Tag: Oceanic Club

O nouă afacere de succes pentru investitorii români care doresc să dezvolte acvacultura în largul Mării Negre o reprezintă fermele marine offshore. Conceptul a fost implementat pentru prima oară în Statele Unite în urmă cu 12 ani, iar cifra de afaceri a companiei Open Blue depășește 1 miliard de dolari.

Fermele marine offshore, o afacere cu succes garantat

Fermele marine offshore contribuie în mod semnificativ la securitatea alimentară și nutriție, pentru milioane de oameni din întreaga lume. Biologul marin Răzvan Popescu-Mirceni a realizat studii asupra variantelor potențiale de dezvoltare a acestei afaceri, într-un proiect cofinanțat de OMV Petrom.

Fotografie preluată de pe salmonbusiness.com

El spune că investiția într-o astfel de afacere se amortizează în 2-3 ani. După această perioadă, firmele înregistrează deja profit, iar în 6 ani investiția este dublată, pentru că cererea de proteină din zona marină este în creștere peste tot în lume.

”La nivel internațional, factorii care au determinat extinderea mariculturii din zonele costiere existente în apele offshore, sunt concurența pentru spațiu, reducerea stocurilor piscicole naturale, percepția publică negativă și calitatea mediului.

Privind spre viitor, dezvoltarea mariculturii offshore poate fi justificată pe baza necesității de a furniza securitatea alimentară în fața creșterii proiectate a populației mondiale. Fermele marine offshore contribuie la securitatea alimentară viitoare, deoarece potențialul oceanelor lumii de a suplimenta aprovizionarea cu alimente este prea puțin utilizat”, a declarat pentru Discover Dobrogea, cercetătorul marin Răzvan Popescu-Mirceni.

Fermele piscicole offshore diminuează presiunea pe stocurile piscicole naturale

”O soluție pentru diminuarea presiunii pe stocurile piscicole naturale o reprezintă fermele marine offshore.

În anii 80-90, în Marea Neagră au existat specii invazive care au condus la scăderea stocurilor de pește cu valoare economică, dar am avut și un pescuit industrial specific țărilor cu regimuri comuniste absolut dezastruos, fără nicio legătură cu elementele de protecție a naturii.

Din păcate, lucrurile acestea s-au perpetuat într-o oarecare măsură în comportamentul pescarilor din zona Mării Negre și toate regiunile cu zone piscicole interesante sunt exploatate la maximum.

Un alt exemplu este reducerea, până la dispariție, a unor stocuri de pești care trăiesc în domeniul pelagic, adică în masa apei și care, practic, din cauza unei exploatări iraționale, unele specii, chiar banale, au fost aproape în pragul dispariției.

Șprotul este una dintre aceste specii, care a fost pescuită cu nesăbuire. El atinge maturitatea sexuală la vârsta de 4 ani, iar în momentul în care stocurile de șprot au început să fie exploatate prin 1986-1987, au mers în fiecare an cu niște creșteri exponențiale, lucru care s-a întâmplat chiar la coasta românească.

La acea vreme, existau pescadoare de coastă, care exploatau din ce în ce mai mult această resursă piscicolă. Lucrul acesta a mers până în al patrulea an, când, pentru că nu i-au lăsat timpul necesar pentru maturizarea sexuală și reproducere, producția a scăzut de la peste 100.000 de tone cât se produceau în cel mai bun an, la sub 10.000 de tone. Și după aceea, practic, pescuitul respectiv a devenit falimentar. Este un exemplu clasic de supraexploatare.

În loc să facem lucrul acesta, putem să folosim așa-numitele ferme piscicole off-shore. Este un concept relativ nou și constă în amplasarea fermelor piscicole în zona îndepărtată de coastă, practic, în largul mării”, a precizat biologul marin Răzvan Popescu-Mirceni.

Investiția în fermele piscicole marine offshore este mare, dar se amortizează în 2-3 ani

Investiția inițială minimă în astfel de ferme piscicole marine offshore este de 1,5-2 milioane de euro, spune cercetătorul Răzvan Popescu-Mirceni.

”Un proiect de acest gen a fost realizat pentru Marea Baltică, în sesiunea de finanțare cu fonduri europene 2007-2013. S-a calculat rata de rentabilitate pentru astfel de incinte amplasate în largul mării, astfel că, în 2-3 ani investiția este amortizată. După 3 ani intri în regim de profit, iar în 6 ani se dublează investiția, ceea ce nu se întâmplă în foarte multe afaceri. Loc de creștere este din abundență, pentru că cererea de proteină din zona marină este în creștere peste tot în lume.

Proiectul trebuie cumpărat, dar există și o franciză deschisă de Open Blue și se poate achiziționa tot pachetul, iar ei pot furniza inclusiv sferele, în funcție de numărul instalațiilor pentru care se face francizarea”, spune cercetătorul Răzvan Popescu-Mirceni.

Ce înseamnă, de fapt, fermele marine piscicole offshore

Fermele piscicole offshore se instalează, cu ajutorul unor balize de derivă, niște ancore care nu ajung pe fundul mării, ci, pur și simplu atârnă în apă și împiedică mișcarea rapidă a incintelor respective.

”Conceptul este în felul următor: există niște sfere, alcătuite din material semi-rigid, de preferință ușor dar rezistent, de tipul plasticului, care au dimensiuni mari. Pot să aibă diametre de 10,30 sau chiar 50 de metri, dar nu mai mici, pentru că devine cumva nerentabilă această afacere.

Aceste sfere sunt așezate astfel încât limita lor superioară să nu treacă de 30 de metri adâncime, tocmai pentru a nu încurca navigația sub nicio formă. Pe deasupra lor, pot trece orice fel de nave, astfel că prezența fermelor piscicole în largul mării, exclude posibilitatea producerii unor accidente navale.

Fotografia este preluată de pe site-ul www.aquaculturealliance.org

În momentul în care noi ne ducem către larg, avem sferele acestea, ca niște buncăre cu mâncare sub formă de peleți, specifică fiecărei specii și hrănirea peștilor se produce automat. Monitorizarea lor se face cu ajutorul sateliților și se pot realiza transmisii continue video, pentru a monitoriza, inclusiv cu imagine, tot ceea ce se întâmplă în acele incinte, neexistând riscul ca acestea să fie pierdute.

Alimentarea cu energie a acestor incinte se poate face, fie pe bază de acumulatori, pentru că nu necesită niște resurse extraordinar de mari astfel de dispozitive, fie pe bază de mecanisme care exploatează diferența de potențial, așa cum se declanșează și se alimentează acele lămpi de la vestele de salvare cu ajutorul apei de mare, la fel se pot alimenta și aceste camere.

Sferele sunt ferm convins că pot fi construite în oricare dintre șantierele navale din România. Există și furnizori, dar prețul pentru construcție și transport ar fi mai mare în străinătate, decât la noi în țară. Costurile de realizare sunt între 200.000 – 300.000 de dolari în cazul Statelor Unite, pentru o unitate de 30 de metri diametru.

Pentru ca afacerea să fie rentabilă, este nevoie de minimum 3 sfere cu diametrul de 30 de metri. În felul acesta, investiția se amortizează în primii 2-3 ani de exploatare.

Desigur, contează și ce specii de pești sunt folosite pentru producție, iar acestea sunt alese în funcție de locul în care vrei să amplasezi fermele piscicole offshore.

De exemplu, o specie care este tropicală și trăiește în ocean foarte bine, va trăi și aici, dar se va dezvolta mai greu în aceste incinte din apele Mării Negre, care, peste iarnă se răcesc, sunt mai puțin sărate și au o serie de constrângeri.

În schimb, se pot alege fie specii strict autohtone, care se pot produce întâi pe țărm, unde se face producția inițială, pentru obținerea alevinilor și apoi a puietului, care nu necesită niște spații foarte mari, dar presupune un efort investițional. Sigur, există în același timp, posibilitatea să cumperi puiet pentru fiecare etapă de cultură”, ne-a dezvăluit biologul marin Răzvan Popescu-Mirceni.

Open Blue, firma americană care a făcut pionierat în domeniul fermelor offshore

Compania care a făcut pionierat în domeniul fermelor marine piscicole offshore în anii 2008-2010, este Open Blue.

”Specialiștii au dotat sferele submerse cu niște motoare electrice de mică putere, care le ajută să se mențină și să exploateze curenții oceanici pentru deplasare.

Astfel, ei instalează fermele piscicole offshore în Florida, pun puietul de pește la crescut în sferele special construite și alimentează buncărele respective cu hrană. Pe toată durata de creștere a peștelui respectiv, până ajunge la dimensiunea de exploatare, cam vreo 9 luni, utilizează curentul Gulf Stream.

Astfel, de exemplu, dacă au comandă în zona Marii Britanii, sferele ajung acolo 8 sau 9 luni mai târziu. Peștele poate fi scos pe măsură ce există cerere pe piață, proaspăt, viu, direct din fermele respective.

E un exemplu de bună practică și în același timp, e un exemplu care arată viabilitatea economică a soluției, pentru că, în 10 ani, oamenii aceștia au ajuns de la o investiție inițială de câteva milioane de dolari, la o cifră de afaceri care a depășit de mult timp, miliardul de dolari. Au reușit să își crească investiția de 100 ori, în doar 10 ani. Acest lucru înseamnă că rata de creștere a afacerii este mare, pentru că și cerința este mare”. spune cercetătorul Răzvan Popescu-Mirceni.

România ar fi prima țară cu ieșire la Marea Neagră, care implementează acest tip proiect

Fermele marine piscicole offshore reprezintă deja o soluție pentru multe state din Europa, dar și pentru firmele din SUA. Dacă va implementa un astfel de proiect, România va fi prima țară cu ieșire la Marea Neagră care o să aibă ferme marine piscicole offshore.

”În exercițiul financiar 2021-2027 vor putea fi accesate fonduri pentru pescuit, destinate unor unități de producție. Ideal ar fi ca firmele care au nave sau intenționează să cumpere și care în momentul de față fac doar pescuit, în loc să investească banii respectivi strict pentru nave de pescuit, să se gândească la acest gen de ferme piscilcole offshore, care ar asigura un profit mai mare și de durată.

Cu aceste ferme marine amplasate în largul mării, succesul este absolut garantat. Singurul obstacol este că o firmă fără experiență, un start-up ar obține foarte greu bugetul inițial. Acesta este singurul hop major pentru oricine ar vrea să înceapă un astfel de proiect. Este nevoie de câteva milioane de euro, care ar putea însemna o sumă mare pentru companiile din România, Bulgaria sau de oriunde din Marea Neagră. Această sumă este necesară pentru implementarea întregului proiect, cu tot cu navele necesare”, spune biologul marin Răzvan Popescu-Mirceni.

Avantajele unei afaceri cu ferme marine offshore

Un mare avantaj pentru cei care dezvoltă o astfel de afacere, îl reprezintă faptul că, pentru întreținerea sferelor respective, inclusiv pentru remorcarea lor, nu este nevoie de nave mari, deoarece incintele nu sunt grele, a precizat Răzvan Popescu-Mirceni.

”Pentru întreținerea acestor ferme marine amplasate în largul mării, este suficientă o șalupă dotată și echipată pentru offshore. Sfera poate fi luată de la mal și transportată în larg cu șalupa, iar de acolo se poate recolta cantitatea de pește, în funcție de cerința de pe piață. O altă variantă este să fie chemat clientul la fermă, dacă acesta are o navă de transport mărfuri alimentare, astfel că îi poate fi livrată marfa direct la fața locului, respectiv în largul mării.

Mai există o variantă, dezvoltată de cei de la Open Blue. Ei contractează cantități foarte mari, se deplasează cu sferele acolo unde există cerință, folosindu-se de anumiți curenți din ocean și practic, livrează peștele în țările respective.

Sunt ferm convins că lucrul acesta s-ar putea face în interiorul Mării Negre. Ar fi o problemă să ieșim prin strâmtori din Marea Neagră, dacă s-ar cere livrări, de exemplu, de către țări din zona Mediteraneană, dar în interiorul Mării Negre cu siguranță se poate face lucrul acesta”, am mai aflat de la biologul marin Răzvan-Popescu Mirceni.

În viitor, fermele marine piscicole offshore se vor dezvolta, pentru că ele reduc presiunea pe mediu și măresc productivitatea. Un alt avantaj este că, prin acest concept este scăzut riscul de îmbolnăvire a peștilor, pentru că, fiind ape mult mai curate și cu o dinamică mult mai mare, departe de zona de influență a coastei, în felul acesta și paraziții, bolile potențiale sunt mai puține. Practic, ții peștii izolați, inclusiv de prădători.

Nu există riscul să îți intre un delfin într-o astfel de sferă sau o focă, în caz că vorbim de zone în care sunt și foci, pentru că materialul respectiv este de așa natură conceput, ca să reziste la un astfel de impact și în același timp să nu producă răni sau alte pagube în rândul populațiilor de mamifere marine sau de rechini.

În felul acesta se mai creează ceva: pe o parte din structurile acestea se depun elemente de faună marină fixată, tot felul de crustacee, moluște care reprezintă și un filtru natural și o resursă.

În zona acestor sfere, dacă stau în același sector și nu sunt plimbate, așa cum fac cei de la Open Blue, se pot crea inclusiv mini-ecosisteme în largul mării, pentru că există o suprafață de suport.

La 30 de metri adâncime, lumina solară intră. Practic, până pe la 100 de metri mai există un dram de lumină solară în zonele cu ape limpezi, dar mai departe nu. Sferele acestea, fiind la adâncimi între minus 30 și minus 60 de metri, pot să suporte inclusiv alge care fac fotosinteză și care pot să asigure, la rândul lor, pentru alte specii, un micro-habitat care aduce un plus pentru mediul în care instalezi sfera”, a precizat biologul marin Răzvan Popescu-Mirceni.

În fermele piscicole offshore pot fi crescuți chiar și sturioni

În fermele marine piscicole offshore pot fi crescute în primul rând, speciile care trăiesc în masa apei, așa-numitele specii pelagice, dar și cele gregare, care formează grupuri mari.

”Inclusiv sturioni se pot crește în astfel de incinte, singura diferență este că pentru hrănirea optimă a lor, sferele acestea ar trebui să aibă la partea inferioară o zonă de pseudo-fund drept, adică trebuie instalat un placaj pe care trebuie să pui de așa natură hrana, încât să se poată hrăni exact ca într-un spațiu natural din apropierea fundului mării.

Există soluții, pentru că avem crescătorii de sturioni și se pot imita o parte din condițiile de acolo, doar că, din punct de vedere economic, avantajul este că nu mai ai nevoie deloc de schimburi de apă, pentru că te afli departe de țărm, unde influența poluării de la coastă este aproape zero, iar cea a apelor Dunării este minoră, dacă poziția este bine aleasă.

În aceste ferme sunt crescute cu succes, speciile care au un regim de creștere rapid. Cei de la Open Blue folosesc cel mai des, un pește denumit popular Cobia, care este foarte bun.

Și șprotul poate fi crescut în astfel de incinte. Dacă produci puiet într-un loc, poți să îl aduci și să îl crești în astfel de sfere.

Practic, în Marea Neagră există inclusiv posibilitatea de a crește chefal sau lufar în astfel de incinte. Dacă vorbim de speciile gregare, inclusiv macroul de Marea Neagră sau scrumbia de Dunăre, care vine și se reproduce în mare, pot fi crescute în astfel de incinte, mai ales că avem gurile Dunării”, afirmă cercetătorul Răzvan Popescu-Mirceni.

Maricultura offshore este o afacere care va lua avânt în următorii ani, inclusiv în apele Mării Negre. Pe plan mondial, producția globală de pești, crustacee, moluște și alte specii acvatice a atins un record istoric de aproximativ 180 de milioane de tone în anul 2018. Aproape jumătate din această cantitate a fost reprezentată de producția de acvacultură, care a înregistrat vânzări de 250 de miliarde de dolari. Deocamdată nu există statistici pentru anul 2020, însă, cu siguranță aceste valori sunt mai mari, deoarece anual ele cresc cu 3 până la 5 procente.

Și să nu uităm de un alt mare avantaj: în contextul în care unele activități off-shore sunt nevoite să își reducă dezvoltarea, fermele piscicole offshre reprezintă o alternativă viabilă de reconvertire a forței de muncă.

Societatea de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin „Oceanic-Club” dezvoltă cu susținerea financiară și logistică a OMV Petrom, un proiect de promovare a acestui tip de investiții în zona maritimă la care România are cel mai facil acces. Proiectul „Ferme marine off-shore pentru Marea Neagră” vine în contextul în care în următorul exercițiu financiar european vor exista resursele necesare dezvoltării și acestei categorii de proiecte de investiții.

Fotografia de prezentare este preluată de pe site-ul https://salmonbusiness.com.