbaților căsătoriți. Cei care terminau armata intrau în ceata respectivă și o completau.

    În această perioadă avea loc și un fenomen de educare a tinerilor, pentru că aceștia trebuia să învețe colindele la numeroasele repetiții, se realiza și recuzita, care consta în măști, bici, buhai și alte obiecte folosite în cadrul acestor obiceiuri. Se spunea că nici o casă nu trebuie să fie lăsată necolindată, pentru că era semn de rău augur.

    Colindele vechi din Dobrogea erau foarte lungi, însă, din păcate, azi au început să fie înlocuite cu variante mult mai simple, poate chiar mai ritmate sau mai atractive pentru public.

    Lucrul cel mai frumos era bucuria gospodarilor de a-i primi pe colindători în casă, să colinde la icoană, să trăiască magia sărbătorilor alături de tinerii care vesteau Nașterea Domnului. În schimb, gazdele le dădeau colindătorilor produse alimentare pe care le pregăteau cu mare plăcere, special pentru ei.

    De Crăciun, gospodinele din Oltina pregătesc preparate tradiționale

    În ziua de Crăciun, cea mai mare bucurie este reunirea familiei în jurul mesei. Masa de Crăciun este locul care îi strânge pe toți membrii, unii chiar plecați foarte departe, dar care se întorc acasă de sărbători. Toată familia participă la masa de Crăciun, unde sunt servite bucate tradiționale preparate din porcul sacrificat în ziua de Ignat. În zilele următoare încep vizitele la nași și la fini.

    traditii-craciun-oltina”Pentru masa de Crăciun coacem pe vatră pâine și cozonaci. Nu lipsesc tradiționalele sarmale și friptura de porc, dar, preparăm în Săptămâna Mare și gâlbaș, caltaboș, tobă, salată de boeuf și alte produse specifice sărbătorilor de iarnă.

    traditii-craciun-oltina«Scutecele Mântuitorului», este un desert tradițional, pregătit pentru Ajunul Crăciunului. Foile subțiri se coc pe plită și se stropesc cu un sirop făcut din apă, zahăr și coajă de lămâie și peste ele se presară nucă pisată și zahăr.

    oltina-traditii-craciunFetele sunt foarte bucuroase că pot asista la toate aceste pregătiri și își ajută mamele și bunicile la bucătărie”, a mai precizat pentru Discover Dobrogea, Ionelia Lefterică.

    Discover Dobrogea vă urează sărbători cu multe bucurii!

  • La Mănăstirea Strunga, maicile așteaptă Crăciunul cu post, rugăciuni și fapte bune

    La Mănăstirea Strunga, maicile așteaptă Crăciunul cu post, rugăciuni și fapte bune

    Într-o vale înconjurată de dealuri, la poalele cărora se întinde balta Oltina, este situată Mănăstirea Strunga. Lăcașul de cult, în care viețuiesc 16 măicuțe și părintele Visarion, poartă numele satului pe teritoriul căruia a fost întemeiat. Localitatea a fost părăsită în urmă cu aproximativ 40 de ani, iar în 2005, Maica Filareta a ridicat în această pustietate plină de ciulini și șerpi, o frumoasă mănăstire. Acum, maicile și părintele Visarion așteaptă cu bucurie sărbătoarea de Crăciun, dar și pe colindătorii care vestesc Nașterea Domnului.

    Obiceiurile de Crăciun la Mănăstirea Strunga sunt diferite de cele din casele localnicilor

    Am ajuns în Săptămâna Mare la Mănăstirea Strunga și am aflat care sunt obiceiurile măicuțelor, înainte de sărbătoarea Nașterii Domnului.

    mănăstirea-strunga-oltina-constanta”La noi în mănăstire obiceiurile sunt mai aparte față de cele din casele gospodarilor. În primul rând, noi punem pe primul loc rugăciunea, pravila zilnică.

    Acum este o săptămână mai specială, Săptămâna Mare, înaintea sărbătorii Nașterii Mântuitorului și avem slujbe de zi și de noapte.

    Sfânta Liturghie începe noaptea, de la ora 23.30 până la ora 02.00-03.00, iar ziua avem Pravila de zi.

    La Mânăstirea Strunga suntem 16 maici și părintele nostru Visarion, dornic de slujire și foarte apropiat de cei din jur, de fiii duhovnicești, de pelerinii care vin pe la noi.

    manastirea-strunga-oltina-judet-constantaÎncepem să ne pregătim pentru sărbători. În Săptămâna Mare, în primul rând ne îngrijim ca biserica cea mare și bisericuța mică, paraclisul să fie într-o ordine impecabilă.

    Așteptăm cea mai frumoasă sărbătoare pregătind lăcașul de cult, dar și biserica dinăuntrul nostru, ieslea din inima noastră, o pregătim să fie curată, primenită, să-l primim pe Mântuitor. Și aceasta înseamnă să uităm toate gândurile rele, să înfrumusețăm casa sufletului nostru cu fapte bune, să fim alături de cei necăjiți, să mergem să cercetăm familiile care sunt într-o situație materială mai critică.

    Deja am început această cercetare de săptămâna trecută. Am mers pe la casele unde am știut că sunt copii necăjiți și le-am dus produse alimentare și haine pe care le-am căpătat și noi de la cei milostivi, care au știut să împartă firimitura de pâine cu Hristos, pe aceste vremuri grele”, a afirmat Maica Filareta pentru Discover Dobrogea.

    Maicile de la Mănăstirea Strunga aduc Crăciunul și în casele familiilor de altă etnie

    În ziua de astăzi, chiar și musulmanii sărbătoresc, în felul lor, Crăciunul, iar copiii de orice etnie se bucură când văd un brad împodobit și primesc daruri. Impresionată de micuții care cerșeau în fața unui magazin, Maica Filareta a decis în urmă cu câțiva ani să le ofere cadouri de Crăciun, tuturor copiilor sărmani, nu doar celor de religie ortodoxă.

    ”Am cercetat și familii de altă etnie, chiar dacă nu sunt ortodocși. Am mers în satul Făurei, unde sunt doar 8 familii de români ortodocși, restul sunt de religie musulmană.

    Am pornit această cercetare, deoarece, cu ani în urmă am mers la magazin în Băneasa să fac cumpărături pentru a merge la școlile din comuna Oltina și din împrejurimi și să duc la copii, împreună cu maicile și cu părintele, daruri pentru Crăciun.

    Acolo erau niște copilași care cerșeau și au spus: «La noi, Moș Crăciun a noastră nu a duce nimic». Atunci, m-am întors și i-am întrebat de unde sunt. Ei mi-au răspuns și am mers la domnul primar de pe vremea aceea și am întrebat câți copii sunt la școala din Făurei. Mi-a spus atunci că erau 134 de copii, plus câțiva la grădiniță și le-am făcut pachețele și celor de religie musulmană, bineînțeles, fără obiectele religioase, adică o cărticică de rugăciuni și ce le-am mai oferit noi copiilor ortodocși.

    Și, de atunci, în fiecare an mergem și îi cercetăm și este o mare bucurie pentru ei. Ce m-a bucurat cel mai mult este că, după ce le-am dat darurile, tocmai erau în fața școlii și au spus: «Nu vrei să cântăm la tine un colind, doamna maica?». Le-am spus da, deși mă întrebam ce colind pot cânta ei. Mi-au cântat «Astăzi s-a născut Hristos», dar jucau în ritmul lor, erau niște fetițe îmbrăcate cu șalvari și cântau în felul lor, că am rămas uimită.

    I-am întrebat de unde știu colindele și au spus că le-au învățat la ei și la televizorul lor. Ei ascultau colindele românești și asta m-a bucurat cel mai mult.

    Când am fost săptămâna trecută să le duc daruri m-am dus seara. Felul cum mi-au mulțumit, spunând «bogdaproste», mulțumirea creștinească și «Doamne Ajută» m-a bucurat foarte mult.

    Am mers și în Băneasa la niște familii necăjite și le-am dus alimente, iar la copilași daruri de Crăciun. Am mers cam prin toate împrejurimile acestor meleaguri”, a povestit pentru Discover Dobrogea, Maica Filareta de la Mânăstirea Strunga.

    În Săptămâna Mare, la Mănăstirea Strunga se prepară mâncăruri ușoare de post

    În această ultimă săptămână de post, la Mănăstirea Strunga se prepară mâncăruri puțin mai ușoare, iar colindătorii sunt așteptați cu dulciuri și covrigi.

    ”De exemplu, astăzi am avut la masă o ciorbă de zarzavat și pilaf cu salată, pentru că avem în serele noastre salată și ceapă verde. O să pregătim pentru mâine niște cartofi fierți în coaja lor, cine dorește îi poate servi cu usturoi și facem o ciorbă de zarzavat mai simplă.

    colindatori-la-manastirea-strunga-oltinaPentru cetele de colindători pe care le așteptăm săptămâna aceasta am pregătit sărmăluțe de post, șnițele de post din soia cu piure de cartofi și tradiționalul șir de covrigi care se oferă responsabilului grupului de colindători, fructe și dulciuri. Covrigii sunt cumpărați din zona mea natală, zona Muscelului”, am mai aflat de la Maica Filareta de la Mănăstirea Strunga.

    La Mănăstirea Strunga nu se mănâncă niciodată produse din carne

    Atât de Crăciun, cât și cu ocazia celorlalte sărbători sau în zilele în care nu se ține post, la Mănăstirea Strunga nu se mănâncă produse din carne. Tradiția lăcașului de cult este să se consume doar lactate și pește, situație întâlnită la toate mănăstirile din zonă.

    ”Noi facem de Crăciun și la celelalte sărbători, doar preparate din pește: ciorbă de perișoare de pește, plachie, pește la grătar, pește prăjit cu mujdei de usturoi și mămăliguță caldă.

    Facem salată de boeuf fără carne, drob din ciuperci, frigănele din legume, iar tradiționalele sărmăluțe le facem cu ciuperci, nu cu carne, ca să fie și la noi masa bogată, pentru că așteptăm pelerini la mănăstire. Prin fiecare pelerin considerăm că a venit Hristos la noi și a bătut la poarta noastră și se cade să îl primim creștinește.

    Pregătim și «Scutecele Mântuitorului», acele foițe subțiri precum foile de plăcintă, care se coc pe plită, se însiropează cu apă cu zahăr și coajă de lămâie și se presară cu nucă pisată și zahăr. Acestea se împart în Ajunul Crăciunului.

    Aici, toți pelerinii care vin, în orice zi bat la poarta mănăstirii, noi îi așezăm la masă și îi ospătăm din puținul pe care îl avem. Avem 100 de locuri de cazare, îl primim pe Hristos la noi și nu cerem nimic, nicio recompensă. Ne bucurăm că lumea îl caută pe Hristos.

    colindatori-manastirea-strunga-oltina-judet-constantaPe colindători îi primim cu foarte multă dragoste creștinească și cu bucurie și apreciem colindele tradiționale românești.

    La Oltina sunt câteva colinde speciale: «Colinde de fată», «Colinde de băiat», «Colinde pentru urare la casa gospodarilor» sau «Colindul special pentru preot».

    colindatori-la-manastirea-strunga-oltinaAșteptăm colindătorii de la Oltina, pentru că în fiecare an vin copiii de la școală, chiar și unii tineri, dar primim colindători din tot județul”, a mai spus Maica Filareta de la Mănăstirea Strunga.

    Maica Filareta ne dorește să avem ”bucurii cât cuprinde zarea”

    Maica Filareta le transmite credincioșilor să nu uite tradițiile și colindele românești.

    ”Chiar dacă vremurile sunt un pic mai grele, să avem nădejde că bunul Dumnezeu și Maica Domnului nu ne lasă niciodată, dacă ne rugăm cu trăire și cu iubirea aproapelui. Să aducă Dumnezeu în casele și în inimile fiecăruia, bucurii cât cuprinde zarea, pentru că zarea nu are margini. Le dorim tuturor pace și liniște sufletească și îi îmbrățișăm cu toată dragostea creștinească”, este urarea pe care a făcut-o Maica Filareta de la Mănăstirea Strunga, pentru toți credincioșii.

    Părintele Visarion de la Mânăstirea Strunga ne urează Crăciun fericit

    Părintele Visarion are doar 26 de ani și spune că și-a dorit de când era copil să se dedice bisericii, deși nu a avut preoți în familie.

    parintele-visarion-manastirea-strunga-oltina”Mi-au plăcut de mic slujbele și Dumnezeu a rânduit să fiu preot în Dobrogea. Îi invit la Mănăstirea Strunga pe credincioșii care au nevoie de liniște și de rugăciune, dar și pe cei care doresc să se spovedească, pentru că, doar astfel, păcatul zboară, nu mai rămâne în suflet. Omul când se spovedește are al doilea botez, iar sufletul renaște pentru viața de zi cu zi”, a precizat pentru Discover Dobrogea, părintele Visarion de la Mănăstirea Strunga.

    De asemenea, părintele Visarion ne-a făcut tuturor o urare, cu ocazia sărbătorii Crăciunului.

    manastirea-strunga-oltina-constanta”Fie ca Lumina care va răsări la Betleem-ul Ierusalimului să vă răsară în suflet și în casă! Deschideți ușa sufletului, să se nască Hristos în sufletele voastre! Pace, bucurie și Crăciun fericit!” le urează tuturor, părintele Visarion de la Mănăstirea Strunga.